Realitatea Plus · 27 sep 2026 · Prime Time News ...

https://realitateaplus.roAnalistul și profesorul de macroeconomie Christian Năsulea a apărut la Realitatea Plus pentru a comenta una dintre cele mai semnificative tendințe politice din Europa contemporană: ascensiunea accelerată a partidelor suveraniste și de extremă dreaptă pe întregul continent, inclusiv în România.Ch. Năsulea subliniază că fenomenul a atins cote istorice, iar harta politică europeană se reconfigurează vizibil. Trei factori principali alimentează această schimbare de paradigmă: teama de război, criza economică și erodarea profundă a încrederii cetățenilor în instituțiile naționale și europene. Aceste forțe combinate au modificat regulile jocului în politica europeană, oferind un teren fertil partidelor care promovează suveranitatea națională, controlul granițelor și reducerea influenței Bruxelles-ului.Cel mai recent și izbitor exemplu vine din Germania. Partidul de extremă dreaptă Alternativă pentru Germania (AfD) a obținut primul loc în alegerile regionale din Mecklenburg-Pomerania Occidentală, cu un scor de peste 38%. Rezultatul este cu atât mai semnificativ cu cât Uniunea Creștin-Democrată, partidul cancelarului Friedrich Merz, nu a reușit să acumuleze suficiente voturi pentru a intra în parlamentul regional. Acest rezultat survine la doar două săptămâni după victoria AfD în Saxonia-Anhalt, unde formațiunea a obținut aproape 44% — cel mai bun rezultat al său într-un scrutin regional german. În urma acestor succese, liderul AfD i-a cerut public lui Merz să renunțe la cordonul sanitar care blochează orice colaborare politică cu extrema dreaptă.Germania nu este însă un caz izolat. În Italia, Georgia Meloni conduce executivul de aproape patru ani, iar guvernul său este acum cel mai longeviv din Italia de după al Doilea Război Mondial. Partidul său, Frații Italiei, a obținut aproape 29% la alegerile europene din 2024. Meloni consideră că succesul AfD se datorează politicii slabe a celorlalte partide tradiționale, nu unui curent extremist în sine.În Polonia, Carol Nawrocki, candidat conservator și naționalist susținut de partidul Lege și Justiție, a câștigat alegerile prezidențiale din iunie 2025 cu aproape 51% din voturi. Victoria sa a reprezentat o lovitură pentru guvernul pro-european de centru condus de Donald Tusk și a consolidat pozițiile forțelor politice favorabile suveranității naționale și sceptice față de influența instituțiilor europene.În ceea ce privește România, tendința este la fel de clară. Conform sondajelor prezentate în cadrul emisiunii, partidul AUR se apropie de 40% din intențiile de vot — aproximativ dublu față de scorurile înregistrate de PSD și PNL. Această evoluție reflectă același val de nemulțumire populară față de establishment-ul politic tradițional, vizibil la scară continentală.Materialul oferă astfel o radiografie comprehensivă a momentului politic european, evidențiind că ascensiunea suveraniștilor nu este un accident local, ci un fenomen structural cu rădăcini în anxietăți economice, geopolitice și instituționale profunde — cu implicații directe și pentru România.Prime Time News · Realitatea Plus · 27 septembrie 2026suveranism, extremă dreaptă, AfD Germania, Alternativă pentru Germania, AUR România, Georgia Meloni, Polonia Nawrocki, criza politică europeană, Christian Năsulea, macroeconomie, politică europeană, partide naționaliste

Kanal D · 25 sep 2026 · Știrile Kanal D ...

