B1TV · 1 iul 2026 · Politica zilei · Creșterea ...

https://b1tv.roÎn această ediție a emisiunii, Christian Năsulea analizează impactul creșterii prețurilor la carburanți după expirarea măsurii de reducere a accizelor. Începând cu 1 iulie 2026, măsura prin care era redusă acciza la carburant a expirat, iar în noaptea respectivă primele prețuri la motorină au crescut cu 36 de bani, reprezentând exact reducerea de 30 de bani plus TVA pe care statul o aplicase anterior.Ch. Năsulea explică faptul că această creștere este normală și că acești bani reprezintă taxe care ajung la stat, nu la companiile distribuitoare de carburanți. În momentul în care statul a decis să nu prelungească schema de reducere, practic să crească taxele, acești bani s-au transferat direct în totalitate în prețul pe care consumatorii îl plătesc la pompă. Un plin la rezervor costă acum cu aproximativ 50 de lei mai mult.Totuși, există și o veste pozitivă: se observă o scădere a prețului pe piața internațională a petrolului, ceea ce ar putea duce la prețuri mai mici la pompă în România în săptămânile următoare, deși mecanismul de transmisie funcționează cu o anumită întârziere.Profesor Năsulea subliniază că România are accize și taxe foarte mari aplicate pe carburanți, chiar raportate la alte țări europene. Din aceste taxe, statul român își colectează veniturile necesare la bugetul de stat pentru a evita să-și corecteze deficitul bugetar. El menționează că prețul la pompă este important, la fel cum contează și prețul la energie, deoarece orice creștere în aceste domenii se reflectă ulterior în prețurile de la rafturi.În ceea ce privește soluțiile, Ch. Năsulea argumentează că în situația actuală, Guvernul nu prea are cum să facă multe lucruri, deoarece nu mai are puterile necesare pentru a introduce măsuri fără parlament. Mai mult, parlamentarii par să fie mai interesați să plece în vacanță decât să rezolve aceste probleme urgente. Deși a existat o încercare de a trece un proiect în acest sens, acesta nu a fost trecut de comisii și nu a ajuns la plen, urmând probabil să fie amânat pentru toamnă.Soluția pe termen lung propusă de economist constă în reducerea cheltuielilor din zona publică, în așa fel încât să existe reducerea deficitului bugetar și să se creeze spațiu pentru scăderea taxelor, fără a crește gradul de îndatorare și fără a adăuga datorii suplimentare pe seama contribuabililor.Politica zilei, 1 iulie 2026accize carburanți, prețuri motorină, taxe carburanți, deficit bugetar, Christian Năsulea, cheltuieli publice, piața petrolului, fiscalitate România, energie, parlament

Digi24 · 1 iul 2026 · Ştirile zilei · Amenzi ...

