Prima News · 3 sep 2026 · Prima News Debate ...

https://primanews.roÎn această ediție a emisiunii Prima News Debate, Christian Năsulea, profesor de relații și economie internaționale, analizează situația complexă a prețurilor la carburanți și presiunile inflaționiste din zona euro. Discuția pornește de la paradoxul reducerii accizei la motorină în contextul în care prețurile au continuat să crească. Ch. Năsulea explică că, deși s-a redus acciza, contextul internațional actual caracterizat prin capacități reduse de rafinare, probleme în transportul produselor petroliere și dificultăți pe întregul lanț de aprovizionare justifică prețurile ridicate. Profesorul subliniază că prețurile actuale sunt mai mici decât ar fi fost dacă acciza ar fi rămas la nivelul anterior, dar fluctuațiile costurilor obligă companiile din domeniu la precauție, menținând prețuri ridicate.Analiza se extinde asupra impactului crizei energetice și a carburanților asupra inflației în Uniunea Europeană. Ch. Năsulea face o distincție importantă între țările care au gestionat responsabil finanțele publice și cele care s-au îndatorat excesiv. Pentru țările cu inflație redusă (2%), creșterea prețurilor la energie le-ar putea împinge la 3%, în timp ce pentru România, care înregistrează deja o inflație de 10%, impactul suplimentar este mai puțin resimțit proporțional. Această situație creează premisele pentru o posibilă majorare a dobânzii de referință în zona euro, ceea ce ar avea efecte negative în lanț, contribuind la perpetuarea unui cerc vicios economic.Discuția abordează și perspectivele privind evaluările agenției S&P pentru România, după ce Fitch și Moody's au emis deja verdictele lor. Ch. Năsulea precizează că agențiile de rating nu sunt racordate între ele și utilizează metodologii diferite de evaluare, ceea ce înseamnă că deciziile lor sunt independente. Profesorul subliniază că speranțele de ameliorare economică, prezente și în anii anteriori, continuă să fie amânate, iar "luminița de la capătul tunelului" pare din ce în ce mai îndepărtată, în condițiile în care atât România, cât și alte țări contribuie la menținerea acestei situații economice dificile.

Digi24 · 3 sep 2026 · Ediție specială · Avertisment ...

https://digi24.roVicepremierul interimar Tanczos Barna a lansat un avertisment serios: dacă România nu renegociază cu oficialii europeni ținta de deficit bugetar pentru anul viitor, ne așteaptă vremuri grele. România s-a angajat în fața Comisiei Europene să reducă treptat deficitul bugetar de la an la an până în 2031, iar ținta pentru anul viitor este de 5,1%, față de 6,2% în anul curent.Tanczos Barna propune să se încerce negocierea cu Comisia Europeană pentru un moratoriu de un an, menținând nivelul deficitului la cel actual, deoarece o coborâre cu încă un procent ar fi extrem de dureroasă.Contextul economic este unul deosebit de dificil: în 2027 România nu va mai beneficia de banii din PNRR (40 de miliarde de lei pe an), programul încheindu-se la finalul lunii august. Totodată, se vor adăuga cheltuieli suplimentare cu dobânzile pentru împrumuturi - 64 de miliarde de lei doar pentru dobânzi, România împrumutându-se foarte mult și foarte scump în ultima perioadă.În lipsa unei renegocieri, Guvernul ar avea la dispoziție trei variante dureroase pentru reducerea deficitului: creșterea taxelor (considerată cea mai probabilă opțiune, executivul apelând prima dată la acest lucru), tăierea salariilor din sectorul public (mai greu de realizat, dar nu imposibil în contextul lipsei de fonduri), sau concedieri masive la stat (opțiune dificilă, întrucât reforma administrației locale nu a reușit până acum).Deficitul relativ redus din acest an se explică prin cele patru luni de criză politică, perioadă în care guvernul interimar a avut atribuții limitate și nu a putut cheltui toți banii, nu a putut implementa reforme sau politici publice. Fără investiții semnificative din PNRR într-o perioadă de regres economic, economia va suferi și mai mult, consumul va scădea, iar încasările la bugetul de stat vor fi și mai mici.Pentru a discuta această situație economică critică, la Ediție specială au participat Christian Năsulea, Emanuel Cernat și, de la distanță, Adrian Cioroianu, analizând implicațiile acestui avertisment și scenariile posibile pentru economia românească.Ediție specială, 3 septembrie 2026deficit bugetar, austeritate, Tanczos Barna, Comisia Europeană, PNRR, criza economică, împrumuturi, dobânzi, taxe, reformă fiscală, guvern interimar, buget de stat

