Christian Năsulea, profesor de economie mondială la Universitatea București, analizează situația economică și fiscală a României în contextul formării noului guvern condus de premierul Niculescu, după aproape șase luni de criză politică.
Interviul debutează cu o evaluare a costurilor crizei politice prelungite. Ch. Năsulea subliniază că, deși instabilitatea din ultimele cinci luni a afectat negativ dinamica economică, problemele structurale fundamentale sunt rezultatul acumulărilor din ultimii șapte ani de guvernare. Guvernele anterioare și-au asumat cheltuieli fără acoperire bugetară reală, știind că vor fi nevoite să le finanțeze prin îndatorare. Consecința directă a fost explozia datoriei publice, care a crescut de la aproximativ 35% din PIB la peste 60% în prezent — o deteriorare dramatică a poziției fiscale a statului român.
În ceea ce privește prioritățile imediate ale noului executiv, Christian Năsulea identifică rectificarea bugetară ca pe o urgență absolută, necesară pentru a preveni blocaje în sectoare critice precum sănătatea. Totodată, profesorul recomandă ca guvernul să înceapă de îndată elaborarea bugetului pentru 2027, cu scopul de a ieși din obișnuința cronică de a adopta bugetele cu întârziere față de începutul anului fiscal. Pe termen lung, lista de reforme structurale necesare rămâne, în esență, aceeași care fusese identificată și pentru Guvernul Bolojan, dar față de care acesta nu a reușit să obțină suficient sprijin politic. Ch. Năsulea atrage atenția că nu se știe nici în cazul Guvernului Niculescu dacă va exista un sprijin politic real pentru implementarea acestor reforme.
Referitor la promisiunile noului premier — colectare fiscală îmbunătățită, reducerea cheltuielilor și două rectificări bugetare înaintea elaborării bugetului pentru 2027 — Christian Năsulea este tranșant: bugetul actual nu dispune de resursele necesare pentru a onora aceste angajamente fără reduceri masive de cheltuieli. El consideră că spațiul de creștere a veniturilor bugetare într-un interval de timp suficient de scurt este limitat, ceea ce face ca tăierile de cheltuieli să fie nu doar dezirabile, ci absolut indispensabile pentru a crea marja fiscală necesară măsurilor promise.
Un alt subiect important abordat în cadrul interviului este evaluarea de țară de către agențiile de rating, ale căror noi rapoarte urmează să fie publicate în perioada imediat următoare. Ch. Năsulea își exprimă îngrijorarea că România nu dispune, în acest moment, de argumente concrete care să justifice o îmbunătățire a perspectivei sau a calificativului de țară. El avertizează că o eventuală retrogradare în categoria „junk” (sub investment grade) ar anula eforturile depuse până acum și ar scumpi semnificativ finanțarea datoriei publice. Totul depinde, în viziunea sa, de reformele concrete pe care guvernul le va implementa efectiv — nu doar de promisiunile declarative — pentru ca agențiile de rating să aibă motive reale să îmbunătățească perspectiva României.
În concluzie, Christian Năsulea trasează un tablou sobru: România pornește cu un guvern nou, dar cu aceleași probleme vechi și nerezolvate — datorie publică în creștere, cheltuieli supradimensionate, reforme structurale amânate și incertitudine politică. Soluțiile există și sunt cunoscute, însă aplicarea lor depinde de voința și capacitatea politică a noului cabinet.
Știrile · Aleph News · 21 octombrie 2026
datorie publică, deficit bugetar, rectificare bugetară, Guvernul Niculescu, rating de țară, reformă fiscală, cheltuieli publice, criză politică România, PNRR, economie România, Christian Năsulea, finanțe publice