Euronews Romania · 17 iun 2026 · Vocile care contează ...

https://euronews.com/romanianÎn această ediție a emisiunii "Vocile care contează" de pe Euronews Romania, invitații analizează criza politică actuală de la București și incertitudinile legate de investirea Guvernului Vestea. Profesorul Trares Burlacu, specialist în guvernanță internațională, și Ch. Năsulea, profesor de economie mondială, discută despre situația complexă din Parlament.Conform discuțiilor din emisiune, ziua de 18 iunie 2026 este crucială pentru soarta guvernului. La ora 11:30 este programată o ședință a birourilor permanente reunite, unde s-ar putea forma o majoritate capabilă să impună agenda dezbaterilor și un calendar accelerat pentru investirea Guvernului Vestea. Dacă această majoritate se formează, audierile ar putea avea loc încă din aceeași zi, pe bandă rulantă, cu votul final în seara aceleiași zile. Însă AUR, PNL, USR și UDMR dau semne că nu doresc să formeze această majoritate, ceea ce ar amâna totul pe săptămâna următoare.Sursele din PSD menționează că dacă audierile și votul se amână, există probabilitatea mare ca guvernul Vestea să nu treacă. În plus, intervine congresul PNL de duminică, unde Vestea ar putea fi exclus din partid. Profesorul Burlacu abordează criza din perspectivă etimologică și economică, invocând teoriile lui Schumpeter despre distrugerea creativă a sistemelor. El subliniază că PNL trebuie să treacă prin "furcile caudine" ale unei reforme autentice, mult așteptate dar prost implementate până acum.Burlacu pledează pentru o "desocializare" a PNL, menționând că partidul fondat de dinastia Brătienilor în 1875 trebuie să devină o ancoră politică la nivel național și internațional. El critică cheltuielile nejustificate pentru campanii electorale și folosește metafora lui Milton Friedman despre "banii aruncați din elicopter" pentru a ilustra risipa de resurse fără rezultate concrete. Profesorul avertizează că România riscă să ajungă într-o situație asemănătoare Republicii de la Weimar dacă nu se schimbă modul de gestionare a resurselor publice.Ch. Năsulea adoptă o abordare prudentă, afirmând că în calitate de economist preferă să analizeze faptele concrete și să aștepte evoluțiile efective, mai degrabă decât să speculeze pe baza promisiunilor și discuțiilor politice. El subliniază că în ultima vreme au fost prea multe declarații fără acoperire pentru a mai acorda credibilitate planurilor și promisiunilor politice.Emisiunea abordează și aspectul negocierilor controversate ale lui Vestea cu AUR, trecând peste "linii roșii" anterioare, în încercarea disperată de a obține voturile necesare pentru investirea guvernului.Vocile care contează, 17 iunie 2026criza politica, guvernul vestea, pnl, reforma politica,burlacu, nasulea, parlament romania, coalitie guvernamentala, congres pnl, economie romaneasca, politica romaneasca, euronews romania

Digi24 · 17 iun 2026 · Ştirile zilei · Inflaţia ...