https://kanald.roGuvernul României a lansat o platformă publică prin care cetățenii pot consulta salariile și CV-urile directorilor din companiile de stat, iar datele publicate au stârnit reacții puternice. Cel mai bine plătit manager din sectorul public este Bogdan Stelian Mândrescu, care ocupă simultan funcții de conducere în trei companii de stat: Registrul Auto Român, Autoritatea Aeronautică Civilă Română și Compania Națională Aeroporturi București. Venitul său total depășește 134.000 de lei brut pe lună, echivalentul a aproximativ 25.000 de euro lunar. Mândrescu este o figură cu conexiuni politice bine documentate — a fost prezent în zborul privat spre Mykonos din iulie, alături de un judecător al Curții Constituționale, fostul premier Victor Ponta, fostul ministru al muncii Florin Manole, președintele Tribunalului Constanța și mai mulți oameni de afaceri.Platforma guvernamentală relevă că situația lui Mândrescu nu este singulară. La Transelectrica, patru membri ai conducerii încasează fiecare peste 55.000 de lei brut pe lună. În plus, compania plătește o chirie de 60.000.000 de lei pentru sediu pe o perioadă de cinci ani — o sumă mai mare decât costul achiziționării directe a imobilului. La ROMATSA, directorul general are un venit lunar de 71.000 de lei brut, iar directorul de la Transgaz câștigă peste 67.000 de lei brut pe lună. Peste 100 de persoane din sistemul companiilor de stat dețin simultan mai multe funcții de conducere.Economistul Christian Năsulea comentează datele din platformă și subliniază mai multe aspecte îngrijorătoare. În primul rând, discrepanța dintre salariile din companiile de stat și cele din mediul privat este considerată excesivă și nejustificată, în condițiile în care performanța acestor companii nu este pe măsura remunerațiilor acordate conducerii. În al doilea rând, Ch. Năsulea atrage atenția că numirile în funcțiile de conducere nu au fost ghidate în mod sistematic de competență, ci de apartenența politică sau de relații personale — un fenomen pe care îl consideră inacceptabil. El remarcă totodată că platforma guvernamentală oferă acces și la CV-urile managerilor, ceea ce permite verificarea publică a corespondenței dintre pregătirea profesională și funcția ocupată. În multe cazuri, această corespondență este, în cuvintele sale, deficitară.Reacțiile cetățenilor intervievați pe stradă surprind amploarea decalajului perceput față de veniturile din economia reală: unii estimau că un salariu „bun" în sectorul privat ar fi în jur de 30.000 de lei brut, alții apreciau că le-ar trebui cinci-șase ani de muncă pentru a acumula suma câștigată lunar de cel mai bine plătit director de stat.Concluzia materialului este că, deși bugetul public se confruntă cu presiuni semnificative, companiile de stat continuă să funcționeze cu structuri de remunerare opace și greu de justificat. Guvernul prezintă noua platformă de transparență drept un element al unui efort mai larg de reformă a companiilor de stat, însă analiștii și cetățenii deopotrivă cer ca transparența să fie urmată de măsuri concrete privind criteriile de numire și nivelul salariilor.Știrile Kanal D · 25 septembrie 2026companii de stat, salarii manageri publici, transparență salarială, Christian Năsulea, guvernul României, reformă sector public, Transelectrica, ROMATSA, Transgaz, Aeroporturi București, numiri politice, politică economică

Digi24 · 25 sep 2026 · Ediție specială · Guvern ...

