Kanal D · 6 oct 2026 · Știrile Kanal D ...

https://kanald.roRomânia se confruntă cu o criză energetică de proporții fără precedent în ultimele decenii. Ambele reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă sunt încă oprite din cauza debitului extrem de scăzut al Dunării, care a atins un minim istoric — cu mult sub normalul perioadei. Această situație urmează să persiste cel puțin până pe 13 octombrie 2026. Concomitent, termocentrala Turceni a înregistrat o nouă avarie: Grupul Energetic 5, care asigura circa 285 de megawați, a fost scos din funcțiune din cauza unui cazan spart. Ca urmare, puterea livrată de centralele pe cărbune în Sistemul Energetic Național a coborât sub 350 de megawați. Reluarea producției la Grupul 5 de la Turceni este estimată pentru data de 10 octombrie, însă situația la Cernavodă rămâne mult mai sumbră, fără o perspectivă clară de redeschidere.În fața acestui deficit masiv de producție internă, România a recurs masiv la importuri. Sâmbătă seara, țara a importat aproape 3.400 de megawați, aproape de capacitatea maximă de import, stabilită la 4.000 de megawați. Secretarul de stat din Ministerul Energiei a avertizat că ne așteptăm la cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană în lunile de iarnă și de primăvară, caracterizând situația drept cea mai dificilă și provocatoare din ultimele decenii.Impactul asupra populației este deja resimțit puternic. Românii cu venituri modeste, cum ar fi salariați cu 3.000 de lei pe lună, se confruntă cu o imposibilitate practică de a acoperi facturile la electricitate alături de cele la gaze și alte cheltuieli curente. Cetățenii intervievați descriu facturi tot mai mari și strategii de reducere a consumului: utilizarea mașinii de spălat de doar două ori pe lună, limitarea drastică a aparatelor electrocasnice la strictul necesar — un televizor și un frigider.Autoritățile recomandă consumatorilor casnici să își reprogrameze activitățile electrocasnice intensive (de exemplu, mașina de spălat) din orele de vârf către alte intervale ale zilei, pentru a reduce presiunea pe rețea în momentele critice.Economistul Christian Năsulea, intervievat în cadrul emisiunii, a subliniat că acumularea de vești proaste consecutive — oprirea reactoarelor, avaria de la Turceni, debitul scăzut al Dunării — creează un context în care nu ar mai fi surprinzătoare apariția unor noi probleme neașteptate, inclusiv sincope în alimentarea cu energie electrică. Ch. Năsulea a atras atenția că Ministerul Energiei, ANRE și celelalte instituții responsabile s-ar putea confrunta cu situații care le-au scăpat din calcule, avertizând implicit că riscul unor întreruperi în alimentare nu poate fi exclus, chiar dacă scenariul unui blackout generalizat nu se conturează în mod explicit la acest moment.Criza energetică actuală pune o presiune suplimentară pe bugetele deja strâmtorate ale românilor și ridică semne de întrebare serioase cu privire la capacitatea sistemului energetic național de a face față cererii din sezonul rece, în condițiile în care principalele surse de producție — nuclearul și hidrocarburile — sunt parțial sau total indisponibile.Știrile Kanal D · 6 octombrie 2026energie electrică, criză energetică, Cernavodă, Turceni, prețuri energie, iarnă 2026, importuri energie, sistem energetic național, Christian Năsulea, economist, Dunăre, secetă

TVR · 7 oct 2026 · Banii, azi · Economie, ...