https://digi24.roChristian Năsulea, profesor de economie, analizează impactul crizei politice prelungite asupra economiei României și a cetățenilor. Criza politică declanșată de PSD fără un plan coerent are repercusiuni directe și imediate asupra populației: devalorizarea leului, creșterea costurilor de finanțare pentru statul român, rate mai mari la bănci pentru creditele personale și finanțarea activităților companiilor.România deține tristul record de țară cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, conform datelor oficiale Eurostat. În timp ce media UE se situează la 3,3%, România înregistrează o inflație de aproape 10%, de fapt peste 10% în realitate, fiind de trei ori mai mare decât media europeană. Ch. Năsulea face un exercițiu de perspectivă: în timp ce cetățenii din alte țări europene se plâng de inflația de 3,3% cauzată de criza din Orientul Mijlociu și problemele economice generale, pentru români o inflație de 3% ar părea nesemnificativă comparativ cu nivelul actual.Profesorul de economie subliniază că românii învață acum, direct pe pielea lor, cursuri de economie politică la un nivel la care nu au mai avut ocazia până acum. Văd în timp real cum criza politică se traduce în costuri concrete: devalorizare monetară, creșterea dobânzilor, scumpiri. Politicienii nu plătesc consecințele deciziilor lor, ci cetățenii sunt cei care decontează.O problemă arzătoare discutată este legea salarizării unitare, care a generat proteste ale cadrelor didactice. Această lege ar fi trebuit rezolvată de mult timp, cu discuții sociale serioase desfășurate cu ani în urmă. În schimb, România a lăsat problema dincolo de al 12-lea ceas, într-un moment în care există incertitudine privind bifarea jalonelor pentru PNRR. Există inequități majore în sistemul de salarizare din sectorul public care trebuie rezolvate, dar acum se încearcă elaborarea pe genunchi a unei legi care să fie măcar marginal mai bună decât situația anterioară, doar pentru a justifica jalonul și a accesa fondurile europene deja bugetate pentru anul curent.Știrile zilei, 17 iunie 2026inflaţie, criză politică, economie, România, Uniunea Europeană, Eurostat, leu, rate bancare, salarizare unitară, PNRR, deficit, preţuri

Pro TV · 17 iun 2026 · Știrile Pro TV ...

https://stirileprotv.roÎn contextul negocierilor prelungite pentru formarea noului guvern, reprezentanții mediului de afaceri trag un semnal de alarmă cu privire la impactul incertitudinii politice asupra economiei românești. Aceștia cer urgent un executiv stabil și o direcție fiscală clară pentru următorii ani.Efectele negative ale instabilității politice se manifestă deja concret în piață: leul românesc s-a depreciat cu aproximativ 3%, iar costurile de împrumut ale statului au crescut semnificativ. Economiștii avertizează că există un risc real ca România să fie retrogradată de agențiile internaționale de rating, ceea ce ar amplifica și mai mult presiunea asupra economiei naționale.Un studiu realizat în rândul a peste 2000 de antreprenori relevă dimensiunea problemei: mai bine de jumătate dintre aceștia au fost afectați în mare sau foarte mare măsură de contextul economic și politic actual. Ca urmare directă a acestei incertitudini, multe companii au decis să își amâne planurile de investiții.Prioritățile antreprenorilor sunt clare: în primul rând cer intervenții de tip fiscal, respectiv o scădere a impozitării pe forța de muncă. Implementarea acestor măsuri necesită însă un guvern funcțional și stabil. Mediul de afaceri subliniază că România nu își permite un nou guvern cu mandat de doar un an de zile.Situația este cu atât mai dificilă cu cât România se confruntă cu obligația de a reduce deficitul bugetar, în condițiile în care leul continuă să se deprecieze și finanțarea devine tot mai costisitoare. Specialiștii economic insistă asupra necesității formării rapide a unui guvern care să continue pe linia consolidării fiscale prin reprioritizarea zonelor capabile să reducă acest deficit.Christian Năsulea, profesor de economie mondială, atrage atenția asupra riscului major pe care îl reprezintă deteriorarea ratingului de țară. El avertizează că unele dintre variantele de soluție lansate de premier ar putea induce panică sau transmite semnale negative foarte puternice, care ar putea determina pierderea ratingului de țară, considerat foarte fragil în acest moment, aflat "pe buza prăpastiei".O eventuală retrogradare a ratingului de țară ar avea consecințe grave: împrumuturi mai scumpe atât pentru stat, cât și pentru companii private, ceea ce ar afecta semnificativ ritmul investițiilor și dezvoltarea economică a României.Știrile Pro TV, 17 iunie 2026incertitudine politică, economie România, depreciere leu, rating țară, deficit bugetar, antreprenori, consolidare fiscală, impozitare forță de muncă, investiții, Christian Năsulea, mediu de afaceri, guvern stabil