https://digi24.roDe la 1 iulie 2026, șoferii din România se confruntă cu amenzi mai mari pentru încălcări ale codului rutier, ca urmare a creșterii salariului minim pe economie. Salariul de bază minim brut a crescut cu 275 de lei, iar salariul net cu 125 de lei. Această majorare determină automat creșterea punctului de amendă, care reprezintă 5% din salariul minim, ajungând la 216,25 lei.Amenzile rutiere au fost recalculate în consecință. Șoferii care depășesc cu 10-20 km/h limita legală vor plăti între 607,5 și 648,75 lei, iar cei care depășesc cu peste 50 km/h vor fi sancționați cu maximum 4.325 lei, față de 4.050 lei anterior. Penalizarea maximă pentru nepurtarea centurii de siguranță crește cu 41 lei, în timp ce amenda maximă pentru folosirea telefonului mobil la volan ajunge la 1.732 lei, cu 112 lei mai mult decât nivelul anterior. Este vorba despre o consecință directă a legii privind salariul minim, nu despre o modificare a codului rutier.Reacțiile cetățenilor sunt mixte. Unii șoferi consideră că amenzile mai mari nu vor schimba comportamentul la volan, afirmând că "șoferul e șofer, merge cu cât vrea el". Alții subliniază că gropile din drum sunt cele care îi obligă să conducă mai încet. În ceea ce privește creșterea salariului minim, opiniile sunt împărțite: unii consideră că suma este prea mică, mai ales în contextul chiriilor ridicate (750 euro pe lună), în timp ce alții apreciază că majorarea nu compensează pierderile din cauza inflației.Economistul Christian Năsulea avertizează asupra efectelor negative ale acestei măsuri. Fără o creștere a productivității economiei, va exista mai mulți bani disponibili în piață, deoarece multe salarii sunt raportate la salariul minim. Aceasta va duce la un efect prociclic și la creșterea ratei inflației. De asemenea, anumiți angajatori vor fi nevoiți să-și reducă personalul, întrucât în anumite domenii nu vor mai fi suficienți bani pentru a acoperi salariile majorate.Blocul Național Sindical contestă temporizarea măsurii, susținând că majorarea salariului minim brut a întârziat cu șase luni, ceea ce a dus la o pierdere de 13% din puterea de cumpărare a angajaților.Ştirile zilei, 1 iulie 2026salariu minim, amenzi rutiere, cod rutier, inflație, Christian Năsulea, putere de cumpărare, siguranță rutieră, economie România, productivitate, sancțiuni

Kanal D · 30 iun 2026 · Știrile Kanal D ...

https://kanald.roÎncepând cu 1 iulie 2026, șoferii din România se vor confrunta cu scumpiri semnificative la carburanți, după expirarea măsurilor de sprijin introduse în urma tensiunilor din Orientul Mijlociu. Reducerea accizei la motorină și plafonarea adaosului comercial, care au asigurat o reducere de aproximativ 36 de bani pe litru la pompă, nu pot fi prelungite din cauza lipsei unui guvern cu puteri depline. În absența acestor măsuri, piața va reveni la condițiile anterioare, iar fiecare distribuitor va stabili prețurile conform propriei strategii. Unii furnizori ar putea menține prețurile pentru a vedea reacția competitorilor, în timp ce alții ar putea profita de libertatea pieței pentru a majora tarifele.Concomitent cu scumpirea carburanților, de la 1 iulie cresc și amenzile rutiere, odată cu majorarea valorii punctului de amendă. Nepurtarea centurii de siguranță va costa cel puțin 432 de lei, iar depășirea vitezei cu maximum 20 de kilometri pe oră va atrage aceeași sancțiune. Trecerea pe culoarea roșie a semaforului va fi pedepsită cu amenzi de peste 1000 de lei.Christian Năsulea, profesor în economie mondială, avertizează că scumpirea carburanților se va reflecta și la raft, deoarece transportul mai scump înseamnă prețuri mai mari la alimente. Acesta subliniază că România va continua să înregistreze creșteri de preț pentru toate produsele din cauza dezechilibrelor macroeconomice create de stat. Ch. Năsulea atrage atenția că instabilitatea suplimentară ar putea duce la o creștere a cursului de schimb pentru euro, ceea ce se va traduce foarte rapid în prețuri mai mari pe piață.Situația se complică și mai mult prin introducerea unei taxe suplimentare de 3 euro pentru coletele provenite din afara Uniunii Europene cu valoare mai mică de 150 de euro, care se adaugă la taxa existentă de 25 de lei pe colet. Cetățenii se arată nemulțumiți de acumularea de taxe.În plus, compania Moody's, care analizează gradul de siguranță pentru investitori în împrumuturile acordate unei țări, a avertizat că România riscă să fie retrogradată în categoria junk (nerecomandată investitorilor) dacă persistă instabilitatea politică și dacă nu își pune în ordine finanțele publice.Știrile Kanal D · 30 iunie 2026carburanți, benzină, motorină, prețuri, accize, amende rutiere, taxe colete, Moody's, Christian Năsulea, economie, inflație, instabilitate politică