https://digi24.roEdiție specială de la Digi24 analizează criza politică profundă în care se află România: guvernul propus, condus de Zichvid-Mureșan, nu reușește să strângă cele 233 de voturi necesare pentru învestitură în Parlament, iar scenariul alegerilor anticipate devine tot mai real.Dezbaterea pornește de la situația aritmetică imposibil de ocolit: indiferent de declarațiile optimiste ale unor politicieni, matematica parlamentară nu poate fi ignorată. Profesorul de economie Christian Năsulea subliniază cu fermitate că „dorințele politicienilor nu pot bate aritmetica" — în acest moment, declarațiile publice nu indică șanse reale de atingere a pragului de 233 de voturi necesare pentru ca guvernul să treacă votul de învestitură.Este analizată în detaliu structura matematică a unui potențial vot de învestitură. Senatorul PNL Daniel Fenechiu avansase o teorie conform căreia, dacă toți cei aproximativ 80 de parlamentari PNL votează favorabil, alături de USR și UDMR, plus grupurile parlamentare mici — SOS, POT, grupul lui Ponta, neafiliaţii și reprezentanții minorităților naționale — s-ar putea ajunge teoretic la o majoritate de peste 240 de voturi, adică peste limita necesară de 233. Totuși, analiștii prezenți în studio atrag atenția că această ecuație este extrem de fragilă: există o aripă dizidentă în PNL al cărei comportament este incert, unii parlamentari anunțând că votează, alții că nu se prezintă. În plus, compoziția eterogenă a grupurilor mici — cu figuri precum Dumitru Coarnă sau alte personalități cu traiectorii politice controversate — face ca o astfel de majoritate să fie practic imposibil de consolidat.În paralel, este discutată varianta alegerilor anticipate. Reprezentanții politici prezenți, inclusiv Sorin Grindeanu, președintele PSD și posibil viitor prim-ministru, sunt întrebați direct dacă sunt dispuși să negocieze cu AUR pentru formarea unui guvern. Grindeanu răspunde diplomatic că, dacă va fi desemnat premier, va discuta cu toată lumea, fără a exclude explicit sau a confirma o coaliție PSD-AUR. Președintele Nicuşor Dan fusese deja citat anterior în legătură cu preferințele sale pentru compoziția viitorului guvern.Moderatorii și analiștii subliniază că alegerile anticipate reprezintă un scenariu nedorit atât pentru cetățeni — care trăiesc o stare de insecuritate și instabilitate —, cât și pentru partide, mai ales pentru cele care abia au depășit pragul electoral și care s-ar putea trezi, fără prea mult preaviz, că Parlamentul a fost dizolvat. Totuși, dacă guvernul Zichvid-Mureșan nu obține învestitura, președintele României are dreptul constituțional de a declanșa alegeri anticipate în orice moment, după epuizarea procedurilor prevăzute de lege.Concluzia generală a dezbaterii este că România se află la o răscruce: fie se găsește rapid o majoritate de guvernare funcțională — fie prin coaliția de dreapta extinsă, fie printr-un acord PSD-AUR —, fie țara intră pe calea alegerilor anticipate, cu toate costurile și incertitudinile pe care aceasta le implică pentru stabilitatea economică și politică.Participă: Christian Năsulea (profesor de economie), Ion Meoniță (jurnalist) și Sabin Orcan (director Newsweek România).Ediție specială · 25 septembrie 2026alegeri anticipate, guvern Romania, vot investitura, criza politica, PSD, AUR, PNL, coalitie parlamentara, Christian Năsulea, Sorin Grindeanu, Nicusor Dan, Romania 2026

TVR · 25 sep 2026 · Pulsul Zilei · Prețul ...

https://tvr.roChristian Năsulea, profesor de Economie Mondială, a fost invitat în direct la emisiunea Pulsul Zilei pe TVR, pentru a analiza evoluția prețurilor la carburanți în contextul crizei din Orientul Mijlociu și al tensiunilor comerciale transatlantice.Discuția a pornit de la scenariul vehiculat în Franța privind un preț de 4 euro pe litru de benzină. Ch. Năsulea a subliniat că, dacă un astfel de scenariu s-ar materializa, efectul imediat nu ar fi neapărat acceptarea acestor prețuri de către consumatori, ci o accelerare dramatică a tranziției spre vehicule electrice și tehnologii alternative. Profesorul a explicat principiul complementarității bunurilor în economie: atunci când prețul unui bun crește foarte mult, cererea pentru bunul complementar scade semnificativ. Astfel, înainte ca benzina să ajungă la 4 euro pe litru, piața ar suferi transformări profunde — consumatorii ar migra spre autovehicule electrice sau alte soluții de mobilitate, făcând acel nivel de preț practic imposibil de atins în condiții normale de piață.În ceea ce privește România, Ch. Năsulea a precizat că țara noastră se confruntă cu aceeași problemă structurală ca Franța, însă cu două diferențe importante: nivelul diferit al accizelor și faptul că România dispune de surse proprii de producție și aprovizionare, diferite de cele de care depind francezii. Prin urmare, prețurile la carburanți din România nu vor atinge, cel mai probabil, nivelurile din Europa de Vest, dar atâta timp cât criza din Orientul Mijlociu nu se atenuează, presiunea ascendentă asupra prețurilor va persista.Un alt subiect abordat a fost solicitarea Comisiei Europene adresată administrației Trump de a menține libera circulație a motorinei către Uniunea Europeană, în contextul în care Comisarul European pentru Energie a avertizat că iarna 2026–2027 ar putea fi cea mai dificilă din 2022 încoace. Ch. Năsulea a explicat că această evaluare se bazează pe prognozele meteorologice, pe prețurile deja ridicate ale energiei și pe riscul unor scumpiri suplimentare. Referitor la posibilitatea ca SUA să restricționeze exporturile de motorină către UE, profesorul a trasat o paralelă cu sancțiunile aplicate Federației Ruse: atâta timp cât există cerere, Europa va găsi întotdeauna furnizori alternativi dispuși să cumpere din SUA și să revândă către piața europeană, indiferent de intențiile administrației americane.Ch. Năsulea a reiterat că o creștere a prețului benzinei până la 3 euro pe litru în Europa de Vest ar declanșa o transformare tehnologică accelerată — spre vehicule electrice, tehnologia hidrogenului și alte alternative — deoarece la acele niveluri de preț, funcționarea economiei pe bază de produse petroliere nu mai este rentabilă și nici sustenabilă.În finalul intervenției, profesorul a fost de acord cu afirmația comisarului european pentru energie conform căreia renunțarea la dependența de combustibili fosili este o necesitate pentru a evita o criză permanentă. Ch. Năsulea a adăugat o perspectivă geopolitică importantă: țările mari exportatoare de petrol, precum Arabia Saudită, nu au alternative economice viabile și, prin urmare, vor exercita presiuni la nivel internațional pentru a menține modelul economic bazat pe petrol, ceea ce complică și mai mult tranziția energetică globală.Pulsul Zilei, TVR · 25 septembrie 2026prețul carburanților, combustibili fosili, tranziție energetică, vehicule electrice, criză energetică, Orientul Mijlociu, politică comercială SUA-UE, economie România, decarbonizare, Christian Năsulea, prețul benzinei, politici energetice

