B1TV · 13 sep 2026 · Ştirile B1TV · Impactul ...

https://b1tv.roBanca Centrală Europeană a crescut dobânda de referință la 2,5%, cu un impact direct asupra românilor care au credite în euro. Christian Năsulea, profesor de economie, explică în detaliu consecințele acestei decizii pentru debitorii din România.Creșterea dobânzii BCE cu 0,25 puncte procentuale, de la 2,25% la 2,5%, reprezintă prima majorare din 2023 încoace, după o lungă perioadă de stabilitate. Deși creșterea pare mică, efectele asupra ratelor vor fi resimțite rapid - românii vor plăti rate ajustate cel târziu luna următoare după această decizie.Pentru românii care câștigă salariul în lei dar au credite în euro, există un risc dublu: pe lângă creșterea EURIBOR, aceștia se confruntă și cu un curs valutar leu-euro din ce în ce mai nefavorabil. Christian Năsulea subliniază că volatilitatea cursului de schimb reprezintă cea mai mare problemă pentru această categorie de debitori. Cursul leu-euro a crescut cu aproximativ 5% față de anul trecut, când era sub 5 lei pentru un euro. Adăugând la aceasta creșterea de 10% a dobânzii de referință BCE, românii care trebuie să schimbe lei în euro pentru a-și achita ratele se confruntă cu rate semnificativ mai mari.În ceea ce privește Banca Națională a României, aceasta nu este obligată să urmeze decizia BCE, cele două politici monetare fiind neconectate. Totuși, BNR se confruntă cu probleme mult mai complicate legate de deficitul bugetar și necesitatea de a controla inflația ridicată din România. Christian Năsulea explică că, deși criza energetică internațională are un impact negativ, problema principală rămâne dezechilibrul financiar al statului, unde cheltuielile depășesc cu mult veniturile. O parte din acești bani ajung înapoi în piața românească, accelerând ritmul de creștere a prețurilor.Decizia BNR de a majora sau menține dobânda-cheie devine critică în acest context. O eventuală creștere ar scumpi și creditele în lei și ar amâna reducerea ratelor calculate în funcție de IRCC. Incertitudinea politică, marcată de absența unui guvern stabil, agravează și mai mult situația economică și pune presiune suplimentară asupra deciziilor de politică monetară.Știrile B1TV, 13 septembrie 2026dobânzi BCE, credite euro, EURIBOR, curs valutar, BNR, politică monetară, inflație, deficit bugetar, rate credite, Christian Năsulea, economie România, stabilitate financiară

Digi24 · 13 sep 2026 · Focus România · Eșecul ...

https://digi24.roLa încheierea programului PNRR, doar un sfert din cele aproape 25.000 de proiecte finanțate au fost finalizate efectiv, restul fiind în diverse faze de implementare, suspendate sau anulate. Din datele oficiale ale Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene de la 1 septembrie, doar 6.084 de proiecte din totalul de 24.847 figurau ca finalizate, reprezentând doar 24,49%, în timp ce 18.670 rămâneau în stadii variate de execuție.Cu doar câteve luni înainte de expirarea termenului limită, guvernanții au modificat legislația pentru a evita pierderea fondurilor europene. În iulie au schimbat legea astfel încât lucrările să poată fi recepționate chiar dacă nu sunt complet finalizate, introducând conceptul de recepționare a "lucrărilor esențiale" dacă sunt gata în proporție de minimum 95%, lăsând lucrările auxiliare să fie terminate după 31 august. Această modificare legislativă a permis deconta toate plățile certificate până la data limită, chiar dacă investițiile nu erau integral terminate.Investigația de teren dezvăluie discrepanțe majore între documentele oficiale și realitatea din șantiere. În orașul Pogoanele, județul Buzău, un proiect de construcție de locuințe pentru tineri figura cu progres fizic de doar 65% la 1 septembrie, deși primăria susține că s-a făcut recepția în termen. Pe șantier însă, muncitorii încă montau cărămizi, lucrau la scările exterioare și montau gresie - lucrări considerate esențiale care teoretic ar fi trebuit finalizate înainte de recepție.În orașul Lehliu Gară, județul Călărași, situația este și mai problematică. Proiectele de reabilitare termică a clădirilor publice - sediul primăriei, liceul, școala gimnazială, spitalul și Casa de Cultură - figurează pe site-ul ministerului cu grad de execuție fizică între 32% și 43%. Administratorul public susține că toate lucrările au fost recepționate și se mai execută doar retușuri minore. Realitatea de pe teren contrazice această afirmație: la Liceul Alexandru Odobescu se lucrează încă la tencuirea fațadei și dărâmarea unei structuri de beton de la intrare, deși lucrarea apare ca recepționată și gata în proporție conformă cu legea.Aceste exemple ilustrează modul în care autoritățile locale și centrale au folosit artificii legislative pentru a evita pierderea fondurilor europene, creând o discrepanță majoră între documentația oficială și stadiul real al proiectelor pe teren.Focus România, 13 septembrie 2026PNRR, fonduri europene, proiecte nefinalizate, administrație locală, modificare legislativă, recepție lucrări, Ministerul Investițiilor, implementare proiecte, bani europeni, eficiență guvernamentală, infrastructură publică, transparență

