B1TV · 13 iul 2026 · Talk B1 · Alegeri ...

https://b1tv.roÎn contextul crizei politice actuale, scenariul alegerilor anticipate devine din ce în ce mai probabil în România, cu posibile scrutine programate în toamna anului 2026. Sorin Grindeanu, singurul lider din fosta coaliție de guvernare care a făcut declarații publice după întâlnirea de la Palatul Cotroceni, confirmă că acest scenariu este pe masă, deși nu se poate materializa de pe o săptămână pe alta. Anticipatele ar arunca scena politică și economică într-o instabilitate continuă, iar PSD anunță că va adopta o poziție de reciprocitate față de USR și PNL, care au declarat că nu vor mai forma majorități cu social-democrații.Pe plan economic, România se confruntă cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, 10,4%, conform cifrelor INSE. Aceasta este a treia lună consecutivă cu inflație de două cifre și a unsprezecea lună de când țara înregistrează inflație record. Această situație economică dificilă se suprapune peste instabilitatea politică, creând un context extrem de incert pentru România.Răzvan Petri, cofondator Politica la Minut, analizează consecințele potențiale ale alegerilor anticipate. Conform sondajelor actuale, se profilează trei blocuri politice care vor rămâne în Parlament. Primul bloc va fi format în jurul PNL condus de Ilie Bolojan, alături de USR și UDMR - acestea fiind avantajate de criză, mai ales Bolojan, care a câștigat semnificativ în cotele de încredere. Al doilea bloc este reprezentat de AUR, care beneficiază de instabilitatea politică, atrăgând alegători nemulțumiți de coaliția actuală și electorat inactiv până acum. PSD nu va dispărea, dar va înregistra probabil un scor istoric de mic.Anticipate înseamnă o perioadă prelungită de incertitudine politică până la formarea unui nou guvern. Indiferent de rezultat, pentru a evita venirea la putere a extremiștilor de la AUR, cel mai probabil USR, PNL, UDMR și PSD vor trebui să colaboreze la guvernare. Această incertitudine afectează negativ creditorii și investitorii, crescând riscul de majorare a dobânzilor și deteriorare a situației economice. Extremismul rămâne o amenințare reală, AUR menținându-și procente semnificative care pot conta în ecuațiile guvernamentale viitoare.Talk B1, 13 iulie 2026alegeri anticipate, inflație România, criză politică, Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, PSD, PNL, USR, AUR, inflație 10,4%, INSE, instabilitate economică

ANTENA3 · 13 iul 2026 · News Hour with CNN ...

https://antena3.roRomânia se confruntă cu cea mai accelerată rată a inflației din Europa, situându-se pe primul loc în topul scumpirilor la nivel european cu o inflație de peste 10%, de trei ori mai mare decât în alte țări. În ultimul an, viața românilor s-a scumpit în medie cu 10,4%, iar puterea de cumpărare este serios afectată.Cele mai mari creșteri de preț au fost înregistrate la servicii, cu peste 13%, incluzând chirii, întreținere, reparații auto și servicii de înfrumusețare. Facturile la curent electric sunt cu 60% mai mari decât vara trecută, reprezentând una dintre cele mai semnificative poveri pentru bugetele familiilor. Carburanții s-au scumpit dramatic, motorina și benzina înregistrând creșteri de aproape 30%.La alimente, majorările de preț continuă: cafeaua s-a scumpit cu 20% în ultimul an, ouăle costă cu 14% mai mult, iar pâinea a crescut în medie cu 8%. De asemenea, au fost înregistrate scumpiri la lapte și carne de vită. Prețurile piperate, veniturile îngheţate și majorările de taxe au determinat mulți români să reducă lista de cumpărături.Totuși, există și câteva produse care s-au ieftinit: cartofii românești se găsesc acum în piețe la 3,50 lei kilogramul, cu 15% mai puțin decât anul trecut. Fasolea costă mai puțin, iar la fructele proaspete se regăsesc de asemenea ieftiniri. Negustorii din piețe au fost nevoiți să reducă prețurile din cauza lipsei de clienți și a vânzărilor slabe.Oficialii Băncii Naționale a României previzionează că ritmul scumpirilor se va domoli în perioada următoare, odată ce va trece impactul majorărilor de taxe adoptate luna trecută. Christian Năsulea, profesor de economie mondială, estimează că după luna august ar trebui să dispară efectul de fond al acestor creșteri de costuri, iar rata inflației ar putea scădea sub 6%. Cu toate acestea, experții avertizează că și o rată de 5-6% rămâne foarte mare, semnificând o scădere continuă a puterii de cumpărare.Problema este agravată de faptul că salariile nu mai țin pasul cu scumpirile. În timp ce inflația a ajuns la peste 10%, creșterile salariale sunt de trei ori mai mici, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a salariilor și pensiilor românilor scade vizibil.News Hour with CNN, 13 iulie 2026inflație, România, scumpiri, putere de cumpărare, prețuri energie, carburanți, alimente, BNR, taxe, salarii, economie românească, Christian Năsulea

