Digi24 · 10 sep 2026 · Jurnalul de Seară · ...

https://digi24.roÎn contextul blocajului politic prelungit în România, după căderea guvernului pe 5 mai 2026, un nou sondaj relevă schimbări semnificative în preferințele electoratului. La peste patru luni de la intrarea în criză politică, românii manifestă o dorință crescută de a-și exprima nemulțumirea față de clasa politică prin vot.Datele comparative ale sondajului arată evoluția din mai până în septembrie 2026, cu focus pe electoratul care declară sigur că va merge la vot. În mai 2026, cifrele erau următoarele: AUR avea 41,4% dintre votanții siguri, PSD 13,3%, PNL 21,9%, iar USR 10,8%. În septembrie, situația s-a schimbat considerabil: AUR înregistrează o creștere vizibilă, PSD ajunge la 16,4%, PNL scade la 17,2%, în timp ce USR crește ușor la 11,4%.O observație centrală este că din ce în ce mai mulți cetățeni doresc să meargă la vot pentru a transmite un mesaj clar politicienilor. Deși liderii politici nu fac concesii și mulți declară că nu vor alegeri anticipate - chiar dacă unii se laudă că nu le este teamă de anticipate, ca un fel de avertisment pentru adversari că aceștia își pot pierde mandatele - electoratul pare hotărât să pedepsească clasa politică prin vot.În studiou, Christian Năsulea analizează contextul economic mai larg, subliniind că România se află în procedură de deficit excesiv încă din 2019, deci problemele bugetare nu sunt recente. Lucian Mândruță observă că românii doresc "să dea câteva palme clasei politice" prin vot, aceasta fiind "cea mai dureroasă" modalitate de a-și exprima nemulțumirea.Situația economică actuală agravează starea de spirit: lipsa unui guvern funcțional, absența unei perspective clare privind finanțele publice și factori externi precum creșterea prețului petrolului - barilul depășind 100 de dolari după bombardarea Iranului de către Trump - amenință cu prețuri record la carburanți. Deși guvernul Bolojan nu poate fi învinuit pentru șocurile externe, cetățenii tind să facă clasa politică actuală responsabilă pentru toate dificultățile economice.Discuția evidențiază că, în lipsa altor instrumente de influență, votul rămâne singura modalitate prin care românii pot sancționa performanța slabă a politicienilor într-o perioadă marcată de stagnare politică și deteriorare economică.Jurnalul de Seară, 10 septembrie 2026Tags: criză politică, sondaj electoral, AUR, alegeri anticipate, blocaj politic, deficit bugetar, comportament electoral, partidele politice, preferințe electorale, România 2026

Digi24 · 8 sep 2026 · Ştirile dimineţii · Datoria ...