https://tvr.roRomânia se confruntă cu o perioadă de incertitudine economică și politică profundă. Fără un guvern învestit, românii resimt presiunile direct în facturi, în salarii și în locurile de muncă. În timp ce producția industrială din Polonia crește cu aproape 5%, în România aceasta scade cu aproape 6% — o diferență care ilustrează vulnerabilitatea structurală a economiei românești în absența unor decizii politice clare și a unui cadru de guvernare stabil.Un alt element care apasă pe bugetele gospodăriilor este prețul energiei. Românii pot plăti cu până la 100 de lei în plus pe lună la electricitate, în contextul unor condiții nefavorabile: nivelul scăzut al Dunării afectează navigabilitatea și logistica, fabricile produc mai puțin, iar investițiile sunt blocate în sute de proceduri birocratice. Aceste disfuncționalități nu mai sunt simple statistici — ele se resimt concret în viața de zi cu zi.Ministrul interimar al finanțelor, Alexandru Nazare, avertizează că un guvern stabil și un plan credibil pentru 2027 sunt esențiale pentru calmarea piețelor financiare. El subliniază că volatilitatea observată pe piața valutară și fluctuațiile dobânzilor la titlurile de stat sunt direct legate de prelungirea crizei politice. Totuși, există și un semnal pozitiv: după reconfirmarea rating-ului de țară de către agenția Standard & Poor's, dobânzile la titlurile de stat au scăzut cu aproximativ 20–30 de puncte de bază, indicând o reacție favorabilă a piețelor.Ministrul Nazare a participat la reuniunile ECOFIN, unde agenda a inclus proiectul „Europa economiilor și investițiilor". El a subliniat că execuția bugetară din lunile de instabilitate politică a transmis un semnal de credibilitate: ajustarea de 1,6% la opt luni și un deficit cu peste 27 de miliarde de lei mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut demonstrează că finanțele publice nu au derapat, lucru esențial în discuțiile cu Comisia Europeană și cu ceilalți parteneri europeni.Pe piața valutară, după un record anterior al cursului euro, BNR a cotat moneda europeană la 5,35 lei, dolarul american la 4,78 lei, francul elvețian la 5,73 lei, iar lira sterlină la 6,32 lei.Datele Institutului Național de Statistică (INS) pentru trimestrul al doilea arată că venitul mediu al unei gospodării a ajuns la 10.204 lei pe lună, în creștere cu aproximativ 8% față de trimestrul anterior. Cu toate acestea, aproape 85% din venituri sunt consumate imediat, lăsând o marjă extrem de redusă pentru economii și investiții. Cea mai mare povară în cheltuielile de consum rămân alimentele și băuturile nealcoolice, care în primul trimestru reprezentau peste 30,1% din consumul lunar — aproximativ 1.456 de lei pe gospodărie.Aceste cifre sunt analizate în emisiune alături de Christian Năsulea, profesor de economie, care comentează contextul macroeconomic și implicațiile pentru bunăstarea românilor.Banii, azi · TVR · 7 octombrie 2026economie românească, criză politică, buget de stat, producție industrială, prețul energiei, curs valutar, rating de țară, INS, cheltuieli gospodării, Christian Năsulea, ECOFIN, titluri de stat

TVR · 7 oct 2026 · Telejurnal · Criza bugetară: ...

https://tvr.roRomânia traversează o criză bugetară acută la finalul anului 2026, agravată de instabilitatea politică și de absența unui guvern învestit care să poată aproba rectificarea bugetară necesară. Economistul Christian Năsulea, profesor de economie mondială, explică mecanismele și consecințele acestei situații într-o intervenție la Telejurnal.Principala problemă este că multe instituții publice au rămas fără fonduri suficiente pentru a-și continua activitatea până la sfârșitul anului, iar banii neutilizați de alte instituții nu pot fi redistribuiți fără o rectificare bugetară aprobată legal. Aceasta, la rândul ei, poate fi efectuată doar de un guvern învestit — condiție care, în contextul crizei politice prelungite, nu a fost îndeplinită. România nu a realizat nicio rectificare bugetară în cursul anului 2026, deși în 2025 bugetele au fost ajustate de două ori, ultima dată la sfârșitul lunii noiembrie.Cele mai grave probleme se înregistrează în sistemul de sănătate. Unele spitale și servicii de ambulanță se confruntă deja cu lipsa fondurilor nu doar pentru salarii, ci și pentru cheltuieli operaționale elementare: serviciile de ambulanță semnalează că nu mai dispun de bani nici pentru combustibil, iar pacienții sunt îngrijorați din cauza lipsei medicamentelor. Dacă situația persistă fără intervenție, există riscul unui colaps în sistemul sanitar. Ministerul Finanțelor a găsit o soluție temporară pentru luna octombrie, redistribuind anticipat fondurile alocate sănătății pentru lunile noiembrie și decembrie — o măsură care nu rezolvă problema structural, ci doar amână blocajul până la finalul anului. Sistemul medical are nevoie de aproximativ 980 de milioane de lei pentru a funcționa până la încheierea exercițiului bugetar.Problemele nu se limitează la sănătate. Primăriile riscă și ele să rămână fără bani pentru plata facturilor și a serviciilor esențiale. În pragul sezonului rece, pot apărea blocaje în furnizarea iluminatului public, a încălzirii sau a transportului public, afectând direct cetățenii. Singurul domeniu declarat în afara pericolului iminent este plata pensiilor și a salariilor bugetarilor.Christian Năsulea subliniază că, atât timp cât ratingul de țară al României a fost menținut, statul poate în continuare să se împrumute pe piețele financiare, deficitul bugetar rămânând ridicat. Prin urmare, resursele financiare există în principiu, însă alocarea lor acolo unde este nevoie prioritar este imposibilă în absența rectificării bugetare. Economistul avertizează că acumularea de luni de criză politică și de instabilitate a dus la o înrăutățire progresivă a situației și speră că problema guvernamentală va fi rezolvată cât mai rapid, în interesul României.Telejurnal, TVR · 7 octombrie 2026rectificare bugetară, criză bugetară România, sistem sanitar, spitale fără fonduri, criză politică România, Christian Năsulea, Ministerul Finanțelor, deficit bugetar, primării, ambulanță, rating de țară, instabilitate politică