Antena1 · 25 sep 2026 · Observator · Taxarea excesivă ...

https://a1.roEpisodul din campania „Legea Banilor" difuzat la Observator explorează în detaliu mecanismul prin care statul român colectează taxe și impozite la fiecare etapă a vieții economice a cetățeanului — de la salariu, la consum și până la cheltuielile cotidiene —, punând în lumină povara fiscală reală comparativ cu puterea de cumpărare.Reportajul pornește de la un exemplu concret: dintr-o sută de lei brut, un salariat rămâne cu doar 58 de lei, restul de 42 de lei ducându-se către impozitul pe venit, contribuțiile la pensii și la sănătate. România se află pe locul 7 în Uniunea Europeană la taxarea muncii, însă, raportat la ponderea care cade exclusiv pe angajat, țara noastră este campioană europeană. Un român a muncit în 2026 timp de 171 de zile exclusiv pentru a achita taxe și impozite — pragul simbolic al „Zilei Independenței Fiscale" a fost atins abia după 20 iunie.Un alt indicator îngrijorător: România se situează pe locul 7 mondial ca număr de taxe plătite anual — 109 taxe —, mai multe decât plătesc un elvețian, un britanic sau un ungur. Reportajul subliniază că nu este vorba doar despre o percepție subiectivă, ci despre un fenomen real și documentat: taxele se aplică peste alte taxe.Profesorul de economie Christian Năsulea explică mecanismul „taxei pe taxă", ilustrat cel mai bine prin accize: acciza aplicată carburanților, tutunului și alcoolului este la rândul ei supusă TVA-ului, ceea ce înseamnă că statul își taxează propriile taxe, amplificând astfel povara fiscală. Ch. Năsulea atrage atenția că nivelul de taxare al muncii este ridicat nu doar în termeni absoluți, ci mai ales în raport cu puterea de cumpărare a românilor — comparația cu Franța sau Germania este irelevantă fără a ține cont de acest context.Reportajul analizează și structura detaliată a fiecărui leu cheltuit la magazin: din 100 de lei, 65 de lei merg către furnizori români (care, la rândul lor, plătesc taxe, impozite și salarii impozitate), 16 lei către furnizori internaționali (cu TVA și taxe vamale incluse), 8 lei reprezintă TVA direct, 4 lei sunt profitul magazinului (impozabil), iar angajații magazinului primesc în total doar 7 lei — după care circuitul taxelor reîncepe.În cazul locuinței, impozitul pe proprietate este doar prima contribuție. La plata întreținerii, statul încasează TVA, acciza aferentă energiei electrice din blocuri, dar și contribuțiile salariale ale administratorului, ale femeii de serviciu și ale celui care asigură mentenanța liftului. Facturile la utilități, transportul și lanțul de producție aduc contribuții suplimentare la bugetul de stat.Cetățenii intervievați în reportaj declară că nu simt că banii plătiți ca taxe le revin sub formă de servicii publice de calitate. Nemulțumirile vizează în special educația și sănătatea — domenii în care finanțarea publică este considerată insuficientă sau ineficientă. Christian Năsulea concluzionează că statul român are obligația să justifice transparent în fața cetățenilor și a companiilor modul în care sunt utilizate sumele colectate lunar, întrucât contribuabilii muncesc pentru acești bani și au dreptul să cunoască destinația lor reală.Observator, 25 septembrie 2026taxare, fiscalitate, povara fiscală, impozit pe muncă, accize, TVA, Christian Năsulea, economie România, politică fiscală, buget de stat, libertate economică, transparență fiscală