ANTENA3 · 25 iun 2026 · Newsroom · Moratoriul guvernării ...

https://antena3.roRomânia se confruntă cu 48 de zile fără un guvern cu puteri depline, într-un context de incertitudine politică majoră. Conform informațiilor disponibile, Nicușor Dan urmează să îi acorde mandatul de prim-ministru lui Sorin Grindeanu, în ciuda încercărilor din tabăra opusă de a găsi o soluție prin rotativă pentru schimbarea situației.Cerințele moratoriului propus pentru guvernarea PSD includ mai multe angajamente fiscale și administrative esențiale. Primul obiectiv este menținerea deficitului bugetar la 6,2% pentru anul în curs, fără a permite o creștere suplimentară, urmat de reducerea acestuia la 5,1% în anul următor. Un punct de divergență major este TVA-ul: PNL solicită menținerea cotei la 21%, în timp ce PSD și Sorin Grindeanu au anunțat în repetate rânduri intenția de a reduce TVA-ul înapoi la 19% dacă ajung la guvernare.Moratoriul mai prevede absența moțiunilor de cenzură în următoarele luni și adoptarea legii salarizării unitare, o măsură care a generat proteste masive din partea românilor din toate sectoarele bugetare, mulți considerând că această lege produce mai mult rău decât bine. Neadoptarea acestei legi ar însemna pierderea a 770 de milioane de euro.Pe agenda de priorități se mai află necesitatea unui consens privind PNRR, programul SAFE și toate cerințele impuse de OCDE în contextul aderării iminente a României la această organizație, care ar aduce multiple beneficii țării.Prof. Christian Năsulea, analist economic, subliniază că situația fundamentală rămâne neschimbată: România are nevoie urgentă de măsuri concrete de reducere a cheltuielilor. Năsulea confirmă că pozițiile exprimate de economiști, precum domnul Lazea, nu sunt nicidecum neobișnuite sau necunoscute, ci reprezintă avertismente pe care specialiștii le repetă de foarte mult timp. Mesajul constant al economiștilor către clasa politică este să renunțe la populism și la promisiunile fără acoperire financiară reală.Incertitudinea și haosul politic actual ridică întrebări serioase despre capacitatea guvernării viitoare de a respecta aceste condiții și de a stabiliza situația economică a României.Newsroom, 25 iunie 2026deficit bugetar, guvernare PSD, moratoriu politic, TVA, Sorin Grindeanu, PNRR, legea salarizării, OCDE, Christian Năsulea, reducere cheltuieli, politici fiscale, criză politică

Kanal D2 · 23 iun 2026 · NewsTime · Scumpirea ...

https://kanald.roReportajul analizează majorarea prețurilor la țigări cu aproximativ 1 leu pe pachet în România, o creștere care afectează buzunarele a milioane de fumători. Scumpirea vine pe fondul creșterii accizelor și al costurilor din industrie, cu efecte imediate la rafturile magazinelor și benzinăriilor.Impactul financiar pe termen lung este semnificativ: un fumător care consumă un pachet pe zi va plăti cu aproximativ 30 de lei mai mult lunar și peste 360 de lei suplimentar anual. Consumatorii intervievați recunosc că, deși crește prețul, viciul rămâne neschimbat, mulți continuând să fumeze în speranța că prețurile vor scădea.Christian Năsulea explică contextul fiscal: actuala scumpire este legată de majorarea accizei la țigarete de la 1 aprilie, când s-a înregistrat o creștere de aproximativ 7,4%. Producătorii au absorbit inițial o parte din costuri, dar acum încearcă să recupereze treptat aceste cheltuieli prin ajustări de preț. Ch. Năsulea subliniază că vorbim despre companii relativ puține în piață, cu cifre de afaceri mari, care sunt vizate constant de inițiativele politicienilor de a taxa în plus peste taxele valabile pentru restul economiei, pentru a obține venituri bugetare suplimentare.Retailerii raportează o scădere a consumului de aproximativ 6% de la începutul anului, cu o creștere de preț de 2-5% per pachet la țigări. Consumatorii nu au renunțat la fumat, dar cumpără mai puțin și optează pentru produse mai ieftine - fenomenul de down-trading, trecând de la țigări de 30-31 de lei la cele de 25 de lei.Reportajul menționează că nu doar tutunul s-a scumpit în ultimul an, ci și cafeaua sau băuturile alcoolice, care au înregistrat creșteri de preț mai mari. La alcool, consumatorii adoptă aceeași strategie, alegând produse mai ieftine. Astfel, în 2026, micile plăceri devin tot mai costisitoare, iar pentru mulți oameni fiecare vizită la magazin înseamnă o gaură mai adâncă în buget.NewsTime, 23 iunie 2026accize, țigări, scumpiri, taxe, fiscalitate, consum, prețuri, down-trading, politici publice, venituri bugetare, industria tutunului, România