Digi24 · 13 iul 2026 · Ştirile zilei · Inflaţia ...

https://digi24.roInflaţia din România rămâne la un nivel alarmant, iunie 2026 fiind a 11-a lună consecutivă cu o rată a inflaţiei în jurul valorii de 10%. Deşi s-a mai temperat uşor datorită producţiei bune de fructe şi legume din agricultură, creşterea TVA-ului din anul trecut, criza politică actuală şi conflictul din Golf au erodat semnificativ puterea de cumpărare a românilor.Cel mai greu în bugetul familiilor cântăresc facturile la utilităţi. În ultimul an, electricitatea s-a scumpit cu aproape 60%, reprezentând cea mai dramatică creştere de preţ. Alimentele costă în medie cu aproape 6% mai mult, iar în topul scumpirilor se situează cafeaua, laptele de vacă şi ouăle. Cetăţenii intervievaţi vorbesc despre cheltuieli de 200 de lei pe zi pentru mâncare şi compară puterea de cumpărare actuală cu cea din trecut, când aceeaşi sumă permitea achiziţionarea a mult mai multe produse.Conflictul din Golf a avut un impact direct asupra preţurilor carburanţilor: benzina s-a scumpit cu peste 22% în ultimul an, iar motorina cu aproape 30%. Un alt factor important care a alimentat inflaţia constă în taxele majorate în ultimele 12 luni.Economia ţării este pusă la încercare de perioada de guvern interimar. Christian Năsulea, profesor de economie, avertizează că această situaţie ne aruncă într-o zonă de criză, instabilitate şi incertitudine care va costa foarte direct în buzunarele cetăţenilor. Economiștii avertizează că lucrurile se vor scumpi şi mai rapid dacă politicienii continuă să pună propriile interese înaintea celor ale populaţiei. Ch. Năsulea subliniază că ar fi extrem de greşit să se mai crească vreo taxă în acest moment şi că echilibrarea bugetului ar trebui să se facă exclusiv prin reforme şi ajustări structurale importante.Există totuşi şi veşti pozitive: comparativ cu luna trecută, rata inflaţiei a coborât cu o jumătate de punct procentual. Dacă în iunie doar 4 produse aveau un preţ mai mic, acum lista conţine 11 produse. Cel mai vizibile ieftiniri se observă la cartofi, care sunt mai ieftini cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, şi la fructele proaspete, care costă cu 10% mai puţin. Specialiştii explică că în perioada iulie-15 august consumurile sunt mai reduse din cauza concediilor, ceea ce duce la scăderea preţurilor la produsele perisabile. Un exemplu elocvent este castravetele, care săptămâna trecută avea un preţ prohibitiv, dar acum costă 3,54 lei la producători.Economiştii estimează că iulie 2026 va fi ultima lună cu inflaţie de două cifre a anului, iar în următoarele luni scumpirile se vor domoli.Ştirile zilei, 13 iulie 2026inflaţie, România, preţuri, utilităţi, energie electrică, carburanţi, criză politică, conflictul din Golf, Christian Năsulea, reforme economice, putere de cumpărare