Digi24 · 10 sep 2026 · Jurnalul de Seară · ...

https://digi24.roÎn contextul blocajului politic prelungit în România, după căderea guvernului pe 5 mai 2026, un nou sondaj relevă schimbări semnificative în preferințele electoratului. La peste patru luni de la intrarea în criză politică, românii manifestă o dorință crescută de a-și exprima nemulțumirea față de clasa politică prin vot.Datele comparative ale sondajului arată evoluția din mai până în septembrie 2026, cu focus pe electoratul care declară sigur că va merge la vot. În mai 2026, cifrele erau următoarele: AUR avea 41,4% dintre votanții siguri, PSD 13,3%, PNL 21,9%, iar USR 10,8%. În septembrie, situația s-a schimbat considerabil: AUR înregistrează o creștere vizibilă, PSD ajunge la 16,4%, PNL scade la 17,2%, în timp ce USR crește ușor la 11,4%.O observație centrală este că din ce în ce mai mulți cetățeni doresc să meargă la vot pentru a transmite un mesaj clar politicienilor. Deși liderii politici nu fac concesii și mulți declară că nu vor alegeri anticipate - chiar dacă unii se laudă că nu le este teamă de anticipate, ca un fel de avertisment pentru adversari că aceștia își pot pierde mandatele - electoratul pare hotărât să pedepsească clasa politică prin vot.În studiou, Christian Năsulea analizează contextul economic mai larg, subliniind că România se află în procedură de deficit excesiv încă din 2019, deci problemele bugetare nu sunt recente. Lucian Mândruță observă că românii doresc "să dea câteva palme clasei politice" prin vot, aceasta fiind "cea mai dureroasă" modalitate de a-și exprima nemulțumirea.Situația economică actuală agravează starea de spirit: lipsa unui guvern funcțional, absența unei perspective clare privind finanțele publice și factori externi precum creșterea prețului petrolului - barilul depășind 100 de dolari după bombardarea Iranului de către Trump - amenință cu prețuri record la carburanți. Deși guvernul Bolojan nu poate fi învinuit pentru șocurile externe, cetățenii tind să facă clasa politică actuală responsabilă pentru toate dificultățile economice.Discuția evidențiază că, în lipsa altor instrumente de influență, votul rămâne singura modalitate prin care românii pot sancționa performanța slabă a politicienilor într-o perioadă marcată de stagnare politică și deteriorare economică.Jurnalul de Seară, 10 septembrie 2026Tags: criză politică, sondaj electoral, AUR, alegeri anticipate, blocaj politic, deficit bugetar, comportament electoral, partidele politice, preferințe electorale, România 2026

Digi24 · 8 sep 2026 · Ştirile dimineţii · Datoria ...

https://digi24.roConsiliul Fiscal avertizează că datoria publică a României ar putea depăși 100% din PIB în următorii ani, ca urmare a cheltuielilor excesive ale statului și a capacității reduse de colectare a taxelor. Potrivit raportului anual al Consiliului Fiscal, în scenariul în care nu se iau măsuri suplimentare de ajustare, datoria publică va continua să crească în medie cu 3,4% anual, putând depăși 70% din PIB până în 2030 și ajungând la pragul de 100% până în 2040. Acest lucru ar însemna că aproximativ 7% din PIB ar fi absorbit exclusiv de plata dobânzilor în 2040, o situație agravată de faptul că peste jumătate din datoria publică este denominată în valută.Într-un scenariul alternativ, în care consolidarea bugetară este intensificată, datoria ar continua traiectoria ascendentă pentru încă un an, atingând un vârf de 62,3% din PIB în 2027, după care ar urma un traseu descrescător pe parcursul următorilor 10 ani, dar într-un ritm mai lent decât cel al creșterii anterioare.O problemă majoră identificată de Consiliul Fiscal este capacitatea extrem de redusă a statului român de a colecta taxele. România se află la coada clasamentului european din punct de vedere al veniturilor fiscale, strângând doar 29,2% din PIB în 2025, comparativ cu media Uniunii Europene de puțin peste 40%. Raportul evidențiază că economia subterană în România reprezintă aproximativ 29% din PIB, iar această situație este favorizată de ceea ce specialiștii numesc "cultura impunității".Christian Năsulea, profesor de economie, explică în intervenția sa că problema colectării taxelor persistă deoarece statul român nu face o ofertă bună contribuabililor care să îi convingă să își plătească obligațiile fiscale. Dincolo de discursurile politice care pledează pentru măsuri de forță în colectarea taxelor, realitatea este că în lumea actuală cetățenii și companiile au multiple posibilități de a-și muta activitatea și de a plăti taxe în altă parte atunci când consideră că nu primesc servicii publice adecvate în schimbul contribuțiilor lor. România se află în această situație de mulți ani, ceea ce face ca rezolvarea problemei să fie și mai complicată în contextul actual.Ştirile dimineţii · 8 septembrie 2026datorie publică, deficit bugetar, Consiliul Fiscal, colectare taxe, evaziune fiscală, PIB, consolidare bugetară, Christian Năsulea, economie subterană, politică fiscală, Digi24, România