https://digi24.roConsiliul Fiscal avertizează că datoria publică a României ar putea depăși 100% din PIB în următorii ani, ca urmare a cheltuielilor excesive ale statului și a capacității reduse de colectare a taxelor. Potrivit raportului anual al Consiliului Fiscal, în scenariul în care nu se iau măsuri suplimentare de ajustare, datoria publică va continua să crească în medie cu 3,4% anual, putând depăși 70% din PIB până în 2030 și ajungând la pragul de 100% până în 2040. Acest lucru ar însemna că aproximativ 7% din PIB ar fi absorbit exclusiv de plata dobânzilor în 2040, o situație agravată de faptul că peste jumătate din datoria publică este denominată în valută.Într-un scenariul alternativ, în care consolidarea bugetară este intensificată, datoria ar continua traiectoria ascendentă pentru încă un an, atingând un vârf de 62,3% din PIB în 2027, după care ar urma un traseu descrescător pe parcursul următorilor 10 ani, dar într-un ritm mai lent decât cel al creșterii anterioare.O problemă majoră identificată de Consiliul Fiscal este capacitatea extrem de redusă a statului român de a colecta taxele. România se află la coada clasamentului european din punct de vedere al veniturilor fiscale, strângând doar 29,2% din PIB în 2025, comparativ cu media Uniunii Europene de puțin peste 40%. Raportul evidențiază că economia subterană în România reprezintă aproximativ 29% din PIB, iar această situație este favorizată de ceea ce specialiștii numesc "cultura impunității".Christian Năsulea, profesor de economie, explică în intervenția sa că problema colectării taxelor persistă deoarece statul român nu face o ofertă bună contribuabililor care să îi convingă să își plătească obligațiile fiscale. Dincolo de discursurile politice care pledează pentru măsuri de forță în colectarea taxelor, realitatea este că în lumea actuală cetățenii și companiile au multiple posibilități de a-și muta activitatea și de a plăti taxe în altă parte atunci când consideră că nu primesc servicii publice adecvate în schimbul contribuțiilor lor. România se află în această situație de mulți ani, ceea ce face ca rezolvarea problemei să fie și mai complicată în contextul actual.Ştirile dimineţii · 8 septembrie 2026datorie publică, deficit bugetar, Consiliul Fiscal, colectare taxe, evaziune fiscală, PIB, consolidare bugetară, Christian Năsulea, economie subterană, politică fiscală, Digi24, România

Romania TV · 8 sep 2026 · Ştirile România TV ...

https://romaniatv.netÎn această ediție a Știrilor România TV, economistul Christian Năsulea analizează două probleme majore ale sistemului de pensii din România: investiția masivă a fondurilor private în titluri de stat (157 miliarde de lei) și propunerea Consiliului Fiscal de creștere a vârstei de pensionare.Reporterul Marina Cioacă prezintă avertismentul Consiliului Fiscal privind necesitatea ajustării graduale a vârstei de pensionare în funcție de speranța de viață. Conform analizei, sistemul public de pensii (Pilonul 1) nu mai este sustenabil, iar colapsul ar putea surveni când toți decrețeii vor ieși la pensie. Începând din 2030, valul va fi puternic: un milion de decreței se vor retrage din activitate, ceea ce va crea presiuni uriașe asupra sistemului. Problema este agravată de lipsa forței de muncă - România importă deja forță de muncă din afară.Ch. Năsulea oferă o analiză detaliată a situației, precizând că speranța de viață în România este de 76,5 ani în medie, cu 79,4 ani pentru femei - cu un an și jumătate mai puțin decât media Uniunii Europene. Deși România nu se află în situația cea mai gravă, rămâne una dintre țările cu speranță de viață redusă.Problemele sistemului public de pensii sunt structurale: în fiecare lună, bugetul de stat trebuie să vireze bani suplimentari pentru a menține sistemul funcțional. Mecanismul nu a fost gândit corect - banii care intră în sistem nu sunt folosiți pentru a produce randament și a asigura sustenabilitate. Diferența dintre contributiile care intră și pensiile care trebuie plătite lunar este foarte mare și crește constant pe măsură ce numărul pensionarilor crește, în timp ce numărul de angajați din economia românească rămâne relativ constant.Ch. Năsulea concluzionează că creșterea vârstei de pensionare este o variantă foarte plauzibilă, deoarece sistemul actual deja nu este sustenabil. În câțiva ani, dezechilibrele vor deveni imposibil de susținut de la bugetul de stat, care funcționează deja cu un deficit uriaș. Sistemul nu asigură nici măcar un trai decent pentru pensionarii care se bazează exclusiv pe pilonul public.Știrile România TV, 8 septembrie 2026pensii, vârsta de pensionare, Consiliul Fiscal, Christian Năsulea, sistem public de pensii, decreței, fonduri private, titluri de stat, sustenabilitate, deficit bugetar, speranța de viață, Pilonul 1

Prima News · 3 sep 2026 · Prima News Debate ...