Antena1 · 7 oct 2026 · Observator · Închiderea sălilor ...

https://a1.roReportajul Observator de pe Antena1 analizează fenomenul de dispariție accelerată a sălilor de jocuri de noroc din București și din marile orașe ale României, ca urmare a unui vid legislativ la nivel local care face imposibilă reînnoirea autorizațiilor de funcționare.Punctul de plecare al subiectului este o comparație concretă și ilustrativă: pe Calea Moșilor din București, în urmă cu trei ani existau 13 săli de jocuri de noroc pe o distanță mai mică de un kilometru. În prezent, în aceeași zonă au mai rămas doar 3, restul fiind închise și reconvertite — una devenind restaurant cu specific indian, alta urmând să fie transformată în spațiu comercial.Mecanismul prin care se produce această reducere drastică nu ține de hotărâri explicite de interdicție, ci de inacțiune administrativă: autoritățile locale pur și simplu nu mai prelungesc autorizațiile de funcționare odată ce acestea expiră, fără a emite hotărâri formale în acest sens. Consiliile locale au dobândit dreptul de a decide dacă și în ce condiții pot funcționa sălile de jocuri pe teritoriul lor, însă în multe orașe — inclusiv în București — cadrul de reglementare nu a fost încă stabilit. Această absență a regulilor creează o zonă gri în care, pe măsură ce autorizațiile expiră, sălile se închid automat.La nivel național, cifrele sunt semnificative: peste 70% din sălile de jocuri de noroc din țară s-au închis deja. Estimările din industrie anticipează că, în octombrie–noiembrie 2026, procentul va depăși 80%, iar până la 1 februarie toate sălile ar putea fi închise. În București, din cele 830 de săli existente în luna martie, au mai rămas 230. Numărul total de aparate autorizate la nivel național este mai mic cu 45% față de începutul anului.Anumite categorii de localități sunt deja reglementate prin lege: în orașele cu sub 15.000 de locuitori, sălile de păcănele s-au închis prin prevedere legală expresă. Orașe mari precum Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Ploiești au interzis complet jocurile de noroc, în timp ce Constanța, Brașov și Craiova au adoptat o abordare mai nuanțată, impunând taxe mai mari și distanțe minime față de școli.Profesorul de economie mondială Christian Năsulea avertizează asupra consecințelor economice și fiscale ale acestei evoluții. Estimările privind pierderile de venituri fiscale pentru bugetul statului ajung la o sumă maximă de aproximativ 700 de milioane de euro, iar impactul asupra pieței muncii este estimat la circa 30.000 de locuri de muncă pierdute în economie. Ch. Năsulea subliniază că cererea nu va dispărea odată cu închiderea sălilor fizice: persoanele care frecventau casele de pariuri vor continua să practice jocurile de noroc, însă activitatea se va muta în mediul online, unde numeroase platforme funcționează în afara cadrului legal, fără să plătească taxe. Astfel, statul nu doar că pierde veniturile din industria reglementată, ci se confruntă și cu extinderea unui sector necontrolat și netaxat.Reportajul echilibrează perspectiva economică cu voci din comunitate care salută reducerea numărului de săli, invocând efectele sociale negative ale jocurilor de noroc asupra tinerilor și familiilor vulnerabile.Observator · 7 octombrie 2026jocuri de noroc, păcănele, reglementare locală, autorizații de funcționare, Christian Năsulea, impact fiscal, economie România, locuri de muncă, jocuri online, primării, București, politici publice