B1TV · 24 sep 2026 · Talk B1 · Riscul ...

https://b1tv.roChristian Năsulea, profesor de economie mondială, intervine în emisiunea Talk B1 de la B1TV pentru a analiza situația economică și politică a României într-un moment de maximă tensiune: cu o săptămână înainte ca agenția de rating Standard & Poor's să decidă dacă România va fi sau nu retrogradată la statutul de „junk".Ch. Năsulea începe prin a comenta evoluția din ziua respectivă a bursei de la București, care a deschis pe roșu, și a cursului leu-euro, cotat la 5,277 lei pentru un euro — o scădere considerată insignifiantă în sine, dar semnificativă prin contextul în care survine. Profesorul subliniază că aceste mișcări de pe piețele financiare nu sunt întâmplătoare, ci reprezintă semnale clare de neîncredere din partea atât a cetățenilor români, cât și a investitorilor străini.Ch. Năsulea explică mecanismul prin care depreciere rapidă a leului din ziua precedentă și evoluția negativă a bursei sunt strâns legate: investitorii și cetățenii au luat decizii de repoziționare a activelor pentru a se proteja în fața unui scenariu negativ care, cu o zi înainte, părea tot mai probabil. În ziua intervenției, piața valutară s-a stabilizat oarecum, ceea ce sugerează că speranța unei rezolvări a crizei politice a crescut marginal — însă consecințele deciziilor de vânzare de pe piața de capital rămân vizibile și continuă să apese asupra bursei.Profesorul descrie România ca aflându-se „pe muchie de cuțit": oscilând ușor între teritoriul negativ și cel pozitiv, fără o direcție clară și fără o traiectorie convingătoare spre rezolvarea problemelor structurale. El avertizează că stagnarea este, în cel mai bun caz, scenariul actual pe termen lung, și că nu există semnale concrete că situația politică — principalul factor de blocaj — urmează să se deblocheze în mod sustenabil.Ch. Năsulea atrage atenția și asupra comportamentului clasei politice: unii politicieni fac declarații iresponsabile, care nu indică formarea unui guvern stabil în viitorul apropiat. În acest context, analiștii de la Standard & Poor's, aflați în România pentru evaluare, se confruntă cu o misiune extrem de dificilă: aceea de a descifra intențiile politicienilor români și de a anticipa direcția în care se va îndrepta țara. Ch. Năsulea recunoaște că nici el nu poate prezice ce vor concluziona experții agenției de rating, însă consideră că riscurile pentru România sunt mari și reale.În ansamblu, intervenția lui Christian Năsulea conturează un tablou al unei economii românești vulnerabile, în care incertitudinea politică se transmite direct în volatilitatea piețelor financiare, în deprecierea monedei naționale și în scăderea încrederii investitorilor — toate acestea putând culmina cu o posibilă retrogradare a ratingului de țară la nivel speculativ (junk).Talk B1, B1TV · 24 septembrie 2026rating Romania, junk, Standard and Poors, curs leu euro, bursa Bucuresti, instabilitate politica, Christian Năsulea, economie Romania, piata valutara, depreciere leu, risc suveran, criza politica

Antena3 · 24 sep 2026 · România 360 · România ...