Romania TV · 8 sep 2026 · Ştirile România TV ...

https://romaniatv.netÎn această ediție a Știrilor România TV, economistul Christian Năsulea analizează două probleme majore ale sistemului de pensii din România: investiția masivă a fondurilor private în titluri de stat (157 miliarde de lei) și propunerea Consiliului Fiscal de creștere a vârstei de pensionare.Reporterul Marina Cioacă prezintă avertismentul Consiliului Fiscal privind necesitatea ajustării graduale a vârstei de pensionare în funcție de speranța de viață. Conform analizei, sistemul public de pensii (Pilonul 1) nu mai este sustenabil, iar colapsul ar putea surveni când toți decrețeii vor ieși la pensie. Începând din 2030, valul va fi puternic: un milion de decreței se vor retrage din activitate, ceea ce va crea presiuni uriașe asupra sistemului. Problema este agravată de lipsa forței de muncă - România importă deja forță de muncă din afară.Ch. Năsulea oferă o analiză detaliată a situației, precizând că speranța de viață în România este de 76,5 ani în medie, cu 79,4 ani pentru femei - cu un an și jumătate mai puțin decât media Uniunii Europene. Deși România nu se află în situația cea mai gravă, rămâne una dintre țările cu speranță de viață redusă.Problemele sistemului public de pensii sunt structurale: în fiecare lună, bugetul de stat trebuie să vireze bani suplimentari pentru a menține sistemul funcțional. Mecanismul nu a fost gândit corect - banii care intră în sistem nu sunt folosiți pentru a produce randament și a asigura sustenabilitate. Diferența dintre contributiile care intră și pensiile care trebuie plătite lunar este foarte mare și crește constant pe măsură ce numărul pensionarilor crește, în timp ce numărul de angajați din economia românească rămâne relativ constant.Ch. Năsulea concluzionează că creșterea vârstei de pensionare este o variantă foarte plauzibilă, deoarece sistemul actual deja nu este sustenabil. În câțiva ani, dezechilibrele vor deveni imposibil de susținut de la bugetul de stat, care funcționează deja cu un deficit uriaș. Sistemul nu asigură nici măcar un trai decent pentru pensionarii care se bazează exclusiv pe pilonul public.Știrile România TV, 8 septembrie 2026pensii, vârsta de pensionare, Consiliul Fiscal, Christian Năsulea, sistem public de pensii, decreței, fonduri private, titluri de stat, sustenabilitate, deficit bugetar, speranța de viață, Pilonul 1

Prima News · 3 sep 2026 · Prima News Debate ...

