Kanal D · 17 nov 2026 · NewsTime · Plafonarea adaosului comercial la alimente: efectul „water bed"

Clipul se încarcă de pe YouTube când apăsați play. Vezi pe YouTube
Subiectul central al acestui material este propunerea de extindere a plafonării adaosului comercial la toate alimentele din magazine, o măsură care suscită critici puternice din partea comercianților și a specialiștilor în economie.
În prezent, adaosul comercial este plafonat pentru 17 categorii de alimente de bază — printre care pâinea, laptele, ouăle, uleiul și carnea — iar măsura este în vigoare până la sfârșitul anului. Ministrul agriculturii a propus extinderea plafonării la toate produsele alimentare comercializate în magazine. Totuși, potrivit unor surse, una dintre variantele luate în calcul ar fi doar prelungirea actualei plafonări, fără extinderea ei la toate categoriile de alimente.
Comercianții avertizează că o plafonare generalizată nu va duce la ieftinirea reală a coșului zilnic de cumpărături, ci va declanșa un efect de transfer al costurilor. Concret, ceea ce nu vor mai putea câștiga magazinele din vânzarea produselor alimentare vor încerca să recupereze din categoriile nealimentare — detergenți, cosmetice, articole de îngrijire personală. Practic, prețurile ținute în frâu pe un raft vor genera scumpiri pe toate celelalte rafturi, iar diferența va fi plătită tot de consumatori.
Acest fenomen este descris prin conceptul economic denumit „water bed" (efectul patului cu apă): presiunea exercitată într-un punct se redistribuie inevitabil în alte zone. Reprezentanții comercianților avertizează că, dacă plafonarea se extinde la toate alimentele, produsele rămase în afara plafonării — estimat între 25% și 30% din sortiment — ar putea înregistra creșteri de preț de 2, 3, 4 sau chiar 5 ori. Ei descriu un posibil „efect de tsunami", de circa 100 de ori mai sever față de impactul actual.
Economistul Christian Năsulea subliniază că o plafonare a adaosului comercial va genera o rată a inflației sensibil mai mare, deoarece comercianții își vor muta costurile cu angajații și cu utilitățile în marjele altor produse neplafonate. Ch. Năsulea atrage astfel atenția că măsura are efecte perverse și contrare obiectivului declarat de protejare a consumatorului.
Semnalele din piață vin să confirme aceste temeri. Potrivit unui sondaj al Institutului Național de Statistică (INS), aproape 4 din 10 comercianți se așteaptă să majoreze prețurile în ultimele trei luni ale anului, în condițiile în care vânzările vor stagna. Comercianții din segmentul cărnii de vită și de porc confirmă și ei intenții de creștere a prețurilor: carnea de vită a crescut deja semnificativ, în timp ce prețul cărnii de porc a urcat treptat, câte 30–50 de bani, pentru a nu fi sesizat brusc de consumatori.
Contextul macroeconomic agravează tabloul: România se află deja în fruntea clasamentului european al inflației. Potrivit estimărilor Comisiei Europene, țara noastră urmează să încheie anul cu o inflație medie de 7,9%, față de 3,3% la nivelul Uniunii Europene — adică prețurile cresc în România de peste două ori mai repede decât media europeană. În acest context, o politică de plafonare prost calibrată riscă să amplifice, nu să tempereze, presiunile inflaționiste.
NewsTime, Kanal D · 17 noiembrie 2026
plafonare adaos comercial, water bed, inflație România, prețuri alimente, creșteri prețuri, politică comercială, Comisia Europeană, INS, Christian Năsulea, coș zilnic, produse nealimentare, economie românească