Prima TV · 3 sep 2026 · Focus · Prețurile ...

https://primatv.roReducerea accizei la carburanți implementată de Ministerul Finanțelor s-a simțit la pompă doar pentru 24 de ore, după care majoritatea benzinăriilor au revenit la creșteri de preț. La data prezentării, un litru de motorină costă peste 10 lei la cele mai multe stații PECO din România, în ciuda faptului că acciza a fost redusă de la 1 septembrie cu 25%, echivalentul a 86 de bani per litru. La una dintre benzinăriile din Capitală, motorina se vinde cu 10,18 lei pe litru, iar experții estimează că fără reducerea accizei, prețul ar fi depășit pragul de 11 lei.Conform profesorului universitar Christian Năsulea, specialist în economie mondială, cauzele acestei situații sunt complexe și legate de contextul geopolitic internațional. Războiul din Orientul Mijlociu și atacurile ucrainene asupra rafinăriilor din Rusia au perturbat semnificativ lanțurile de aprovizionare cu carburanți în Europa. Cantitățile mari de motorină care ajungeau anterior în Europa din Federația Rusă sunt acum absorbite de distribuitori și companii din țări care importau din Rusia, ceea ce înseamnă cantități mai mici disponibile pe piața internațională și, implicit, prețuri mai mari.Criza a forțat Europa să caute surse alternative de aprovizionare din zone geografice îndepărtate. Un exemplu concret este importul de motorină din Coreea de Sud: un petrolier încărcat cu 670.000 de barili de motorină, în valoare de 65 de milioane de euro, va traversa 19.000 de kilometri în aproximativ 40 de zile, trecând probabil prin Canalul Suez pentru a descărca în Marea Britanie sau în portul Rotterdam. Paradoxal, produsul a ajuns mai ieftin în Asia decât în Europa.Criza carburanților a generat profituri record pentru rafinăriile europene. Marja de rafinare - diferența dintre valoarea motorinei obținute și costul țițeiului brut ca materie primă - a ajuns la 62 de dolari. Christian Năsulea explică că rafinăriile europene au posibilitatea să ceară prețuri mai mari pentru produsele rafinate, deoarece pe piața internațională acestea există în cantități mai mici. În plus, China și-a propus să dea drumul la exporturile de motorină în această lună, după ce le-a limitat din cauza conflictelor militare, ceea ce ar putea reprezenta o altă sursă de import pentru Europa.Conducătorii auto intervievați exprimă frustrarea față de creșterile de preț, menționând impactul semnificativ asupra cheltuielilor lunare, în condițiile unei inflații de peste 10%.Focus, 3 septembrie 2026carburanți, accize, prețuri motorină, rafinării, criză energetică, Christian Năsulea, import carburanți, inflație, piața petrolului, politici fiscale, război Ucraina, Orientul Mijlociu

Antena3 · 3 sep 2026 · Newsroom · Reducerea accizei ...