B1TV · 6 oct 2026 · News Pass · Alegeri ...

https://b1tv.roEmisiunea News Pass de la B1TV analizează criza politică profundă cu care se confruntă România, concentrându-se pe dezbaterea tot mai intensă privind necesitatea organizării de alegeri anticipate și pe blocajul în formarea unui nou guvern.Reprezentanta USR, doamna Diana Stoica, reiterează poziția fermă a partidului: USR nu va vota un guvern din care fac parte miniștri PSD, nici un guvern care include sau este susținut de persoane asociate cu PSD sau cu formațiunile extremiste. Aceasta subliniază că această poziție este susținută de USR de mai multe luni, de când a devenit evident că pe configurația parlamentară actuală nu se poate forma o majoritate viabilă fără a include forțe politice pe care USR le consideră responsabile de criza în curs.Doamna Stoica argumentează că România se află de cinci luni fără un guvern deplin investit, funcționând cu un executiv interimar, situație generată — în opinia sa — de o moțiune de cenzură depusă de AUR, formațiune care nu și-a asumat nicio clipă responsabilitatea pentru consecințele acestei acțiuni. În aceste condiții, USR susține că alegerile anticipate reprezintă singura soluție legitimă și democratică: o formă de „mid-term election", prin care cetățenii ar putea fi consultați din nou, în lumina unui context complet schimbat față de momentul ultimului scrutin. Raționamentul invocat este că oamenii, confruntați cu realitatea ultimelor luni, ar putea exprima opțiuni diferite față de cele de acum doi ani.Doamna Stoica se declară deschisă să asculte orice altă soluție viabilă, cu condiția ca aceasta să nu implice partidele sau persoanele pe care le consideră responsabile de criza actuală, în special PSD.Moderatorul prezintă și poziția exprimată de Dominic Fritz, președintele USR, care îndeamnă clasa politică să nu mai trateze alegerile anticipate ca pe o „curiozitate constituțională", ci ca pe o soluție politică reală, prin care puterea de decizie să fie returnată cetățenilor.Dezbaterea abordează și scenariul unui guvern tehnocrat, prezentând în mod critic limitele acestei formule: într-un context în care Parlamentul este dominat de o majoritate cu orientări diferite față de guvern, un executiv tehnocrat ar fi lipsit de autoritate reală, orice decizie a sa putând fi răsturnată de legislativ. Mai mult, un astfel de guvern ar deveni o țintă a nemulțumirilor publice, în timp ce PSD și AUR ar continua să negocieze și să-și exercite influența în culisele Parlamentului.Emisiunea încearcă să obțină și punctul de vedere al europarlamentarului PNL Gheorghe Falcă, care participase inițial la discuție, dar conexiunea cu acesta se întrerupe înainte ca PNL să ofere o poziționare clară cu privire la guvernul desemnat. Moderatorul notează că Partidul Național Liberal nu a comunicat public o poziție fermă în această chestiune.Se menționează, de asemenea, declarația publică a lui Bogdan Veștea, reprezentant al platformei conservatoare din PNL, despre care se precizează că are o relație apropiată cu premierul desemnat, făcându-se referire la o fotografie publică în care cei doi apăreau împreună într-un context simbolic legat de un posibil „guvern Veștea". Rolul pe care Veștea l-ar putea juca în noul executiv rămâne, deocamdată, neclar.News Pass · 6 octombrie 2026alegeri anticipate, criză guvernamentală, USR, PSD, AUR, PNL, guvern tehnocrat, Diana Stoica, Dominic Fritz, Gheorghe Falcă, Romania politică, Parlament România

Acasa TV · 6 oct 2026 · Știrile Acasa Actualități ...

