Aleph · 25 oct 2026 · Știrile · Indicele populismului autoritar: România pe locul 3 în Europa
Clipul se încarcă de pe YouTube când apăsați play. Vezi pe YouTube
România se află pe locul 3 din 31 de țări europene în Indicele Populismului Autoritar, lansat de think-tank-ul suedez Timbro și rețeaua europeană Epicenter. Indicele măsoară ponderea voturilor obținute de partidele populiste, autoritare sau extremiste care contestă mainstream-ul politic în alegerile parlamentare. La alegerile parlamentare din 2024, peste 50% dintre voturile exprimate în România au mers către formațiuni catalogate drept „contestatare" conform metodologiei raportului — o cifră care plasează țara noastră în eșalonul fruntaș al Europei din acest punct de vedere.
Raportul este prezentat și comentat în cadrul emisiunii cu referire la declarațiile anterioare ale profesorului Christian Năsulea, directorul Institutului European pentru Studii Economice, care a tradus raportul și a discutat concluziile sale chiar în seara precedentă, tot la Aleph. Ch. Năsulea a subliniat că documentul nu este o evaluare internă, ci o analiză externă realizată de organizații europene de referință, bazată pe fapte și tendințe electorale măsurabile.
Printre partidele românești încadrate în categoriile raportului se numără AUR, SOS și altele cu discurs similar, care au acumulat împreună majoritatea voturilor exprimate la alegerile din 2024. Dezbaterea ridică întrebarea esențială: este această poziție surprinzătoare pentru România? Răspunsul analizat în emisiune sugerează că nu — ci reprezintă, mai degrabă, o dovadă clară a eșecului partidelor tradiționale de a răspunde așteptărilor cetățenilor, cumulat cu un sentiment generalizat de nemulțumire și revoltă populară.
Contextul european este, de asemenea, explorat: Bulgaria și Cehia se află înaintea României, ocupând locurile 1 și 2, în timp ce Italia și Slovacia urmează imediat după. În cazul Cehiei, se menționează existența unui premier cu profil populist, în timp ce Bulgaria are o președintă considerată echilibrată și un premier cu un profil mai puțin moderat. Slovacia, în schimb, surprinde prin poziționarea sa — fiind percepută de unii analiști ca un caz extrem, iar plasarea sa abia pe locul 5 este considerată neașteptat de joasă față de așteptări.
Discuția subliniază că fenomenul populismului autoritar nu este specific României, ci face parte dintr-un val european mai amplu, cu rădăcini în deziluziile față de guvernarea tradițională, crize economice și sociale, și o legătură emoțională — uneori „viscerală", cum se exprimă participanții la dezbatere — dintre cetățeni și mesajele radicale sau anti-sistem. Raportul Timbro–Epicenter oferă astfel un instrument de analiză comparativă care permite poziționarea obiectivă a României în peisajul politic european contemporan.
Știrile · 25 octombrie 2026
populism, partide extremiste, indice autoritar, Timbro, Epicenter, alegeri parlamentare 2024, România, AUR, partide contestatare, Christian Năsulea, Institut European pentru Studii Economice, politică europeană
