Antena3 · 16 nov 2026 · News Hour with CNN · Inflație, energie scumpă și economia sub potențial

Clipul se încarcă de pe YouTube când apăsați play. Vezi pe YouTube
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru sfârșitul anului 2026, estimând acum un ritm al scumpirilor de 7,4%, față de 6,1% cât anticipa anterior. Această corecție survine pe fondul unor presiuni tot mai intense din sectorul energetic și din piața carburanților, amplificate de un mediu extern nefavorabil. Printre factorii externi se numără șocurile energetice generate de conflictul din Orientul Mijlociu, care au împins prețul petrolului peste pragul de 110 dolari pe baril pe piețele internaționale, cu efecte imediate și la pompele din România. Nici gazele naturale nu au scăpat de această tendință, atingând în toamna acestui an maxime ale ultimilor ani.
Deși populația beneficiază încă de protecția schemei de sprijin la electricitate, nota de plată pentru scumpirile la energie este suportată în principal de companii. Cu toate acestea, efectele se vor resimți treptat și în bugetele gospodăriilor. România continuă să se situeze printre țările cu cele mai ridicate prețuri la energia electrică de pe piețele spot europene, iar sosirea iernii urmează să amplifice și mai mult această presiune. Profesorul de economie mondială Christian Năsulea avertizează că abia din această perioadă se va vedea cu adevărat cât de scumpă va fi căldura, în funcție de severitatea iernii.
Pe lângă presiunile inflaționiste, economia românească se confruntă simultan cu o slăbire a consumului și o cerere internă tot mai redusă. Economia funcționează sub potențialul său, ceea ce în condiții normale ar justifica o reducere a dobânzilor pentru a stimula consumul și investițiile. Însă inflația ridicată blochează practic această opțiune pentru BNR: o scădere prematură a dobânzilor ar risca să alimenteze din nou scumpirile. La ultima ședință, banca centrală a decis să mențină dobânzile la același nivel, fiind prinsă între două riscuri majore — cel al unei inflații persistente și cel al frânării și mai accentuate a economiei.
Christian Năsulea subliniază că rata dobânzii reale este în continuare puternic negativă, ceea ce explică dificultatea de a acționa mai agresiv cu politica monetară. Deviația negativă a PIB-ului semnifică o cerere deja scăzută, iar reducerea ei suplimentară necesită argumente economice foarte solide. Economistul notează că există mult pesimism în piață și că revenirea nu va fi ușoară.
Situația companiilor este deosebit de îngrijorătoare: peste 114.000 de firme și-au încetat activitatea în cursul acestui an, iar economia românească a pierdut peste 60.000 de locuri de muncă. Deprecierea leului reprezintă un risc suplimentar, putând alimenta la rândul său creșterea prețurilor și adâncind vulnerabilitățile macroeconomice ale țării.
În ansamblu, tabloul economic descris în această intervenție este unul de stagflație incipientă: inflație în creștere, consum în scădere, pierderi masive de locuri de muncă și o bancă centrală cu marjă de manevră extrem de redusă. Sărbătorile de iarnă se apropie în condițiile în care românii se pregătesc pentru noi scumpiri, într-un context economic intern și extern deosebit de dificil.
News Hour with CNN · Antena3 · 16 noiembrie 2026
inflație România, politică monetară BNR, energie scumpă, prețuri carburanți, dobânzi BNR, economie românească, Christian Năsulea, creștere prețuri, consum intern, deviație PIB, insolvențe firme, depreciere leu