https://acasatv.roEdiția din 6 octombrie 2026 a emisiunii Știrile Acasa Actualități a abordat mai multe subiecte economice și de politică publică cu impact direct asupra României.**Cursul de schimb euro-leu și perspectivele valutare**Euro a coborât în ziua difuzării la 5 lei și 33 de bani, după ce vineri atinsese un vârf de peste 5 lei și 34 de bani. Pe termen scurt, economiștii se așteaptă ca moneda europeană să rămână în jurul nivelului actual până la finalul anului 2027, însă estimările pe termen mai lung indică un curs mai ridicat. Christian Năsulea, profesor de economie mondială, a contextualizat această evoluție: în perioada anterioară, cursul a fost utilizat deliberat ca ancoră antiinflaționistă, o strategie care a contribuit la stabilizarea prețurilor, dar care a antrenat în termeni reali o apreciere a monedei naționale de aproximativ 17–18% față de momentul declanșării războiului din Ucraina. Începând cu anul precedent, tendința s-a inversat, înregistrându-se o depreciere graduală de aproximativ 15 bani, echivalentul a 2–3% pe an.**Piața muncii și dinamica salarială**Ch. Năsulea a avertizat că o creștere economică modestă nu va constitui un stimulent suficient pentru ca managerii companiilor să majoreze salariile. Oferta de pe piața muncii va fi, de asemenea, relativ redusă, ceea ce creează un context dificil pentru îmbunătățirea puterii de cumpărare a angajaților. Această combinație între o economie cu dinamică lentă și o piață a muncii contractată ridică semne de întrebare cu privire la perspectivele pe termen mediu ale consumului intern.**Bursa de Valori București și incertitudinea politică**Pe plan financiar intern, Bursa de Valori București a deschis săptămâna pe teritoriu pozitiv. Cu toate acestea, investitorii rămân în expectativă, urmărind îndeaproape procesul de formare a noului guvern. Christian Năsulea a subliniat că România are nevoie urgentă de un guvern cu puteri depline, dar a nuanțat că nu orice guvern este echivalent în termeni de eficiență și reformă: este esențial ca viitorul executiv să mențină traiectoria de reformă și, preferabil, să accelereze ritmul în care sunt corectate deficitele structurale cu care se confruntă țara. Mesajul este că stabilitatea politică singură nu este suficientă — contează și direcția și calitatea guvernării.**Agențiile de rating și costul finanțării statului**În tot acest context, România se află sub observația atentă a agențiilor internaționale de rating. Evaluările viitoare ale acestora vor influența direct condițiile și costurile la care statul român se poate împrumuta pe piețele financiare internaționale. Cu deficite structurale persistente și o perioadă de incertitudine politică, riscul unei deteriorări a ratingului suveran — și implicit al unei scumpiri a finanțării publice — rămâne un factor de presiune semnificativ pentru decidenții economici și politici.Știrile Acasa Actualități · 6 octombrie 2026curs valutar, euro-leu, depreciere leu, piața muncii, salarii, Bursa de Valori București, guvern Romania, deficit structural, rating suveran, agentii de rating, politica monetara, Christian Năsulea

Digi24 · 6 oct 2026 · Știrile dimineții · Deficit ...