https://primanews.roÎn această ediție a emisiunii Prima News Debate, Christian Năsulea, profesor de relații și economie internaționale, analizează situația complexă a prețurilor la carburanți și presiunile inflaționiste din zona euro. Discuția pornește de la paradoxul reducerii accizei la motorină în contextul în care prețurile au continuat să crească. Ch. Năsulea explică că, deși s-a redus acciza, contextul internațional actual caracterizat prin capacități reduse de rafinare, probleme în transportul produselor petroliere și dificultăți pe întregul lanț de aprovizionare justifică prețurile ridicate. Profesorul subliniază că prețurile actuale sunt mai mici decât ar fi fost dacă acciza ar fi rămas la nivelul anterior, dar fluctuațiile costurilor obligă companiile din domeniu la precauție, menținând prețuri ridicate.Analiza se extinde asupra impactului crizei energetice și a carburanților asupra inflației în Uniunea Europeană. Ch. Năsulea face o distincție importantă între țările care au gestionat responsabil finanțele publice și cele care s-au îndatorat excesiv. Pentru țările cu inflație redusă (2%), creșterea prețurilor la energie le-ar putea împinge la 3%, în timp ce pentru România, care înregistrează deja o inflație de 10%, impactul suplimentar este mai puțin resimțit proporțional. Această situație creează premisele pentru o posibilă majorare a dobânzii de referință în zona euro, ceea ce ar avea efecte negative în lanț, contribuind la perpetuarea unui cerc vicios economic.Discuția abordează și perspectivele privind evaluările agenției S&P pentru România, după ce Fitch și Moody's au emis deja verdictele lor. Ch. Năsulea precizează că agențiile de rating nu sunt racordate între ele și utilizează metodologii diferite de evaluare, ceea ce înseamnă că deciziile lor sunt independente. Profesorul subliniază că speranțele de ameliorare economică, prezente și în anii anteriori, continuă să fie amânate, iar "luminița de la capătul tunelului" pare din ce în ce mai îndepărtată, în condițiile în care atât România, cât și alte țări contribuie la menținerea acestei situații economice dificile.

Digi24 · 3 sep 2026 · Ediție specială · Avertisment ...

https://digi24.roVicepremierul interimar Tanczos Barna a lansat un avertisment serios: dacă România nu renegociază cu oficialii europeni ținta de deficit bugetar pentru anul viitor, ne așteaptă vremuri grele. România s-a angajat în fața Comisiei Europene să reducă treptat deficitul bugetar de la an la an până în 2031, iar ținta pentru anul viitor este de 5,1%, față de 6,2% în anul curent.Tanczos Barna propune să se încerce negocierea cu Comisia Europeană pentru un moratoriu de un an, menținând nivelul deficitului la cel actual, deoarece o coborâre cu încă un procent ar fi extrem de dureroasă.Contextul economic este unul deosebit de dificil: în 2027 România nu va mai beneficia de banii din PNRR (40 de miliarde de lei pe an), programul încheindu-se la finalul lunii august. Totodată, se vor adăuga cheltuieli suplimentare cu dobânzile pentru împrumuturi - 64 de miliarde de lei doar pentru dobânzi, România împrumutându-se foarte mult și foarte scump în ultima perioadă.În lipsa unei renegocieri, Guvernul ar avea la dispoziție trei variante dureroase pentru reducerea deficitului: creșterea taxelor (considerată cea mai probabilă opțiune, executivul apelând prima dată la acest lucru), tăierea salariilor din sectorul public (mai greu de realizat, dar nu imposibil în contextul lipsei de fonduri), sau concedieri masive la stat (opțiune dificilă, întrucât reforma administrației locale nu a reușit până acum).Deficitul relativ redus din acest an se explică prin cele patru luni de criză politică, perioadă în care guvernul interimar a avut atribuții limitate și nu a putut cheltui toți banii, nu a putut implementa reforme sau politici publice. Fără investiții semnificative din PNRR într-o perioadă de regres economic, economia va suferi și mai mult, consumul va scădea, iar încasările la bugetul de stat vor fi și mai mici.Pentru a discuta această situație economică critică, la Ediție specială au participat Christian Năsulea, Emanuel Cernat și, de la distanță, Adrian Cioroianu, analizând implicațiile acestui avertisment și scenariile posibile pentru economia românească.Ediție specială, 3 septembrie 2026deficit bugetar, austeritate, Tanczos Barna, Comisia Europeană, PNRR, criza economică, împrumuturi, dobânzi, taxe, reformă fiscală, guvern interimar, buget de stat