https://antena3.roÎn ciuda reducerii accizei la motorină cu 25%, șoferii români nu beneficiază de scăderi reale de preț la pompă. La unele stații, prețul motorinei standard se apropie de 10 lei și 30 de bani, deoarece scumpirile înregistrate în mai puțin de 24 de ore au anulat efectul pozitiv al măsurii fiscale. Reporterul Alexandra Ghețea prezintă situația concretă: reducerea lunii trecute a fost de 20%, așa că în prezent mai rămâne doar 5% scădere efectivă, adică aproximativ 14 bani pe litru. Această diferență a fost însă rapid înghițită de creșterile de preț. Cotația internațională a motorinei a depășit astăzi 1400 de dolari pe tonă, după ce zilele anterioare părea să se stabilizeze sub 1300 de dolari pe tonă, un nivel extrem de ridicat. Șoferii declară că vor alimenta doar strictul necesar și încearcă să reducă consumul de combustibil.Profesorul de economie Christian Năsulea oferă o analiză detaliată a situației. El explică faptul că reducerea accizei a fost compensată într-un timp foarte scurt de creșterea prețului produsului, exact cum era de așteptat. Totuși, precizează că prețul actual nu este mai mare decât cel dinaintea reducerii accizei, ci mai mic decât ar fi fost dacă acciza nu ar fi fost redusă deloc. Contextul internațional este extrem de dificil, cu lipsuri majore de capacități de rafinare, în special pentru motorină, ca urmare a atacurilor Rusiei împotriva Ucrainei și a contraatacurilor ucrainene. Christian Năsulea a anticipat că efectul reducerii accizei va fi anulat în maximum o săptămână, dar s-a întâmplat chiar în 24 de ore din cauza tensiunilor pe piața internațională.Referitor la afirmația că România a înregistrat cele mai mari scumpiri din ultimul an, Christian Năsulea corectează această percepție, menționând că alte țări din Europa, cum ar fi Croația, au avut evoluții și mai nefavorabile conform datelor Eurostat. Problema principală în România este nivelul foarte ridicat al accizei și al taxelor incluse în preț. De asemenea, modelul economic actual este nefavorabil, cu presiuni din prea multe direcții asupra prețurilor, într-o piață care se confruntă cu dificultăți majore. Trendul la nivel internațional este crescător și nu se întrevede o soluție pe termen scurt care să aducă cantități suficient de mari de motorină pe piață pentru a stabiliza prețurile.Newsroom, 3 septembrie 2026accize, motorină, prețuri carburanți, scumpiri combustibil, piața petrolului, Christian Năsulea, economie România, rafinării, context internațional, politici fiscale

Antena3 · 2 sep 2026 · Newsroom · Înghețarea pensiilor ...

https://antena3.roEmisiunea analizează riscul înghețării pensiilor și salariilor în România pentru anul 2027, în contextul exploziei datoriei publice care a depășit pragul de 60% din PIB. Premierul demis Ilie Bolojan este confruntat cu întrebări despre măsurile pe care Guvernul ar putea să le adopte pentru a gestiona presiunea uriașă asupra deficitului bugetar. Potrivit informațiilor prezentate, există discuții la nivelul Comisiei Europene privind posibila îngheţare a veniturilor bugetare.Noua lege a salarizării bugetare se află într-o situație incertă - fie intră în vigoare și necesită corecții, fie va fi amânată. În mod normal, salariile ar trebui indexate cu inflația, la fel și pensiile, ceea ce ar însemna o creștere de cel puțin 7%. Însă constrângerile impuse de datoria publică care depășește 60% din PIB determină automat înghețarea pensiilor, salariilor și alocațiilor. Ministrul de finanțe Alexandru Nazare a confirmat această situație prin postările sale legate de legea salarizării. Proiecțiile arată că datoria publică va rămâne peste 60% în 2026, va crește și mai mult în 2027 și va continua să fie ridicată în 2028.În paralel, românii se confruntă cu creșteri de prețuri semnificative. Inflația este în creștere, prețul alimentelor crește constant, iar furnizorii de energie anunță majorări de cel puțin 10% la facturile de energie și gaz, ca urmare a crizelor succesive. Pentru a găsi surse de finanțare, Guvernul ar putea să ia mai multe măsuri: majorarea taxelor pe proprietate prin raportarea la valoarea de piață, menținerea contribuției la sănătate pentru pensiile de peste 3000 de lei, prelungirea acestei contribuții și în 2027-2028, și reforma administrației locale și centrale care ar putea aduce economii, deși aceasta este blocată în instanță pentru majoritatea județelor. Paradoxal, în loc să scadă cheltuielile cu personalul, acestea au crescut în ultimele luni.Ministrul muncii Dragoș Pâslaru subliniază că problema fundamentală nu este dacă se pot indexa pensiile sau salariile, ci cum se construiește un buget care să permită aceste indexări. Critică promisiunile făcute fără indicarea surselor de bugetare și asigură că nu există motive de îngrijorare din partea Bruxelles-ului privind indexările, emphasizând însă necesitatea responsabilității politice pentru un buget bine construit.Profesorul de economie Christian Năsulea participă la dezbatere, argumentând că situația este destul de simplă: fără o reformă administrativ-teritorială reală, nu doar o reformă superficială în administrație care poate fi blocată în instanță, România nu va putea evita înghețarea veniturilor bugetare.Newsroom, 2 septembrie 2026economie, datorie publică, pensii, salarii, deficit bugetar, inflație, reforma administrației, taxe, energie, buget