Digi24 · 12 iul 2026 · Ştirile zilei · Creșterea ...

https://digi24.roRomânia se confruntă cu un risc major de concedieri în lanț din cauza creșterii semnificative a numărului de firme care intră în insolvență. În primele patru luni ale anului 2026, numărul companiilor care au început procedura de insolvență a crescut cu peste 5-10% față de aceeași perioadă a anului trecut. Experții avertizează că până la finalul lui 2026, numărul total de firme închise ar putea depăși numărul celor nou înființate, continuând o tendință negativă observată deja în 2025.Peste 25.000 de firme și-au închis porțile de la începutul anului prin deschiderea procedurii de insolvență. Sectoarele cele mai expuse acestui risc sunt transporturile, comerțul și producția. Constructorii sunt cei mai afectați, având în vedere că s-au bazat până acum pe fondurile europene. Problema se agravează pe măsură ce fluxul de bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se apropie de final. Întrebarea critică este dacă statul dispune de buget suficient pentru cofinanțare, astfel încât proiectele pe fonduri europene să continue și să compenseze încetarea proiectelor pe PNRR.Firmele mici sunt cele mai vulnerabile în acest context. Închiderea unei companii produce efecte în lanț în întreaga economie. În cazul constructorilor afectați, și dezvoltatorii imobiliari suferă, întâmpinând dificultăți în găsirea unor firme de construcții serioase, motivate și care dispun de forța de muncă necesară pentru a duce proiectele la bun sfârșit.Datoriile rămase în urma insolvențelor pot frâna întreaga economie. Christian Năsulea, economist, explică că "cu siguranță, companiile care au furnizat produse și care așteaptă plata facturilor din partea acestor companii care intră în insolvență vor avea la rândul lor o perioadă dificilă în față, în care vor trebui să găsească soluții pentru a acoperi pierderile".Ch. Năsulea subliniază că tendința actuală este aceea de a închide firme, de a le suspenda sau de a le introduce în diverse tipuri de proceduri, nu doar procedura de insolvență. Cauzele includ perioada dificilă economică, costurile ridicate cu care antreprenorii nu mai fac față, lipsa competitivității și, în mod special, absența instrumentelor de sprijin pentru antreprenoriat.Fenomenul se amplifică: doar în luna iunie 2026, 900 de firme și-au declarat insolvența, cu 26% mai multe comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.Știrile zilei, 12 iulie 2026insolvență, faliment firme, concedieri, economie România, PNRR, fonduri europene, construcții, Christian Năsulea, antreprenoriat, criză economică, dezvoltatori imobiliari

B1TV · 12 iul 2026 · News Pass · Sindicatele ...

https://b1tv.roÎn această ediție a emisiunii News Pass, profesorul de economie Christian Năsulea analizează probabilitatea unor proteste de stradă organizate de sindicate în contextul crizei guvernamentale declanșate de demiterea guvernului Grindeanu. Christian Năsulea argumentează că nu este probabil să asistăm la proteste de amploare în perioada estivală, deoarece sindicatele își trimit membrii în concedii cu bilete și beneficii, ceea ce reduce efectivele disponibile pentru mobilizare. Protestele de amploare sunt mai probabile în lunile octombrie-noiembrie, când membrii sindicatelor sunt activi.Economistul subliniază că puterea de cumpărare a fost erodată treptat, dar percepția acestei deteriorări nu este suficient de puternică în rândul lucrătorilor din sectorul public pentru a genera o mobilizare masivă. Ch. Năsulea remarcă că mulți angajați din sectorul public înțeleg necesitatea măsurilor de austeritate, recunoscând că nivelul de consum anterior a fost susținut artificial prin împrumuturi guvernamentale contractate pe seama tuturor cetățenilor. Această înțelegere a situației fiscale reale diminuează motivația pentru proteste.Un aspect crucial evidențiat de Christian Năsulea este responsabilitatea domnului Grindeanu în declanșarea crizei actuale. Profesorul consideră incredibil că Grindeanu pare să uite că a demis propriul guvern fără să aibă un plan alternativ pregătit. Întâlnirea programată de Grindeanu cu sindicatele este discutată în contextul consultărilor de la Cotroceni cu președintele și liderii de partide.Discuția abordează și limitările unui guvern demis în negocierea cu sindicatele. În lipsa unei baze de negociere și execuție, sindicatele nu pot reclama drepturi salariale suplimentare, ceea ce amână practic orice protest până la formarea unui guvern cu puteri depline. Această situație este prezentată ca fiind favorabilă atât pentru Parlament, care poate legifera, cât și pentru guvern, care scapă temporar de presiunea revendicărilor salariale.Mai este subliniat că eficiența unei mișcări de protest sindicală depinde esențial de susținerea societății civile, nu doar de mobilizarea propriilor membri. Analiza oferă o perspectivă realistă asupra dinamicii politice și sociale din România în contextul crizei guvernamentale din vara anului 2026.