https://antena3.roRomânia se află într-un moment economic critic: agenția de rating S&P a început evaluarea ratingului de țară, iar decizia este așteptată pe 2 octombrie 2026. În această ediție a emisiunii România 360 de la Antena3, jurnaliștii și invitații discută în detaliu riscurile unei posibile retrogradări a României la statutul de „junk" și consecințele acesteia pentru economia națională.Ministrul interimar al finanțelor, Alexandru Nazare, și premierul demis Ilie Bolojan s-au întâlnit în ziua difuzării emisiunii cu reprezentanții S&P, în cadrul procesului de evaluare a ratingului suveran al României. Nazare a subliniat că execuția bugetară din acest an oferă argumente solide pentru menținerea ratingului actual, însă a recunoscut că scenariul unei retrogradări rămâne unul extrem de negativ pe termen mediu pentru economia României. El a precizat că nu există un risc imediat pentru pensii și salarii, dar a avertizat că o retrogradare ar duce la creșterea costurilor de finanțare ale statului, ceea ce nu poate fi ignorat.În ceea ce privește deprecierea leului față de euro — care a atins valori record — și retragerile unor investitori din România, ministrul Nazare a explicat că acestea sunt cauzate atât de factori interni, cât și de factori externi, și că soluționarea problemei de stabilitate politică este așteptată cu nerăbdare de toți investitorii.Profesorul de economie mondială Christian Năsulea, prezent în direct prin telefon, a analizat metodologia agențiilor de rating în evaluarea statelor. El a explicat că, în mod normal, o agenție de rating precum S&P evaluează capacitatea unui stat de a-și onora datoriile — adică de a returna banii împrumutați — și că aceasta este funcția fundamentală a unui rating suveran. Christian Năsulea a ridicat și întrebarea dacă, în contextul actual, criza politică prelungită a României — cu un guvern interimar funcționând de peste patru luni, fără perspective clare de rezolvare pe termen scurt — ar putea cântări mai mult sau mai puțin în calculele agențiilor față de indicatorii economici propriu-ziși.Contextul general descris în emisiune este unul de tensiune acumulată: bursa se află pe roșu, leul s-a depreciat față de euro atingând niveluri record, iar instabilitatea politică persistentă alimentează incertitudinea în rândul investitorilor. România funcționează cu un guvern interimar de mai bine de patru luni, fără o soluție politică clară la orizont, ceea ce complică semnificativ negocierile cu instituțiile financiare internaționale și credibilitatea în fața agențiilor de rating.Emisiunea a inclus și intervenții ale reprezentanților partidelor politice: George Gima (USR) și Andrei Badiu (PNL) prezenți în platou, precum și Marius Budăi (PSD) prin telefon, care au dezbătut implicațiile politice și economice ale situației.România 360, Antena3 · 24 septembrie 2026rating Romania, S&P, junk, retrogradare, deficit bugetar, leu euro, criză politică, guvern interimar, Christian Năsulea, economie România, investitori, finanțe publice

Kanal D · 24 sep 2026 · Știrile Kanal D ...

https://kanald.roGuvernul României a lansat o platformă publică prin care sunt transparentizate salariile directorilor din companiile de stat, iar cifrele dezvăluite au generat un val de reacții. Cel mai bine plătit director din sectorul public este Bogdan Stelian Mândrescu, care ocupă simultan funcții de conducere în trei companii de stat: Registrul Auto Român, Autoritatea Aeronautică Civilă Română și Compania Națională Aeroporturi București. Venitul său total depășește 134.000 de lei brut pe lună, echivalentul a aproximativ 25.000 de euro lunar — o sumă greu de imaginat pentru angajatul obișnuit din România. Mândrescu este și o figură cu conexiuni politice strânse, fiind prezent în zborul privat spre Mykonos din iulie, alături de un judecător CCR, fostul premier Victor Ponta, fostul ministru al muncii Florin Manole, președintele Tribunalului Constanța și mai mulți oameni de afaceri.Reportajul prezintă reacțiile oamenilor de pe stradă, care și-au estimat propriile salarii la aproximativ 30.000 de lei brut, recunoscând că ar avea nevoie de 4–5 ani pentru a acumula suma pe care Mândrescu o câștigă într-o singură lună. Contraste de acest gen ilustrează decalajul masiv dintre remunerarea conducerii companiilor de stat și veniturile populației generale.La Transelectrica, patru membri ai conducerii câștigă fiecare peste 55.000 de lei brut pe lună. În plus, compania plătește o chirie de 60.000.000 de lei pe cinci ani pentru sediul său — o sumă mai mare decât costul achiziționării clădirii respective. La ROMATSA, directorul general are un venit lunar de 71.000 de lei brut, iar directorul de la Transgaz câștigă peste 67.000 de lei brut pe lună. Mai mult de 100 de persoane din sectorul public dețin simultan mai multe funcții de conducere.Economistul Christian Năsulea comentează situația, subliniind că discrepanța dintre salariile din companiile de stat și cele din mediul privat este „mult prea mare" și că aceste niveluri de remunerare nu sunt „reale, rezonabile și sustenabile pentru țară". Ch. Năsulea atrage atenția că platforma Guvernului oferă acces și la CV-urile directorilor, iar analiza acestora relevă că, în multe cazuri, numirile nu au fost făcute pe criterii de competență, ci pe baza apartenenței politice sau a relațiilor personale. El subliniază că există situații în care CV-ul nu corespunde deloc funcției sau domeniului de activitate al persoanei respective, calificând acest lucru drept „inacceptabil".Guvernul susține că platforma nou-lansată face parte dintr-un efort mai larg de reformă a companiilor de stat, menit să aducă mai multă transparență și responsabilitate în sectorul public. Totuși, cifrele prezentate ridică întrebări serioase cu privire la guvernanța corporativă, la criteriile de selecție a directorilor și la eficiența cheltuirii banilor publici în condițiile în care bugetul de stat se confruntă cu presiuni semnificative.Știrile Kanal D, 24 septembrie 2026companii de stat, salarii directori, transparență salarii, guvernanță corporativă, reformă sector public, Christian Năsulea, Transelectrica, Transgaz, ROMATSA, politică economică România