Prima TV · 3 sep 2026 · Focus · Prețurile ...

https://primatv.roReducerea accizei la carburanți implementată de Ministerul Finanțelor s-a simțit la pompă doar pentru 24 de ore, după care majoritatea benzinăriilor au revenit la creșteri de preț. La data prezentării, un litru de motorină costă peste 10 lei la cele mai multe stații PECO din România, în ciuda faptului că acciza a fost redusă de la 1 septembrie cu 25%, echivalentul a 86 de bani per litru. La una dintre benzinăriile din Capitală, motorina se vinde cu 10,18 lei pe litru, iar experții estimează că fără reducerea accizei, prețul ar fi depășit pragul de 11 lei.Conform profesorului universitar Christian Năsulea, specialist în economie mondială, cauzele acestei situații sunt complexe și legate de contextul geopolitic internațional. Războiul din Orientul Mijlociu și atacurile ucrainene asupra rafinăriilor din Rusia au perturbat semnificativ lanțurile de aprovizionare cu carburanți în Europa. Cantitățile mari de motorină care ajungeau anterior în Europa din Federația Rusă sunt acum absorbite de distribuitori și companii din țări care importau din Rusia, ceea ce înseamnă cantități mai mici disponibile pe piața internațională și, implicit, prețuri mai mari.Criza a forțat Europa să caute surse alternative de aprovizionare din zone geografice îndepărtate. Un exemplu concret este importul de motorină din Coreea de Sud: un petrolier încărcat cu 670.000 de barili de motorină, în valoare de 65 de milioane de euro, va traversa 19.000 de kilometri în aproximativ 40 de zile, trecând probabil prin Canalul Suez pentru a descărca în Marea Britanie sau în portul Rotterdam. Paradoxal, produsul a ajuns mai ieftin în Asia decât în Europa.Criza carburanților a generat profituri record pentru rafinăriile europene. Marja de rafinare - diferența dintre valoarea motorinei obținute și costul țițeiului brut ca materie primă - a ajuns la 62 de dolari. Christian Năsulea explică că rafinăriile europene au posibilitatea să ceară prețuri mai mari pentru produsele rafinate, deoarece pe piața internațională acestea există în cantități mai mici. În plus, China și-a propus să dea drumul la exporturile de motorină în această lună, după ce le-a limitat din cauza conflictelor militare, ceea ce ar putea reprezenta o altă sursă de import pentru Europa.Conducătorii auto intervievați exprimă frustrarea față de creșterile de preț, menționând impactul semnificativ asupra cheltuielilor lunare, în condițiile unei inflații de peste 10%.Focus, 3 septembrie 2026carburanți, accize, prețuri motorină, rafinării, criză energetică, Christian Năsulea, import carburanți, inflație, piața petrolului, politici fiscale, război Ucraina, Orientul Mijlociu

Antena3 · 3 sep 2026 · Newsroom · Reducerea accizei ...