Prima TV · 1 sep 2026 · Focus · Recomandarea ...

https://primatv.roUniunea Europeană recomandă cetățenilor să păstreze bani cash pentru situații de urgență, deși europenii folosesc tot mai rar numerarul. Reprezentanții Comisiei Europene sugerează ca fiecare persoană să aibă suficienți bani gheață pentru a asigura supraviețuirea pe cel puțin 72 de ore. Recomandarea vine în contextul riscurilor precum penele de curent sau atacurile cibernetice, care ar putea face plățile cu cardul indisponibile.Economistul Christian Năsulea explică că, deși ideea este bună, implementarea ei în România este dificilă din cauza sărăciei. El observă că există tradiția de a păstra cash acasă, dar mulți oameni nu dispun de resurse financiare suficiente sau se confruntă cu o situație economică foarte dificilă. Christian Năsulea anticipează că românii nu vor fi pregătiți pentru astfel de situații și că ar putea apărea incidente sau chiar situații mai grave.Statisticile arată că doar 4 din 10 români preferă să plătească cu cardul, diferența făcându-se în funcție de generații. Tinerii aleg aproape exclusiv plata cu cardul, în timp ce generațiile mai în vârstă mențin obiceiul de a avea și bani cash pentru urgențe. Intervievații de pe stradă confirmă această tendință, unii păstrând între 100 și 200 de lei cash lunar pentru situații neprevăzute, în timp ce alții nu au suficienți bani pentru a pune deoparte.Pentru o familie cu doi copii, suma recomandată pentru 72 de ore de criză ar fi cuprinsă între 1000 și 2000 de lei. Ch. Năsulea remarcă un paradox interesant: persoanele cu venituri mai mari au de obicei rezerve mai puține și se gândesc mai puțin la eventualele situații de criză, fiind adesea mai puțin pregătite decât cei cu venituri mici pentru evenimente extraordinare. El subliniază că oamenii nu conștientizează suficient importanța unui plan de rezervă sau de urgență în cazul unei calamități.Materialul prezintă exemple concrete de crize recente: în Spania și Portugalia, o pană de curent a lăsat fără electricitate 50 de milioane de oameni, iar plățile cu cardul au scăzut cu cel puțin 40% în acea perioadă. În România, cu doar câteva săptămâni înainte de emisiune, piața imobiliară a fost blocată timp de aproape o lună când sistemul ANCPI a fost ținta unui atac cibernetic, demonstrând vulnerabilitatea sistemelor digitale.Focus, 1 septembrie 2026plăți digitale, bani cash, numerar, Uniunea Europeană, situații de urgență, atacuri cibernetice, Christian Năsulea, economie România, rezerve financiare, pene de curent, ANCPI, educație financiară

B1TV · 1 sep 2026 · Politica zilei · Scăderea ...