Kanal D · 23 iun 2026 · Știrile Kanal D ...

https://kanald.roFumătorii din România se confruntă cu creșteri semnificative ale prețurilor la țigări în iunie 2026, prețul mediu pe pachet crescând cu aproximativ 1 leu. Majorarea vine pe fondul creșterii accizelor și al costurilor din industrie, efectele fiind deja vizibile la rafturile magazinelor și benzinăriilor.Deși 1 leu în plus poate părea o sumă mică, impactul pe termen lung este considerabil: un fumător care consumă un pachet pe zi va plăti cu aproximativ 30 de lei mai mult pe lună și cu peste 360 de lei în plus pe an. Consumatorii intervievați raportează creșteri de preț concrete, cu pachete care au ajuns de la 30,50 lei la 31,50 lei. În ciuda scumpirilor, fumătorii afirmă că nu renunță la viciu, continuând să consume la fel.Potrivit specialiștilor, actuala scumpire vine pe fondul majorării accizei la țigarete de la 1 aprilie 2026, când s-a înregistrat o creștere de aproximativ 7,4%. Producătorii nu au transferat imediat în totalitate impactul fiscal către consumatori, ci au absorbit o parte din costuri, iar acum încearcă să recupereze treptat aceste cheltuieli prin ajustări de preț la raft.Christian Năsulea, profesor în economie mondială, explică că industria tutunului este compusă din companii relativ puține în piață, care au cifre de afaceri mari și sunt vizate de aproape toate inițiativele politicienilor de a taxa în plus peste taxele valabile pentru restul economiei, pentru a obține venituri bugetare suplimentare.Retailerii raportează că aceste majorări au dus la o scădere a consumului de aproximativ 6% de la începutul anului. Se înregistrează creșteri de 2-5% la prețul țigărilor per pachet, iar la alcool creșterile sunt chiar mai mari. Consumatorul nu renunță la fumat sau alcool, dar cumpără mai puțin și optează pentru produse mai ieftine, un fenomen cunoscut sub numele de down-trading: trecerea de la țigări de 30 de lei la cele de 25 de lei.Nu doar tutunul s-a scumpit, ci și cafeaua și băuturile alcoolice. În 2026, micile plăceri devin tot mai costisitoare, iar pentru mulți români fiecare vizită la magazin înseamnă o gaură mai adâncă în buget.Știrile Kanal D, 23 iunie 2026accize, țigări, prețuri, tutun, fiscalitate, consumatori, down-trading, Christian Năsulea, retail, taxation, inflație, România

B1TV · 22 iun 2026 · Talk B1 · Audieri ...