https://primanews.roÎn această ediție a emisiunii Prima News Debate, Christian Năsulea, profesor de relații și economie internaționale, analizează situația complexă a prețurilor la carburanți și presiunile inflaționiste din zona euro. Discuția pornește de la paradoxul reducerii accizei la motorină în contextul în care prețurile au continuat să crească. Ch. Năsulea explică că, deși s-a redus acciza, contextul internațional actual caracterizat prin capacități reduse de rafinare, probleme în transportul produselor petroliere și dificultăți pe întregul lanț de aprovizionare justifică prețurile ridicate. Profesorul subliniază că prețurile actuale sunt mai mici decât ar fi fost dacă acciza ar fi rămas la nivelul anterior, dar fluctuațiile costurilor obligă companiile din domeniu la precauție, menținând prețuri ridicate.Analiza se extinde asupra impactului crizei energetice și a carburanților asupra inflației în Uniunea Europeană. Ch. Năsulea face o distincție importantă între țările care au gestionat responsabil finanțele publice și cele care s-au îndatorat excesiv. Pentru țările cu inflație redusă (2%), creșterea prețurilor la energie le-ar putea împinge la 3%, în timp ce pentru România, care înregistrează deja o inflație de 10%, impactul suplimentar este mai puțin resimțit proporțional. Această situație creează premisele pentru o posibilă majorare a dobânzii de referință în zona euro, ceea ce ar avea efecte negative în lanț, contribuind la perpetuarea unui cerc vicios economic.Discuția abordează și perspectivele privind evaluările agenției S&P pentru România, după ce Fitch și Moody's au emis deja verdictele lor. Ch. Năsulea precizează că agențiile de rating nu sunt racordate între ele și utilizează metodologii diferite de evaluare, ceea ce înseamnă că deciziile lor sunt independente. Profesorul subliniază că speranțele de ameliorare economică, prezente și în anii anteriori, continuă să fie amânate, iar "luminița de la capătul tunelului" pare din ce în ce mai îndepărtată, în condițiile în care atât România, cât și alte țări contribuie la menținerea acestei situații economice dificile.

Digi24 · 3 sep 2026 · Ediție specială · Avertisment ...

https://digi24.roVicepremierul interimar Tanczos Barna a lansat un avertisment serios: dacă România nu renegociază cu oficialii europeni ținta de deficit bugetar pentru anul viitor, ne așteaptă vremuri grele. România s-a angajat în fața Comisiei Europene să reducă treptat deficitul bugetar de la an la an până în 2031, iar ținta pentru anul viitor este de 5,1%, față de 6,2% în anul curent.Tanczos Barna propune să se încerce negocierea cu Comisia Europeană pentru un moratoriu de un an, menținând nivelul deficitului la cel actual, deoarece o coborâre cu încă un procent ar fi extrem de dureroasă.Contextul economic este unul deosebit de dificil: în 2027 România nu va mai beneficia de banii din PNRR (40 de miliarde de lei pe an), programul încheindu-se la finalul lunii august. Totodată, se vor adăuga cheltuieli suplimentare cu dobânzile pentru împrumuturi - 64 de miliarde de lei doar pentru dobânzi, România împrumutându-se foarte mult și foarte scump în ultima perioadă.În lipsa unei renegocieri, Guvernul ar avea la dispoziție trei variante dureroase pentru reducerea deficitului: creșterea taxelor (considerată cea mai probabilă opțiune, executivul apelând prima dată la acest lucru), tăierea salariilor din sectorul public (mai greu de realizat, dar nu imposibil în contextul lipsei de fonduri), sau concedieri masive la stat (opțiune dificilă, întrucât reforma administrației locale nu a reușit până acum).Deficitul relativ redus din acest an se explică prin cele patru luni de criză politică, perioadă în care guvernul interimar a avut atribuții limitate și nu a putut cheltui toți banii, nu a putut implementa reforme sau politici publice. Fără investiții semnificative din PNRR într-o perioadă de regres economic, economia va suferi și mai mult, consumul va scădea, iar încasările la bugetul de stat vor fi și mai mici.Pentru a discuta această situație economică critică, la Ediție specială au participat Christian Năsulea, Emanuel Cernat și, de la distanță, Adrian Cioroianu, analizând implicațiile acestui avertisment și scenariile posibile pentru economia românească.Ediție specială, 3 septembrie 2026deficit bugetar, austeritate, Tanczos Barna, Comisia Europeană, PNRR, criza economică, împrumuturi, dobânzi, taxe, reformă fiscală, guvern interimar, buget de stat

Prima TV · 3 sep 2026 · Focus · Prețurile ...