Digi24 · 11 iul 2026 · Ştirile dimineţii · Creșterea ...

https://digi24.roÎn primele patru luni ale anului 2026, România se confruntă cu o creștere alarmantă a numărului de firme care au intrat în procedura de insolvență, cu peste 15% față de aceeași perioadă a anului precedent. Experții avertizează că la finalul anului, numărul total de firme închise ar putea depăși numărul celor nou înființate. Peste 25.000 de firme și-au închis ușile pe jumătate de la începutul anului prin deschiderea procedurii de insolvență.Sectoarele cele mai expuse acestui risc major sunt transporturile, comerțul și producția. Constructorii reprezintă categoria cea mai afectată, aceștia bazându-se până acum pe fondurile europene și pe fluxul de bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care se apropie de final. Problema centrală identificată este capacitatea limitată a statului de a asigura buget suficient pentru finanțarea continuării proiectelor pe fonduri europene după încetarea proiectelor pe PNRR.Economistul Christian Năsulea analizează impactul acestei crize și subliniază că firmele cu cât sunt mai mici, cu atât întâmpină probleme mai mari. Efectele închiderii unei firme se manifestă în lanț: în cazul constructorilor afectați, și dezvoltatorii imobiliari întâmpină dificultăți semnificative în găsirea unor firme de construcții serioase, motivate și care dispun de forța de muncă necesară pentru a duce proiectele la bun sfârșit.Christian Năsulea avertizează asupra efectului de contagiune economică: companiile care au furnizat produse și care așteptau plata facturilor din partea firmelor intrate în insolvență vor avea la rândul lor o perioadă dificilă în față, fiind nevoite să găsească soluții pentru a acoperi pierderile. Datoriile rămase în urma insolvenței unor firme pot frâna economia în ansamblul său.Deja în 2025, numărul firmelor intrate în insolvență a fost mai mare decât numărul firmelor nou înființate. Tendința antreprenorilor de a închide firmele, de a le suspenda sau de a le angaja în diverse proceduri de insolvență este determinată de perioada dificilă economică, de costurile ridicate care nu mai pot fi suportate și de pierderea competitivității. Un factor agravant este absența instrumentelor de sprijin pentru antreprenoriat din partea statului.Fenomenul ia amploare progresivă: doar în luna iunie, 900 de firme și-au declarat insolvența, cu 26% mai multe comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, confirmând accelerarea crizei și riscul major de concedieri în lanț.Știrile dimineţii, 11 iulie 2026insolvenţă, firme, economie, antreprenoriat, PNRR, fonduri europene, construcţii, Christian Năsulea, Digi24, criză economică, concedieri, faliment

Prima TV · 11 iul 2026 · Focus · Colapsul ...

