Antena3 · 17 nov 2026 · Știri · BNR revizuiește inflația la 7,4% – dobânzi, energie și recesiune

Clipul se încarcă de pe YouTube când apăsați play. Vezi pe YouTube
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru anul în curs, estimând acum că România va încheia anul cu un ritm al scumpirilor de 7,4%, față de 6,1% cât era anticipat anterior. Această corecție semnificativă reflectă un mediu extern deteriorat, marcat de șocuri energetice neanticipate, generate în principal de conflictul din Orientul Mijlociu.
Pe piețele internaționale, prețul petrolului a depășit în ultima lună pragul de 110 dolari pe baril, iar scumpirile s-au transmis rapid și la pompă. Nici gazele naturale nu au făcut excepție, atingând în această toamnă maxime ale ultimilor ani. Nota de plată este suportată în special de companii, în timp ce populația beneficiază încă de protecția schemei de sprijin la energie electrică. Totuși, efectele scumpirilor se vor resimți în toate buzunarele. România continuă să se numere printre țările cu cele mai ridicate prețuri la energia electrică de pe piețele spot europene, iar venirea iernii va accentua presiunea asupra costurilor cu căldura.
Christian Năsulea, profesor de economie mondială, a comentat situația, subliniind că sezonul rece va fi un test real: abia acum, odată cu instalarea iernii, se va vedea cât de scumpă va fi căldura și cât de profunde vor fi efectele șocurilor energetice asupra economiei reale.
Dincolo de inflație, economia românească se confruntă cu o serie de provocări structurale. Consumul pierde teren, cererea internă este tot mai slabă, iar economia funcționează sub potențialul său. În mod normal, o astfel de situație ar putea justifica o reducere a dobânzilor de politică monetară, pentru a stimula consumul și investițiile. Însă inflația ridicată limitează drastic opțiunile BNR: o reducere prematură a dobânzilor ar putea alimenta din nou scumpirile, creând un cerc vicios.
Christian Năsulea a explicat mecanismul acestei dileme: deviația negativă a PIB-ului – adică faptul că economia produce sub capacitatea sa maximă – reflectă o cerere deja scăzută. Acționarea mai agresivă cu politica monetară în sensul reducerii dobânzilor ar trebui justificată de argumente foarte puternice, tocmai pentru a nu agrava și mai mult cererea deja fragilă. Ch. Năsulea a subliniat că există mult pesimism în economie și că nu va fi ușor să fie depășit.
Companiile resimt deja din plin presiunile acumulate: peste 114.000 de firme și-au încetat activitatea în cursul acestui an, iar economia României a pierdut peste 60.000 de locuri de muncă. Aceste cifre ilustrează un climat economic fragil, în care incertitudinea energetică, inflația persistentă și cererea în scădere se combină într-un context deosebit de dificil pentru mediul de afaceri și pentru populație.
Știri, 17 noiembrie 2026
inflatie Romania, BNR, politica monetara, energie, cresterea preturilor, deviatie PIB, economie Romania, somaj, gaze naturale, petrol, dobanda, Christian Năsulea