https://b1tv.roChristian Năsulea, profesor de economie mondială, analizează impactul reducerii accizei la carburanți cu 25% și evoluția principalilor indicatori economici ai României. Expertul confirmă că scăderea prețurilor la pompă corespunde exact cu reducerea accizei, ceea ce indică faptul că mecanismul de limitare a adaosului funcționează momentan corect. Năsulea explică că acest rezultat este o veste bună, chiar dacă impactul pentru consumatorul român rămâne limitat.În ceea ce privește evoluția viitoare a prețurilor, profesorul avertizează că acestea depind de contextul internațional și de structura de cost pe lanțul de distribuție, inclusiv de prețul petrolului pe piața internațională. Năsulea observă că nivelul actual ridicat al prețurilor nu este benefic nici pentru benzinării, nici pentru lanțurile de distribuție, România fiind departe de punctul de maximizare a profitului din cauza scăderii vânzărilor.Pe componenta fiscală și bugetară, Christian Năsulea oferă o analiză detaliată a situației economice actuale. Expertul consideră că reducerea deficitului bugetar cu aproape 30% reprezintă o veste extraordinar de bună, mai ales în contextul în care lipsa unui guvern funcțional a condus la o frânare automată a cheltuielilor prin imposibilitatea asumării de noi decizii. În ritmul actual, România ar putea ajunge la un deficit bugetar de aproximativ 4% la finalul anului, ceea ce ar fi o realizare notabilă având în vedere magnitudinea deficitului anterior și contribuția acestuia la datoria publică.Năsulea subliniază însă că datoria publică a depășit 60% și se estimează că va ajunge peste 63% în următorii 2-3 ani. Profesorul explică criteriul esențial pentru ameliorarea situației datoriei publice: este necesar ca deficitul bugetar să scadă sub 3% în paralel cu o creștere economică mai mare de 3%. Aceste două condiții trebuie îndeplinite simultan pentru a permite o ajustare favorabilă a datoriei publice.În contextul social-economic mai larg, discuția abordează și măsurile preconizate pentru anul următor: înghețări posibile de pensii și salarii, măsuri de frânare a cheltuielilor publice, eșecul implementării noii legi a salarizării prevăzute în PNRR, și posibile indexări sub rata inflației. Pentru pensii se discută o indexare sub nivelul inflației, iar pentru salarii o creștere de 5-7%. Năsulea concluzionează că este esențial ca cheltuielile statului să fie reduse în continuare pentru a asigura sustenabilitatea fiscală.Politica zilei, 1 septembrie 2026accize carburanți, prețuri combustibili, deficit bugetar, datorie publică, Christian Năsulea, economie România, cheltuieli publice, indexare salarii, indexare pensii, politică fiscală, creștere economică,Inflație

Kanal D · 25 aug 2026 · Follow us · ...

https://kanald.roÎn această ediție a emisiunii Follow us, analistul economic Ch. Năsulea explică în detaliu mecanismul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și provocările cu care se confruntă România în accesarea acestor fonduri. După pandemia de COVID-19, Uniunea Europeană a introdus un mecanism inovator prin care pune la dispoziția statelor membre fonduri condiționate de implementarea unor reforme. Spre deosebire de alte programe, țările membre nu au primit cerințe impuse, ci ele însele au propus liste de îmbunătățiri și reforme pe care doresc să le realizeze.Pentru România, reformele incluse în PNRR vizează mai multe domenii esențiale: o lege privind evaluarea integrității funcționarilor și oficialilor publici, o lege pentru echitatea salarizării în sistemul public, precum și legislație legată de biodiversitate. Ch. Năsulea subliniază că multe dintre cerințele PNRR țin de politica de înverzire a Europei, subiect astăzi controversat, dar care a adus rezultate concrete - după 300 de ani, majoritatea râurilor europene sunt din nou curățate de poluanții chimici acumulați de-a lungul industrializării. Totuși, există o anumită ipocrizie în discursul public: apreciem rezultatele înverzării, dar criticăm costurile acestei tranziții accelerate.Un aspect crucial discutat este structura financiară a PNRR: inițial, programul conținea atât granturi (bani fără obligația restituirii), cât și împrumuturi cu dobânzi extrem de avantajoase, la care România nu ar putea visa în condiții normale de piață. România a ratat accesarea componentei de împrumut, dar a reușit să negocieze la Bruxelles transformarea majorității fondurilor în granturi. Astfel, practic toți banii pe care România îi poate accesa sunt granturi - fonduri primite gratuit, fără obligația restituirii.Problemele apar însă la implementare: la data de 25 august 2026, când are loc discuția, România se apropie de termenul critic de 31 august, când expiră anumite jaloane. Există riscul real ca fondurile provenite din PNRR să nu mai ajungă deloc în România sau să ajungă doar parțial, dacă reformele asumate nu sunt îndeplinite la timp. Pentru o țară cu deficit bugetar semnificativ ca România, pierderea acestor fonduri ar reprezenta o oportunitate ratată majoră de finanțare în condiții extrem de avantajoase.Follow us, 25 august 2026PNRR, fonduri europene, reforme structurale, granturi UE, deficit bugetar, Christian Năsulea, politici publice, salarizare sistem public, înverzirea Europei, Uniunea Europeană, integritate funcționari publici, biodiversitate