Prima TV · 16 iun 2026 · Focus · Inflația ...

https://primatv.roRomânii se confruntă cu dificultăți tot mai mari în asigurarea traiului zilnic, coșul de cumpărături devenind o provocare majoră pentru majoritatea cetățenilor. Cu o inflație care se apropie de 11%, multe alimente de bază au devenit un lux inaccesibil pentru familiile cu venituri mici și medii. Carnea și lactatele sunt printre produsele la care românii renunță cel mai des, iar exemplele concrete ilustrează această realitate dureroasă: persoanele cu salariu minim pe economie de 2547 lei relatează că nu mai pot cumpăra brânzeturi, cașcaval sau ouă în cantitățile obișnuite. Un martor declară că ouăle nu mai sunt cumpărate cu cartonul, ci doar 10-15 bucăți pe lună, iar carnea de vită a devenit atât de rară încât este consumată doar de două ori pe an.Pensionarii sunt deosebit de afectați, considerând că un ou la prețul de 1,40-1,60 lei este mult prea scump pentru veniturile lor. Alimentele care erau nelipsite de pe masa românilor - brânza, peștele, fructele precum căpșuna sau cireaș, chiar și ouăle - au devenit acum produse la care mulți trebuie să renunțe complet. Statisticile arată că printre alimentele care s-au scumpit cel mai mult în ultimul an se numără ouăle, laptele, pâinea, fructele și carnea.Factorii care au condus la această situație sunt multiplii: deficitul bugetar, inflația aproape de 11%, și energia electrică care s-a scumpit cu peste 50% față de anul trecut. Impactul este vizibil în comportamentul consumatorilor - se observă o prăbușire a consumului cu 5,8% în primele patru luni ale anului (ianuarie-aprilie). Oamenii s-au reorientat masiv către produsele la ofertă, vânzările prin promoții reprezentând aproape 75% din total. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la capitolul scumpiri ale alimentelor.Economistul Christian Năsulea avertizează împotriva soluțiilor pe termen scurt și pledează pentru măsuri structurale: statul trebuie să își reducă cheltuielile și să înceteze împrumuturile excesive. Ch. Năsulea subliniază că plafonarea prețurilor sau acordarea de subvenții pentru anumite produse nu vor face decât să adâncească criza actuală. Contexul social arată că peste 800.000 de români trăiesc cu salariul minim net de 2547 lei, iar aproape 1.000.000 de pensionari supraviețuiesc cu pensia minimă de 1281 lei.Focus · 16 iunie 2026inflaţie, preţuri alimente, putere de cumpărare, salariu minim, pensii, deficit bugetar, politici economice, România, Christian Năsulea, criză economică, scumpiri, cost viaţă

Digi24 · 16 iun 2026 · Ediţie specială · Criză ...