https://primatv.roSistemul public de pensii din România riscă să intre în colaps în următorii ani, iar datoria publică va crește accelerat pentru a acoperi deficitele. Reportajul prezintă o situație alarmantă: în majoritatea județelor din țară, sistemul public de pensii este deja în faliment, cu mai mulți pensionari decât angajați activi. Contribuțiile curente nu sunt suficiente pentru plata pensiilor, iar scăderea natalității, creșterea mortalității și emigrarea forței de muncă agravează problema.Prognosticile arată că în viitorul apropiat, numărul pensionarilor va depăși la nivel național pe cel al angajaților. Între 1 milion și 1,5 milioane de angajați vor ieși la pensie în următorii 5 ani, ceea ce va crea o povară uriașă pentru sistemul public. Salariații nu vor putea contribui cu suficienți bani pentru a plăti pensiile, iar Guvernul va fi nevoit să împrumute sume uriașe lunar pentru a acoperi obligațiile de la pilonul 1.Disparitățile regionale sunt majore: județul Teleorman înregistrează cel mai sever dezechilibru, cu 15 pensionari la 10 salariați. Capitala se află într-o situație mai favorabilă, cu 4 pensionari la fiecare 10 angajați. Cetățenii intervievați își exprimă îngrijorarea față de viitorul pensiilor și nemulțumirea legată de impozitele și contribuțiile suplimentare aplicate recent.Noua lege a pensiilor prevede că vârsta de pensionare va crește doar dacă va crește și speranța de viață a românilor. Angajații au deja opțiunea de a lucra până la 70 de ani cu acordul angajatorului. Christian Năsulea, profesor universitar de economie, oferă soluția: singura șansă pentru a ieși din acest impas este creșterea treptată a contribuțiilor angajaților către pilonul 2 de pensii private. Astfel, pensia de stat ar fi mai mică, dar mai ușor de suportat din împrumuturi, în timp ce pensia privată ar deveni mai mare datorită randamentelor bune ale fondurilor de investiții.Ch. Năsulea subliniază că este extrem de important să continue transferul de bani către pilonul 2 din contribuția obligatorie, deoarece pilonul 2 ar putea asigura un nivel comparabil al veniturilor cu semnificativ mai puțini bani decât pilonul 1. În caz contrar, situația pensionarilor nu se va îmbunătăți în următorii ani, în pofida indexărilor și majorării pensiei minime. Criza economică agravează problema, cu 16.000 de șomeri în plus în ultimul an, ceea ce înseamnă mai puține contribuții la pilonul 1.Focus, 11 iulie 2026reforma pensiilor, pilonul 2, pensii private, colaps sistematic, datorie publică, Christian Năsulea, demografie, emigrare, fonduri de investiții, pensionari, contribuții sociale, criză economică

[ERROR]