https://b1tv.roÎn această ediție Talk B1, emisiunea acoperă în detaliu audierile ministeriale pentru Guvernul Veștea, care se desfășoară în regim maraton timp de 9 ore în comisiile de specialitate din Camera Deputaților și Senat. Trei miniștri PSD sunt audiați simultan: Florin Barbu pentru Ministerul Agriculturii, Romeo Lungu pentru Ministerul Dezvoltării și Bogdan Ivan pentru Ministerul Energiei. Urmează să intre în audieri alți candidați, printre care Libera Ali, Sorin Câmpeanu, Cristian Pistol și independentul Alexandru Nazare.Audierile au fost marcate de tensiuni semnificative, în special în Comisia de Agricultură, unde a izbucnit un scandal între Adrian Cozma, vicepreședinte al Camerei Deputaților din partea PNL și susținător al lui Ilie Bolojan, și propunerea PSD pentru agricultură, Florin Barbu. Cozma l-a acuzat pe Barbu că a reprezentat o catastrofă pentru agricultură, că fermierii sunt disperați, în special în sectorul porcin unde situația este dezastruoasă. De asemenea, Cozma a reproșat lui Barbu că nu își asumă responsabilitatea pentru problemele din agricultură. În replică, Barbu l-a calificat pe premierul Denis Ilie Bolojan drept "analfabet în economie" și a afirmat că acesta trebuie să plece.Partidului AUR a reușit să impună extinderea timpului de audiere de la jumătate de oră la două ore pentru fiecare ministru, ceea ce a dus la triplarea duratei programate. Rolul AUR este crucial pentru votul de învestitură din Parlament, programat pentru ora 21:30. Partidul lui George Simion a decis oficial că parlamentarii săi vor ieși din sala de plen în momentul votului, însă Guvernul Veștea ar putea trece dacă reușește să obțină aproximativ 30 de voturi individuale de la aleși AUR care s-ar putea despărțe de linia partidului.Premierul desemnat Adrian Veștea se află pe muchie de cuțit, întrucât după negocieri prelungite până noaptea târziu, nu există încă o majoritate clară în Parlament. Lipsa majorității ar putea duce fie la formarea noului guvern, fie la continuarea interimatului condus de Ildi Eblojan și reluarea procedurii de desemnare.În paralel, PNL se confruntă cu o criză internă majoră. Ilie Bolojan a emis un ultimatum către cei pe care îi consideră "pucișți" din partid: Adrian Veștea, Alina Gorghiu, Rareș Bogdan, Hubert Tuma și Lucian Bode sunt acuzați de trădare pentru că au negociat pentru voturile necesare investirii Guvernului Veștea. Toți acești lideri riscă suspendarea sau excluderea din PNL.Talk B1, 22 iunie 2026audieri ministeriale, Guvern Veștea, Florin Barbu, scandal Comisie Agricultură, Adrian Cozma, Ilie Bolojan, AUR, investitura guvern, criză PNL, Parlament România

Euronews Romania · 17 iun 2026 · Vocile care contează ...