Digi24 · 25 aug 2026 · Ediţie specială · Creșterea ...

https://digi24.roRomânia se confruntă cu o criză energetică majoră după închiderea centralei nucleare de la Cernavodă, ceea ce va duce la creșteri semnificative ale facturilor de energie. Conform reprezentanților Ministerului Energiei, tarifele pentru electricitate și gaz ar putea crește cu 5%, dar alți experți avertizează asupra unor majorări de până la 20%. În cazul consumatorilor casnici, factura pentru electricitate ar putea să crească cu până la 20%, iar comercianții s-ar putea confrunta cu costuri dublate pentru gazele naturale, având în vedere că doar consumatorii casnici beneficiază de tarife plafonate.Pe piața liberă, situația este dramatică: la orele serii, când România importă masiv energie, prețurile sunt uneori de patru ori mai mari față de valorile la care țara exportă în mijlocul zilei. Furnizorii plătesc în prezent prețuri mai mari decât în 2025, iar aceste costuri vor fi recuperate din ofertele viitoare către consumatori. Efectul va fi resimțit și la raft, unde prețurile produselor vor crește datorită factorilor mai mari pentru energie.Pe Bursa Internațională, gazul se tranzacționează la tarife duble față de anul trecut - de la puțin peste 30 de dolari pentru un megawatt oră în 2025, la peste 65 de dolari în prezent. Presiunile pe piața globală sunt intense, însă România rămâne într-o poziție relativ protejată datorită producției domestice de gaz și regimului de plafonare pentru consumatorii casnici. Cei mai expuși sunt consumatorii din zona comercială, care plătesc prețul pieței libere.Comparativ cu Germania, unde un consumator plătește aproximativ 80 de euro pe lună pentru energie electrică din salarii de 1800-2200 euro, în România situația este disproporționat mai dificilă raportat la salariul minim pe economie de 2500 lei. Consumatorii sunt nevoiți să reducă cheltuielile și să stabilească alte priorități.Christian Năsulea, profesor de economie și analist invitat în emisiune, subliniază că nu ne putem aștepta la schimbări radicale în politica statului într-o perioadă atât de scurtă. Inerția în zona politică este uriașă, fiind nevoie de obicei de mai multe crize pentru ca politicienii să adopte cauza restructurării și reformării sistemului energetic național. În plus, sectorul energetic necesită investiții care durează ani de zile. Năsulea trage speranța că până anul viitor situația se va îmbunătăți parțial, iar în 2-3 ani se vor observa rezultate în capacitățile de producție și stocare.Dezbaterea evidențiază nepregătirea sistemului român: lipsa amenajărilor pentru răcirea reactoarelor nucleare, absența spațiilor de stocare pentru baterii și energia solară, în ciuda existenței producției de energie solară.Ediţie specială · 25 august 2026energie, criză energetică, Cernavodă, facturi electricitate, preț energie, gaz natural, piață liberă, plafonare preț, sistem energetic, reforma energetică, Christian Năsulea, Digi24