{ "title": "Prima TV · 7 iul 2026 · Focus · Pilonul 2 de pensii: peste 227 miliarde lei economisiți", "description": "https://primatv.ronnRomânii au acumulat peste 227 de miliarde de lei în conturile de la pilonul 2 de pensii, ceea ce înseamnă că fiecare contribuabil deține în medie peste 5000 de euro. Majoritatea aleg să retragă banii odată cu pensionarea, însă această opțiune nu va mai fi disponibilă începând cu 2027. Economiștii apreciază decizia, considerând că fondurile de la pilonul 2 trebuie să asigure suport financiar pe o perioadă cât mai lungă după pensionare.nnÎn fiecare lună, 4,75% din salariul brut al fiecărui angajat merge către pilonul 2 de pensii publice, administrat de fonduri private. Un angajat cu salariu minim contribuie lunar cu 200 de lei, iar unul cu salariu mediu pe economie cu aproximativ 460 de lei. Totuși, distribuția activelor este inegală: 70% din totalul activelor sunt deținute de doar 25% dintre participanți, respectiv românii cu salarii mari, în timp ce 20% dintre participanți au mai puțin de 2000 de lei în cont.nnProfesorul universitar de economie Christian Năsulea explică că această diferență se datorează și faptului că mulți oameni au lucrat la negru sau au acumulat puține zile de muncă cu contract. Mai mult, statul a creat numeroase excepții pentru anumite domenii, unde contribuția nu era obligatorie, ceea ce îi pune pe acești angajați în situația de a depinde de asistență socială în viitor.nnBanii acumulați sunt investiți strategic: 145 de miliarde de lei în titluri de stat, 63 de miliarde în acțiuni la bursă și aproape 8 miliarde în fonduri de investiții. Aceste plasamente generează randament pe termen lung. Christian Năsulea subliniază importanța pilonului 2 și 3 pentru angajații actuali, mai ales în contextul în care numărul pensionarilor crește, iar cel al salariaților scade. Pilonul 2 va reprezenta „colacul de salvare" pe care românii se vor baza atunci când sistemul public nu va mai putea oferi venituri suficiente.nnCel mai mare cont la pilonul 2 din România deține active de 3,7 milioane de lei (peste 700.000 de euro), în timp ce cel mai mic cont are doar un leu. Reportajul relevă că mulți angajați nu știu câți bani au acumulat, unii fiind total neinteresați de pensie din cauza contextului economic actual, în timp ce alții monitorizează lunar economiile și optează și pentru pilonul 3 facultativ.nnFocus · 7 iulie 2026nnpilonul 2, pensii private, economii pensionare, fonduri de pensii, Christian Năsulea, investiții pensii, sistem de pensii România, pilonul 3, asigurări sociale, reforme pensii", "topic_tags": ["pilonul2", "pensii", "economieromania"] }

Digi24 · 7 iul 2026 · Jurnalul de Seară · ...

https://digi24.roÎn primele patru luni ale anului 2026, România se confruntă cu o creștere alarmantă a numărului de firme care au intrat în procedura de insolvență, cu peste 15% față de aceeași perioadă a anului trecut. Peste 25.000 de firme și-au închis porțile pe parcursul primei jumătăți de an, iar experții avertizează că, la finalul anului, numărul total de firme închise ar putea depăși numărul celor nou înființate.Sectoarele cele mai expuse acestui risc sunt transporturile, comerțul și producția. Constructorii se numără printre cei mai afectați, aceștia bazându-se până acum pe fondurile europene și pe fluxul de bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care se apropie însă de final. Problema majoră identificată este capacitatea limitată a statului de a asigura bugetul necesar pentru cofinanțare, astfel încât proiectele pe fonduri europene să poată continua și să compenseze încetarea proiectelor finanțate prin PNRR.Firmele de dimensiuni mici sunt cele mai vulnerabile în acest context economic dificil. Închiderea unei companii generează efecte în lanț asupra întregii economii. În cazul constructorilor afectați, dezvoltatorii imobiliari întâmpină la rândul lor dificultăți majore în găsirea unor firme de construcții serioase, motivate și cu forța de muncă necesară pentru a duce proiecte la bun sfârșit.Economistul Christian Năsulea avertizează asupra impactului datoriilor rămase în urma insolvenței: companiile care au furnizat produse și care așteaptă plata facturilor din partea firmelor intrate în insolvență vor avea o perioadă dificilă în față, fiind nevoite să găsească soluții pentru a acoperi pierderile suferite.Tendința înregistrată în 2025 se menține și în 2026: antreprenorii nu mai fac față costurilor ridicate de operare și nu mai sunt competitivi, ceea ce îi determină să închidă firmele, să le suspende sau să le introducă în diverse proceduri de insolvență. Ch. Năsulea subliniază absența instrumentelor de sprijin pentru antreprenoriat ca factor agravant al situației.Fenomenul ia amploare rapid: doar în luna iunie 2026, 900 de firme și-au declarat insolvența, reprezentând o creștere de 26% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Această escaladare pune sub semnul întrebării stabilitatea economică și creează un risc major de concedieri în lanț.Jurnalul de Seară, 7 iulie 2026insolvență, firme, economie,ConstructII, fonduri europene, PNRR, Christian Năsulea, antreprenoriat, concedieri, criza economică, Digi24, România