https://digi24.roChristian Năsulea analizează situația politică și economică actuală a României în contextul crizei guvernamentale. Profesorul subliniază că țara se confruntă cu probleme economice severe care nu permit prelungirea instabilității politice. România nu dispune încă de un guvern funcțional, ceea ce generează incertitudine și costuri economice semnificative.Năsulea explică că după trecerea moțiunii de cenzură, identificarea unei soluții politice acceptabile a fost extrem de dificilă, având în vedere tensiunile între partide. El speculează că s-ar putea ajunge la un punct în care factorii politici să adopte o abordare matură și responsabilă, recunoscând gravitatea situației și necesitatea formării unui guvern capabil să îndeplinească indicatorii economici.Un punct central al discuției îl reprezintă măsurile de austeritate introduse de Guvernul Bolojan, care au condus la pierderea popularității, dar care sunt inevitabile din perspectivă economică. Suspendarea acestor măsuri pe fondul crizei politice a avut consecințe negative imediate: doar din diferența de curs valutar cauzată de instabilitatea politică, România a pierdut aproximativ 3% din puterea de cumpărare.Profesorul face o comparație cu situația din iunie 2025, când țara se afla la un nivel de risc economic mai ridicat decât în prezent, conform evaluărilor pieței. Deși situația actuală nu este la fel de gravă ca imediat după alegeri, rămâne imperativă continuarea reformelor și implementarea măsurilor dificile și nepopulare necesare pentru redresarea economică.În ceea ce privește schimbările la nivelul premierului desemnat (de la Eugen Tomac la un alt candidat), Năsulea consideră că această situație este acceptabilă pentru piețele financiare internaționale. El explică că din decembrie 2024, experții economici români sunt solicitați constant să explice situația din România în briefing-uri internaționale. Lecția învățată este că investitorii și creditorii străini trebuie să aștepte să vadă ce se întâmplă efectiv, nu ce se declară. Concret, până când nu se organizează ceremonii oficiale de depunere a jurământului și preluare a mandatelor ministeriale, nici investitorii, nici cetățenii nu ar trebui să-și facă planuri concrete.Ediţie specială, 16 iunie 2026criza politica romania, stabilitate guvernamentala, masuri austeritate, curs valutar, risc economic, reforme structurale, investitori straini, guvern bolojan, Christian Năsulea, economia romaniei

Antena3 · 16 iun 2026 · Ediție specială · Inflație ...

https://antena3.roÎn contextul crizei politice prelungite din România, profesorul Christian Năsulea analizează impactul economic și social al instabilității guvernamentale asupra cetățenilor. Datele oficiale arată că alimentele de bază - carne, lapte, ouă și pâine - s-au scumpit cu peste 10% în ultimul an, iar inflația a atins aproape 11%, cea mai mare rată din ultimii 3 ani. BNR avertizează că prețurile vor continua să crească până în luna iulie.Cetățenii intervievați în reportaj se plâng de scumpiri majore, de pensii înghețate și de lipsa măsurilor guvernamentale eficiente pentru stoparea creșterii prețurilor. Producătorii cer reducerea impozitelor și a TVA-ului pentru a putea supraviețui în acest climat economic dificil.Christian Năsulea explică faptul că investitorii străini așteaptă claritate politică - o ceremonie de învestire și o listă clară a noilor miniștri - înainte de a lua orice decizie de investiții. Expertul identifică cauza fundamentală a problemelor economice: risipa din sistemul de stat care împinge deficitul bugetar la niveluri periculoase, acest deficit fiind principalul factor care duce la creșterea accelerată a prețurilor.Profesorul subliniază că impactul crizei politice depășește sfera emoțională a elitelor, paralizând întreaga structură administrativă pe verticală. Acest lucru se traduce prin întârzieri la plăți, blocarea contractelor și oprirea transferurilor bugetare pentru investiții, afectând funcționarea normală a economiei.Năsulea face o conexiune importantă între riscul politic persistent și costurile ridicate ale lucrărilor publice în România. Companiile care lucrează cu statul român își asumă riscuri majore: întârzieri la plăți chiar și în condiții normale și posibilitatea de a ajunge în litigii cu facturi neachitate. În contextul actual de risc politic amplificat, statul român se împrumută mult mai scump și cheltuiește și mai mult.Expertul concluzionează că, indiferent cine va forma noul guvern, reformele promise anul trecut trebuie să fie implementate pentru a rezolva problemele structurale ale economiei românești și a opri spirala creșterii prețurilor care afectează dramatic nivelul de trai al cetățenilor.Ediție specială · 16 iunie 2026inflație, prețuri, criză politică, Christian Năsulea, deficit bugetar, economie România, BNR, scumpiri alimente, reforme economice, cheltuieli publice, investiții străine, stabilitate guvernamentală

Digi24 · 10 iun 2026 · Ediţie specială · Nicușor ...