https://digi24.roEconomistul Christian Năsulea, profesor de economie, este invitat la Știrile dimineții pentru a analiza provocările cu care se va confrunta noul guvern al României, în contextul negocierilor în curs pentru formarea acestuia.Christian Năsulea pornește de la ceea ce consideră a fi chestiunea centrală: România a atins limita suportabilității fiscale. Orice nouă creștere de taxe ar genera, în opinia sa, o contracție suplimentară a activității economice, într-un moment în care creșterea PIB este deja evaluată la aproximativ 0%, economia aflându-se practic în stagnare — cu oscilații minore atât în teritoriu pozitiv, cât și negativ. Astfel, majorarea fiscalității este exclusă ca soluție.Singura cale viabilă pentru reducerea deficitului bugetar, argumentează Ch. Năsulea, este tăierea cheltuielilor în exces — estimate la câteva zeci de miliarde de lei. Statul trebuie să ajungă în situația în care veniturile acoperă cheltuielile, fără a recurge la presiune fiscală suplimentară asupra economiei private.Un subiect central al discuției îl reprezintă reforma administrativ-teritorială. Ch. Năsulea susține că o astfel de reformă este necesară și posibilă, inclusiv prin reducerea numărului de angajați în administrația publică acolo unde productivitatea este scăzută sau munca insuficientă. El subliniază că digitalizarea serviciilor statului ar permite funcționarea acestuia cu mai puțini angajați și la un nivel de eficiență superior.Referitor la companiile de stat, economistul descrie situația ca fiind „dezastruoasă": pierderi masive ale întreprinderilor publice absorb resurse care ar trebui direcționate către educație și sănătate — domenii subfinanțate cronic. Această risipă instituționalizată este prezentată ca unul dintre factorii structurali care blochează consolidarea fiscală.Ch. Năsulea abordează și dimensiunea politică a reformelor. Indiferent dacă viitorul executiv va fi unul tehnocrat sau politic, guvernul va fi nevoit să negocieze majorități parlamentare proiect cu proiect, măsură cu măsură. Reformele care afectează interese ale unor grupuri de angajați din sectorul public vor genera în mod predictibil opoziție politică. Economistul observă o contradicție flagrantă în comportamentul parlamentar: unii actori politici declară public că susțin reforma, dar nu o votează în practică, în timp ce alții, aflați în opoziție, nu au niciun stimulent să sprijine măsurile unui guvern din care nu fac parte — și nici nu au contribuit până acum la rezolvarea problemei.În pofida acestei configurații dificile, Ch. Năsulea consideră că un consens minim este absolut necesar. Nu este vorba despre o majoritate stabilă pe termen lung sau despre o mare coaliție, ci despre recunoașterea colectivă, inclusiv de către fiecare parlamentar în parte, că anumite reforme sunt inevitabile și că blocarea lor are costuri reale pentru România. Concluzia sa este că țara se află într-o stare de confuzie instituțională: toată lumea știe că banii nu ajung și că trebuie făcut ceva, dar complexitatea situației face ca pentru mulți — politicieni și cetățeni deopotrivă — ieșirea să pară imposibilă.Știrile dimineții, Digi24 · 6 octombrie 2026deficit bugetar România, reformă administrativă, companii de stat, creștere economică, taxe și fiscalitate, guvern România 2026, Christian Năsulea, cheltuieli publice, digitalizare administrație, reformă teritorială, stagnare economică, politică fiscală

ProTV · 6 oct 2026 · Știrile Pro TV · ...

https://stirileprotv.roEuro a atins un nou record față de leu, ajungând la 5,35 lei, după o ușoară scădere înregistrată în ziua precedentă. Analiștii economici avertizează că presiunile asupra monedei naționale vor continua, estimând că la sfârșitul anului 2027 cursul euro-leu ar putea urca până la 5,50 lei.În ceea ce privește evoluția cursului de schimb pe termen mai lung, Christian Năsulea, profesor de economie mondială, explică faptul că leul a fost utilizat o perioadă ca ancoră antiinflaționistă. Această politică a contribuit la stabilizarea prețurilor, însă în termeni reali moneda națională s-a apreciat cu aproximativ 17–18% față de momentul declanșării războiului din Ucraina. Începând cu anul precedent, s-a înregistrat o depreciere treptată a leului, de ordinul a 15 bani, respectiv 2–3%, tendință care se înscrie într-un context macroeconomic mai larg de ajustare.Referitor la perspectivele economice, scenariul de bază avansat de analiști pentru anul în curs indică o ușoară recesiune. Pentru 2027, creșterea economică este estimată la doar 0,5%, ceea ce plasează România într-o perioadă prelungită de dinamism redus. Ch. Năsulea subliniază că o creștere economică modestă nu va stimula managerii companiilor să ofere creșteri salariale, iar oferta de pe piața muncii va rămâne relativ restrânsă.Pe partea inflației, vestile sunt ceva mai încurajatoare: rata inflației este așteptată să scadă până la aproximativ 4%, ceea ce ar crea spațiu pentru Banca Națională a României să reducă dobânda de referință. Totuși, Ch. Năsulea precizează că decizia BNR va depinde în mod semnificativ și de evoluțiile de pe piețele financiare internaționale, care rămân volatile și imprevizibile.Bursa de Valori București a deschis săptămâna pe teritoriu pozitiv, investitorii manifestând așteptări legate de constituirea unui nou guvern. Christian Năsulea atrage atenția că România are nevoie urgentă de un guvern cu puteri depline, dar subliniază că nu orice guvern este suficient. Acesta trebuie să fie unul capabil să mențină traiectoria de reformă, să accelereze ritmul corecțiilor și să adreseze deficitele structurale cu care se confruntă economia românească. Mesajul este clar: stabilitatea politică este o condiție necesară, dar nu suficientă — calitatea guvernării contează la fel de mult.În acest context de incertitudine economică și politică, România se află sub monitorizarea atentă a agențiilor internaționale de rating. Evaluările viitoare ale acestor agenții vor influența direct costul la care statul român se poate împrumuta pe piețele externe, cu implicații directe asupra sustenabilității finanțelor publice și asupra capacității de finanțare a deficitului bugetar.Știrile Pro TV · 6 octombrie 2026curs valutar, leu euro, recesiune Romania, politica monetara, BNR dobanda, inflatie Romania, deficit structural, bursa Bucuresti, rating suveran, Christian Năsulea, economie Romania, reforma economica