https://primatv.roReducerea accizei la carburanți implementată de Ministerul Finanțelor s-a simțit la pompă doar pentru 24 de ore, după care majoritatea benzinăriilor au revenit la creșteri de preț. La data prezentării, un litru de motorină costă peste 10 lei la cele mai multe stații PECO din România, în ciuda faptului că acciza a fost redusă de la 1 septembrie cu 25%, echivalentul a 86 de bani per litru. La una dintre benzinăriile din Capitală, motorina se vinde cu 10,18 lei pe litru, iar experții estimează că fără reducerea accizei, prețul ar fi depășit pragul de 11 lei.Conform profesorului universitar Christian Năsulea, specialist în economie mondială, cauzele acestei situații sunt complexe și legate de contextul geopolitic internațional. Războiul din Orientul Mijlociu și atacurile ucrainene asupra rafinăriilor din Rusia au perturbat semnificativ lanțurile de aprovizionare cu carburanți în Europa. Cantitățile mari de motorină care ajungeau anterior în Europa din Federația Rusă sunt acum absorbite de distribuitori și companii din țări care importau din Rusia, ceea ce înseamnă cantități mai mici disponibile pe piața internațională și, implicit, prețuri mai mari.Criza a forțat Europa să caute surse alternative de aprovizionare din zone geografice îndepărtate. Un exemplu concret este importul de motorină din Coreea de Sud: un petrolier încărcat cu 670.000 de barili de motorină, în valoare de 65 de milioane de euro, va traversa 19.000 de kilometri în aproximativ 40 de zile, trecând probabil prin Canalul Suez pentru a descărca în Marea Britanie sau în portul Rotterdam. Paradoxal, produsul a ajuns mai ieftin în Asia decât în Europa.Criza carburanților a generat profituri record pentru rafinăriile europene. Marja de rafinare - diferența dintre valoarea motorinei obținute și costul țițeiului brut ca materie primă - a ajuns la 62 de dolari. Christian Năsulea explică că rafinăriile europene au posibilitatea să ceară prețuri mai mari pentru produsele rafinate, deoarece pe piața internațională acestea există în cantități mai mici. În plus, China și-a propus să dea drumul la exporturile de motorină în această lună, după ce le-a limitat din cauza conflictelor militare, ceea ce ar putea reprezenta o altă sursă de import pentru Europa.Conducătorii auto intervievați exprimă frustrarea față de creșterile de preț, menționând impactul semnificativ asupra cheltuielilor lunare, în condițiile unei inflații de peste 10%.Focus, 3 septembrie 2026carburanți, accize, prețuri motorină, rafinării, criză energetică, Christian Năsulea, import carburanți, inflație, piața petrolului, politici fiscale, război Ucraina, Orientul Mijlociu

Antena3 · 3 sep 2026 · Newsroom · Reducerea accizei ...

https://antena3.roÎn ciuda reducerii accizei la motorină cu 25%, șoferii români nu beneficiază de scăderi reale de preț la pompă. La unele stații, prețul motorinei standard se apropie de 10 lei și 30 de bani, deoarece scumpirile înregistrate în mai puțin de 24 de ore au anulat efectul pozitiv al măsurii fiscale. Reporterul Alexandra Ghețea prezintă situația concretă: reducerea lunii trecute a fost de 20%, așa că în prezent mai rămâne doar 5% scădere efectivă, adică aproximativ 14 bani pe litru. Această diferență a fost însă rapid înghițită de creșterile de preț. Cotația internațională a motorinei a depășit astăzi 1400 de dolari pe tonă, după ce zilele anterioare părea să se stabilizeze sub 1300 de dolari pe tonă, un nivel extrem de ridicat. Șoferii declară că vor alimenta doar strictul necesar și încearcă să reducă consumul de combustibil.Profesorul de economie Christian Năsulea oferă o analiză detaliată a situației. El explică faptul că reducerea accizei a fost compensată într-un timp foarte scurt de creșterea prețului produsului, exact cum era de așteptat. Totuși, precizează că prețul actual nu este mai mare decât cel dinaintea reducerii accizei, ci mai mic decât ar fi fost dacă acciza nu ar fi fost redusă deloc. Contextul internațional este extrem de dificil, cu lipsuri majore de capacități de rafinare, în special pentru motorină, ca urmare a atacurilor Rusiei împotriva Ucrainei și a contraatacurilor ucrainene. Christian Năsulea a anticipat că efectul reducerii accizei va fi anulat în maximum o săptămână, dar s-a întâmplat chiar în 24 de ore din cauza tensiunilor pe piața internațională.Referitor la afirmația că România a înregistrat cele mai mari scumpiri din ultimul an, Christian Năsulea corectează această percepție, menționând că alte țări din Europa, cum ar fi Croația, au avut evoluții și mai nefavorabile conform datelor Eurostat. Problema principală în România este nivelul foarte ridicat al accizei și al taxelor incluse în preț. De asemenea, modelul economic actual este nefavorabil, cu presiuni din prea multe direcții asupra prețurilor, într-o piață care se confruntă cu dificultăți majore. Trendul la nivel internațional este crescător și nu se întrevede o soluție pe termen scurt care să aducă cantități suficient de mari de motorină pe piață pentru a stabiliza prețurile.Newsroom, 3 septembrie 2026accize, motorină, prețuri carburanți, scumpiri combustibil, piața petrolului, Christian Năsulea, economie România, rafinării, context internațional, politici fiscale