https://digi24.roPreședintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj ferm de la Palatul Cotroceni prin care insistă ca premierul desemnat Eugen Tomac să ceară votul Parlamentului pentru învestirea noului guvern. Președintele face apel la responsabilitatea partidelor politice, cerându-le să pună interesul național mai presus de interesele de partid și să voteze guvernul Tomac. Mesajul vine în contextul în care discuțiile premierului desemnat cu partidele au eșuat până în prezent, Eugen Tomac nereușind să adune o majoritate parlamentară care să-l susțină, având doar 4 zile la dispoziție să solicite votul de încredere.Nicușor Dan și-a precizat mandatul prezidențial ca având două obiective fundamentale: păstrarea direcției pro-occidentale a României și prevenirea unei căderi economice bruște care ar afecta fiecare familie din țară. Președintele s-a declarat îngrijorat că aceste chestiuni sunt puse astăzi în discuție. El a explicat că a constatat lipsa dialogului între partide și a ales persoana pe care o consideră cea mai potrivită pentru a facilita discuțiile și a aduce partidele împreună pentru a guverna România, subliniind că niciun partid nu a venit cu o soluție alternativă de guvernare.Într-o critică adresată clasei politice, președintele a reproșat politicienilor că nu fac decât să calculeze alegerile viitoare din 2028, afirmând că românilor le pasă puțin de dezbaterile electorale și prestaţiile politice. El a subliniat că românii vor guvernare care înseamnă responsabilitate și că până în 2028 se vor întâmpla multe lucruri.În studio, Ch. Năsulea a comentat îngrijorarea prezidențială privind caderea economică bruscă, observând că România a ajuns într-o situație de instabilitate cu care par să se fi obișnuit și piețele internaționale. Acesta a remarcat că, din discuții cu colegii din alte țări, instabilitatea politică românească este acum percepută ca stare de fapt așteptată. Ch. Năsulea a oferit o perspectivă ambivalentă: deși stabilizarea într-o formă de guvern interimar menține lucrurile funcționale la un nivel scăzut și pare acceptată de piață și mediul extern, acest lucru înseamnă că nu se pot aștepta reforme în situația actuală, doar menținerea stabilității existente.Ediţie specială, 10 iunie 2026criza politică, Nicușor Dan, Eugen Tomac, guvern, instabilitate politică, negocieri parlamentare, economie România, criză economică, partide politice, majoritate parlamentară, investire guvern, responsabilitate politică

Aleph News · 9 iun 2026 · Esti In Business ...

https://alephnews.roBanca Centrală Europeană se confruntă cu o decizie dificilă în contextul în care inflația din zona euro a ajuns la 3,2%, depășind ținta oficială de 2%. După ce a menținut dobânzile neschimbate de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, BCE ia în calcul o nouă majorare a costului creditării pentru a limita efectele scumpirii energiei asupra inflației. Oficialii europeni se tem că prețurile mai mari la energie ar putea genera noi valuri de scumpiri în economie.Cu toate acestea, mai mulți economiști avertizează că o înăsprire prea rapidă a politicii monetare riscă să afecteze și mai mult o economie deja fragilă și să repete greșelile făcute de BCE în timpul crizei datoriilor suverane din 2011. Decizia este urmărită atent de piețe, deoarece va influența costurile de finanțare, investițiile și perspectivele economice din întreaga Europă.Profesorul de economie internațională Christian Năsulea analizează justificarea unei noi majorări a dobânzilor în actualul context economic. Acesta menționează că Banca Centrală Europeană acționează general cu grijă când vine vorba de dobânzi și rata inflației la nivel european, iar decizia este justificată și nu este neașteptată, făcând o paralelă cu modul în care a procedat și Banca Națională a României.În privința riscului ca BCE să repete greșeala din 2011, când a crescut dobânzile înaintea unei încetiniri economice puternice, Ch. Năsulea explică că este discutabil dacă a fost o greșeală sau o reacție normală a unei bănci centrale la parametrii disponibili la acel moment. Este posibil ca economia europeană să încetinească într-un mod semnificativ, ceea ce ar putea impune ulterior bănci centrale să revizuiască în scădere dobânda de referință.Părerile economiștilor sunt împărțite. Ch. Năsulea se declară mai degrabă în favoarea unei bănci centrale predictibile, care să acționeze doar pe baza unor date confirmate, nu pe baza unor prognoze care în acest domeniu sunt în general destul de inexacte, în loc de o bancă centrală care să încerce să anticipeze și să acționeze pe baza unor pariuri legate de evoluția viitoare a economiei.În privința impactului asupra piețelor financiare și monedelor din regiune, o dobândă de referință mai mare va însemna o contracție a cantității de bani care intră în piață, cu efecte în cascadă, probabil și către zone care nu funcționează cu moneda euro. Se anticipează o scădere a nivelului de lichiditate și mai multă precauție când vine vorba de asumarea unor noi investiții sau începerea unor noi proiecte, care vor deveni astfel mai scumpe.Esti In Business News, 9 iunie 2026Banca Centrală Europeană, dobânzi, inflație, zona euro, politică monetară, Christian Năsulea, energie, piețe financiare, economie europeană, criză datorii suverane, lichiditate, investiții