https://antena3.roÎn ciuda reducerii accizei la motorină cu 25%, șoferii români nu beneficiază de scăderi reale de preț la pompă. La unele stații, prețul motorinei standard se apropie de 10 lei și 30 de bani, deoarece scumpirile înregistrate în mai puțin de 24 de ore au anulat efectul pozitiv al măsurii fiscale. Reporterul Alexandra Ghețea prezintă situația concretă: reducerea lunii trecute a fost de 20%, așa că în prezent mai rămâne doar 5% scădere efectivă, adică aproximativ 14 bani pe litru. Această diferență a fost însă rapid înghițită de creșterile de preț. Cotația internațională a motorinei a depășit astăzi 1400 de dolari pe tonă, după ce zilele anterioare părea să se stabilizeze sub 1300 de dolari pe tonă, un nivel extrem de ridicat. Șoferii declară că vor alimenta doar strictul necesar și încearcă să reducă consumul de combustibil.Profesorul de economie Christian Năsulea oferă o analiză detaliată a situației. El explică faptul că reducerea accizei a fost compensată într-un timp foarte scurt de creșterea prețului produsului, exact cum era de așteptat. Totuși, precizează că prețul actual nu este mai mare decât cel dinaintea reducerii accizei, ci mai mic decât ar fi fost dacă acciza nu ar fi fost redusă deloc. Contextul internațional este extrem de dificil, cu lipsuri majore de capacități de rafinare, în special pentru motorină, ca urmare a atacurilor Rusiei împotriva Ucrainei și a contraatacurilor ucrainene. Christian Năsulea a anticipat că efectul reducerii accizei va fi anulat în maximum o săptămână, dar s-a întâmplat chiar în 24 de ore din cauza tensiunilor pe piața internațională.Referitor la afirmația că România a înregistrat cele mai mari scumpiri din ultimul an, Christian Năsulea corectează această percepție, menționând că alte țări din Europa, cum ar fi Croația, au avut evoluții și mai nefavorabile conform datelor Eurostat. Problema principală în România este nivelul foarte ridicat al accizei și al taxelor incluse în preț. De asemenea, modelul economic actual este nefavorabil, cu presiuni din prea multe direcții asupra prețurilor, într-o piață care se confruntă cu dificultăți majore. Trendul la nivel internațional este crescător și nu se întrevede o soluție pe termen scurt care să aducă cantități suficient de mari de motorină pe piață pentru a stabiliza prețurile.Newsroom, 3 septembrie 2026accize, motorină, prețuri carburanți, scumpiri combustibil, piața petrolului, Christian Năsulea, economie România, rafinării, context internațional, politici fiscale

Antena3 · 2 sep 2026 · Newsroom · Înghețarea pensiilor ...

https://antena3.roEmisiunea analizează riscul înghețării pensiilor și salariilor în România pentru anul 2027, în contextul exploziei datoriei publice care a depășit pragul de 60% din PIB. Premierul demis Ilie Bolojan este confruntat cu întrebări despre măsurile pe care Guvernul ar putea să le adopte pentru a gestiona presiunea uriașă asupra deficitului bugetar. Potrivit informațiilor prezentate, există discuții la nivelul Comisiei Europene privind posibila îngheţare a veniturilor bugetare.Noua lege a salarizării bugetare se află într-o situație incertă - fie intră în vigoare și necesită corecții, fie va fi amânată. În mod normal, salariile ar trebui indexate cu inflația, la fel și pensiile, ceea ce ar însemna o creștere de cel puțin 7%. Însă constrângerile impuse de datoria publică care depășește 60% din PIB determină automat înghețarea pensiilor, salariilor și alocațiilor. Ministrul de finanțe Alexandru Nazare a confirmat această situație prin postările sale legate de legea salarizării. Proiecțiile arată că datoria publică va rămâne peste 60% în 2026, va crește și mai mult în 2027 și va continua să fie ridicată în 2028.În paralel, românii se confruntă cu creșteri de prețuri semnificative. Inflația este în creștere, prețul alimentelor crește constant, iar furnizorii de energie anunță majorări de cel puțin 10% la facturile de energie și gaz, ca urmare a crizelor succesive. Pentru a găsi surse de finanțare, Guvernul ar putea să ia mai multe măsuri: majorarea taxelor pe proprietate prin raportarea la valoarea de piață, menținerea contribuției la sănătate pentru pensiile de peste 3000 de lei, prelungirea acestei contribuții și în 2027-2028, și reforma administrației locale și centrale care ar putea aduce economii, deși aceasta este blocată în instanță pentru majoritatea județelor. Paradoxal, în loc să scadă cheltuielile cu personalul, acestea au crescut în ultimele luni.Ministrul muncii Dragoș Pâslaru subliniază că problema fundamentală nu este dacă se pot indexa pensiile sau salariile, ci cum se construiește un buget care să permită aceste indexări. Critică promisiunile făcute fără indicarea surselor de bugetare și asigură că nu există motive de îngrijorare din partea Bruxelles-ului privind indexările, emphasizând însă necesitatea responsabilității politice pentru un buget bine construit.Profesorul de economie Christian Năsulea participă la dezbatere, argumentând că situația este destul de simplă: fără o reformă administrativ-teritorială reală, nu doar o reformă superficială în administrație care poate fi blocată în instanță, România nu va putea evita înghețarea veniturilor bugetare.Newsroom, 2 septembrie 2026economie, datorie publică, pensii, salarii, deficit bugetar, inflație, reforma administrației, taxe, energie, buget