Prima News · 5 oct 2026 · Prima News Debate ...

https://primanews.roCu ocazia Zilei Mondiale a Educației, Ch. Năsulea, profesor și economist, este invitat în studioul Prima News Debate pentru a analiza starea sistemului de învățământ din România și din lume, în contextul mai larg al modernizării statului, digitalizării și aderării la OCDE.Discuția pornește de la relevanța digitalizării ca instrument esențial în toate domeniile, inclusiv în educație, și de la întrebările fundamentale pe care România trebuie să și le pună: cum pregătim oamenii, cum modernizăm statul, cum producem prosperitate, cum o distribuim și cum măsurăm succesul în educație.Christian Năsulea subliniază că rezultatele slabe ale României la testele PISA nu sunt o excepție izolată — ele reflectă o tendință îngrijătoare la nivel global, inclusiv în țările dezvoltate. Sistemele de învățământ tradiționale par depășite de ritmul schimbărilor tehnologice și de evoluția mentalităților tinerilor. Ca exemplu concret, Christian Năsulea menționează protestele violente din Franța, generate de elevi care consideră că școala nu le satisface nevoile — un fenomen de o amploare greu de imaginat în România, dar care ilustrează o criză profundă a relevanței școlii în societățile occidentale.Prin contrast, Christian Năsulea evidențiază modelele de succes din Asia — Japonia, Coreea de Sud și China — unde educația este plasată într-o poziție de mare prestigiu social. În aceste țări există „superstars" ai educației, profesori extrem de bine plătiți și recunoscuți public la fel ca cei mai faimoși artiști, iar această cultură a valorii educației se reflectă direct în performanțele elevilor și în rezultatele economice ale acestor societăți.Christian Năsulea argumentează că la nivelul OCDE sunt necesare răspunsuri noi la întrebarea esențială: cum adaptăm școala la nevoile reale ale tinerilor de astăzi, menținând în același timp un cadru cultural și de mentalitate care să susțină educația ca pilon fundamental al succesului individual și colectiv? Nu există un răspuns simplu — altfel, problemele ar fi fost deja rezolvate. Complexitatea acestui subiect este tocmai motivul pentru care rămâne una dintre marile provocări ale prezentului.Legătura cu procesul de aderare a României la OCDE este subliniată explicit: aspirația de a deveni membră nu este o simplă „invidie", ci o sursă de inspirație și un instrument de progres. Țările membre OCDE tind să performeze mai bine în multiple domenii, inclusiv în educație, tocmai pentru că apartenența la această organizație modelează percepția cetățenilor despre ei înșiși și standardele la care se raportează. Dacă România ar fi fost deja membră, efectele s-ar fi văzut atât în PIB, cât și în rezultatele din educație și în alte sectoare.Discuția se încheie cu o referință la un experiment din Statele Unite legat de experiența la catedră, care urmează să fie dezvoltată în continuarea emisiunii.Prima News Debate · 5 octombrie 2026educație, PISA, OCDE, România, sistem de învățământ, digitalizare, modernizarea statului, reformă educațională, Ziua Mondială a Educației, Christian Năsulea, economie, politici publice