https://euronews.com/romanianÎn această ediție a emisiunii "Vocile care contează" de pe Euronews Romania, invitații analizează criza politică actuală de la București și incertitudinile legate de investirea Guvernului Vestea. Profesorul Trares Burlacu, specialist în guvernanță internațională, și Ch. Năsulea, profesor de economie mondială, discută despre situația complexă din Parlament.Conform discuțiilor din emisiune, ziua de 18 iunie 2026 este crucială pentru soarta guvernului. La ora 11:30 este programată o ședință a birourilor permanente reunite, unde s-ar putea forma o majoritate capabilă să impună agenda dezbaterilor și un calendar accelerat pentru investirea Guvernului Vestea. Dacă această majoritate se formează, audierile ar putea avea loc încă din aceeași zi, pe bandă rulantă, cu votul final în seara aceleiași zile. Însă AUR, PNL, USR și UDMR dau semne că nu doresc să formeze această majoritate, ceea ce ar amâna totul pe săptămâna următoare.Sursele din PSD menționează că dacă audierile și votul se amână, există probabilitatea mare ca guvernul Vestea să nu treacă. În plus, intervine congresul PNL de duminică, unde Vestea ar putea fi exclus din partid. Profesorul Burlacu abordează criza din perspectivă etimologică și economică, invocând teoriile lui Schumpeter despre distrugerea creativă a sistemelor. El subliniază că PNL trebuie să treacă prin "furcile caudine" ale unei reforme autentice, mult așteptate dar prost implementate până acum.Burlacu pledează pentru o "desocializare" a PNL, menționând că partidul fondat de dinastia Brătienilor în 1875 trebuie să devină o ancoră politică la nivel național și internațional. El critică cheltuielile nejustificate pentru campanii electorale și folosește metafora lui Milton Friedman despre "banii aruncați din elicopter" pentru a ilustra risipa de resurse fără rezultate concrete. Profesorul avertizează că România riscă să ajungă într-o situație asemănătoare Republicii de la Weimar dacă nu se schimbă modul de gestionare a resurselor publice.Ch. Năsulea adoptă o abordare prudentă, afirmând că în calitate de economist preferă să analizeze faptele concrete și să aștepte evoluțiile efective, mai degrabă decât să speculeze pe baza promisiunilor și discuțiilor politice. El subliniază că în ultima vreme au fost prea multe declarații fără acoperire pentru a mai acorda credibilitate planurilor și promisiunilor politice.Emisiunea abordează și aspectul negocierilor controversate ale lui Vestea cu AUR, trecând peste "linii roșii" anterioare, în încercarea disperată de a obține voturile necesare pentru investirea guvernului.Vocile care contează, 17 iunie 2026criza politica, guvernul vestea, pnl, reforma politica,burlacu, nasulea, parlament romania, coalitie guvernamentala, congres pnl, economie romaneasca, politica romaneasca, euronews romania

Digi24 · 17 iun 2026 · Ştirile zilei · Inflaţia ...

https://digi24.roChristian Năsulea, profesor de economie, analizează impactul crizei politice prelungite asupra economiei României și a cetățenilor. Criza politică declanșată de PSD fără un plan coerent are repercusiuni directe și imediate asupra populației: devalorizarea leului, creșterea costurilor de finanțare pentru statul român, rate mai mari la bănci pentru creditele personale și finanțarea activităților companiilor.România deține tristul record de țară cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, conform datelor oficiale Eurostat. În timp ce media UE se situează la 3,3%, România înregistrează o inflație de aproape 10%, de fapt peste 10% în realitate, fiind de trei ori mai mare decât media europeană. Ch. Năsulea face un exercițiu de perspectivă: în timp ce cetățenii din alte țări europene se plâng de inflația de 3,3% cauzată de criza din Orientul Mijlociu și problemele economice generale, pentru români o inflație de 3% ar părea nesemnificativă comparativ cu nivelul actual.Profesorul de economie subliniază că românii învață acum, direct pe pielea lor, cursuri de economie politică la un nivel la care nu au mai avut ocazia până acum. Văd în timp real cum criza politică se traduce în costuri concrete: devalorizare monetară, creșterea dobânzilor, scumpiri. Politicienii nu plătesc consecințele deciziilor lor, ci cetățenii sunt cei care decontează.O problemă arzătoare discutată este legea salarizării unitare, care a generat proteste ale cadrelor didactice. Această lege ar fi trebuit rezolvată de mult timp, cu discuții sociale serioase desfășurate cu ani în urmă. În schimb, România a lăsat problema dincolo de al 12-lea ceas, într-un moment în care există incertitudine privind bifarea jalonelor pentru PNRR. Există inequități majore în sistemul de salarizare din sectorul public care trebuie rezolvate, dar acum se încearcă elaborarea pe genunchi a unei legi care să fie măcar marginal mai bună decât situația anterioară, doar pentru a justifica jalonul și a accesa fondurile europene deja bugetate pentru anul curent.Știrile zilei, 17 iunie 2026inflaţie, criză politică, economie, România, Uniunea Europeană, Eurostat, leu, rate bancare, salarizare unitară, PNRR, deficit, preţuri