Euronews România · 23 sep 2026 · Euronews Acum · ...

https://euronews.com/romanianCursul leu-euro a depășit pe 23 septembrie 2026 maximul istoric înregistrat la cursul oficial al Băncii Naționale a României (BNR), atingând pe piața interbancară valoarea de 5,2788 lei pentru un euro — foarte aproape de nivelul de 5,28 lei semnalat anterior în cursul aceleiași zile. Precedentul record oficial fusese stabilit pe 6 mai, când un euro era cotat la 5,26 lei, într-un context marcat de căderea Guvernului Bolojan în urma adoptării unei moțiuni de cenzură în Parlamentul României.Christian Năsulea, profesor de economie mondială, analizează cauzele și contextul acestei noi deprecieri a leului. El subliniază că evoluția nu reprezintă o surpriză: episoadele repetate de destabilizare politică din ultimii ani au demonstrat în mod constant că incertitudinea politică se reflectă direct în cursul de schimb. Ch. Năsulea atrage atenția că există în continuare partide politice care, prin opoziția față de instalarea unui nou guvern, riscă să compromită perspectivele pe termen lung ale României. În opinia sa, guvernul aflat în discuție ar fi putut cel puțin să câștige timp prețios pentru implementarea reformelor structurale de care țara are stringentă nevoie.Referitor la perspectivele pe termen scurt, Christian Năsulea explică că scenariile sunt duale: deprecierea poate continua dacă instabilitatea politică persistă, însă o revenire a leului la un curs mai favorabil rămâne posibilă în cazul în care situația politică se stabilizează și se transmite un semnal clar de angajament față de reformă și față de corectarea deficitelor multiple — inclusiv a deficitelor gemene — cu care se confruntă statul român.Ch. Năsulea detaliază și modul în care piețele reacționează la negocierile politice în curs, în contextul în care Guvernul Mureșan pare să nu aibă, cel puțin la nivel declarativ, șanse mari de a dobândi puteri depline. Piața valutară este, potrivit analistului, extrem de atentă la direcția pe care o va lua guvernarea României — și nu este singura afectată. Efectele se propagă la nivelul întregii economii.Sunt identificate mai multe categorii de actori economici afectați: în primul rând, cetățenii români care, în urma crizelor anterioare, și-au convertit deja economiile în monedă străină și care probabil vor repeta acest comportament dacă presiunile continuă. În al doilea rând, companiile care operează în România și care și-au repatriat deja profiturile către societățile-mamă sau către entități din grup aflate în alte țări — nu neapărat din lipsă de interes față de piața românească sau din refuzul de a reinvesti, ci pur și simplu din prudență față de un mediu politic impredictibil, în care direcția pe termen mediu și lung nu este suficient de clară. Christian Năsulea menționează, de asemenea, că România se confruntă deja cu o inflație ridicată și cu presiuni în creștere asupra prețurilor la carburanți, elemente care amplifică efectele negative ale deprecierii monedei naționale asupra puterii de cumpărare a populației și asupra costurilor de operare ale companiilor.Euronews Acum · 23 septembrie 2026curs leu euro, depreciere leu, BNR curs de schimb, instabilitate politică România, piața interbancară, inflație România, Christian Năsulea, economie România, deficit bugetar, guvern România, piață valutară, reformă economică