Prima TV · 1 sep 2026 · Focus · Recomandarea ...

https://primatv.roUniunea Europeană recomandă cetățenilor să păstreze bani cash pentru situații de urgență, deși europenii folosesc tot mai rar numerarul. Reprezentanții Comisiei Europene sugerează ca fiecare persoană să aibă suficienți bani gheață pentru a asigura supraviețuirea pe cel puțin 72 de ore. Recomandarea vine în contextul riscurilor precum penele de curent sau atacurile cibernetice, care ar putea face plățile cu cardul indisponibile.Economistul Christian Năsulea explică că, deși ideea este bună, implementarea ei în România este dificilă din cauza sărăciei. El observă că există tradiția de a păstra cash acasă, dar mulți oameni nu dispun de resurse financiare suficiente sau se confruntă cu o situație economică foarte dificilă. Christian Năsulea anticipează că românii nu vor fi pregătiți pentru astfel de situații și că ar putea apărea incidente sau chiar situații mai grave.Statisticile arată că doar 4 din 10 români preferă să plătească cu cardul, diferența făcându-se în funcție de generații. Tinerii aleg aproape exclusiv plata cu cardul, în timp ce generațiile mai în vârstă mențin obiceiul de a avea și bani cash pentru urgențe. Intervievații de pe stradă confirmă această tendință, unii păstrând între 100 și 200 de lei cash lunar pentru situații neprevăzute, în timp ce alții nu au suficienți bani pentru a pune deoparte.Pentru o familie cu doi copii, suma recomandată pentru 72 de ore de criză ar fi cuprinsă între 1000 și 2000 de lei. Ch. Năsulea remarcă un paradox interesant: persoanele cu venituri mai mari au de obicei rezerve mai puține și se gândesc mai puțin la eventualele situații de criză, fiind adesea mai puțin pregătite decât cei cu venituri mici pentru evenimente extraordinare. El subliniază că oamenii nu conștientizează suficient importanța unui plan de rezervă sau de urgență în cazul unei calamități.Materialul prezintă exemple concrete de crize recente: în Spania și Portugalia, o pană de curent a lăsat fără electricitate 50 de milioane de oameni, iar plățile cu cardul au scăzut cu cel puțin 40% în acea perioadă. În România, cu doar câteva săptămâni înainte de emisiune, piața imobiliară a fost blocată timp de aproape o lună când sistemul ANCPI a fost ținta unui atac cibernetic, demonstrând vulnerabilitatea sistemelor digitale.Focus, 1 septembrie 2026plăți digitale, bani cash, numerar, Uniunea Europeană, situații de urgență, atacuri cibernetice, Christian Năsulea, economie România, rezerve financiare, pene de curent, ANCPI, educație financiară