Aleph Business · 9 iun 2026 · Ești În Business ...

https://alephnews.roBanca Centrală Europeană se află în fața unei decizii dificile privind majorarea dobânzilor într-un context economic complex. Cu inflația în zona euro ajunsă la 3,2%, depășind ținta oficială de 2%, BCE evaluează o nouă majorare a costului creditării pentru a limita efectele scumpirii energiei asupra inflației. Decizia survine după ce BCE a menținut dobânzile neschimbate de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, însă presiunile mai mari la energie amenință să genereze noi valuri de scumpiri în economie.Profesorul de Economie Internațională Christian Năsulea analizează justificarea acestei decizii, subliniind că BCE acționează în general cu grijă când vine vorba de dobânzi și rata inflației la nivel european. Decizia este considerată justificată și nu neașteptată, având în vedere nivelul de precauție cu care acționează instituția europeană. Ch. Năsulea realizează o paralelă cu România, întrebându-se dacă Banca Națională ar fi procedat similar în circumstanțe comparabile.Un subiect important al discuției îl constituie riscul ca BCE să repete greșeala din 2011, când a crescut dobânzile înaintea unei încetiniri economice puternice, în timpul crizei datoriilor suverane. Profesorul nuanțează această perspectivă, punând sub semnul întrebării dacă a fost într-adevăr o greșeală sau dacă banca centrală a reacționat parametric, pe baza datelor disponibile la momentul respectiv. Recunoaște că există posibilitatea ca economia europeană să încetinească semnificativ, ceea ce ar putea impune BCE să revizuiască în scădere dobânda de referință ulterior.Economiștii sunt împărțiți în opinii: unii consideră preferabilă o bancă centrală care acționează predictibil, bazându-se exclusiv pe date confirmate în momentul fundamentării deciziei, nu pe prognoze care sunt în general inexacte în acest domeniu. Ch. Năsulea se înscrie în categoria celor care preferă o bancă centrală predictibilă, care nu acționează ca un jucător speculativ încercând să anticipeze evoluțiile viitoare ale economiei.În ceea ce privește impactul asupra piețelor financiare și monedelor din regiune, o dobândă de referință mai mare va însemna o contracție a cantității de lichiditate care intră în piață. Efectele se vor propagă în cascadă și către zone care nu funcționează cu moneda euro, conducând la o scădere a nivelului de lichiditate și mai multă precauție în asumarea de noi investiții. Proiectele noi vor deveni mai scumpe, iar decizia BCE va influența costurile de finanțare și perspectivele economice din întreaga Europa.Ești În Business News (R), 9 iunie 2026BCE, dobânzi, inflație, zona euro, politică monetară, Christian Năsulea, economie europeană, criză 2011, bănci centrale, energie, finanțare, investiții