Kanal D2 · 23 iun 2026 · NewsTime · Scumpirea ...

https://kanald.roReportajul analizează majorarea prețurilor la țigări cu aproximativ 1 leu pe pachet în România, o creștere care afectează buzunarele a milioane de fumători. Scumpirea vine pe fondul creșterii accizelor și al costurilor din industrie, cu efecte imediate la rafturile magazinelor și benzinăriilor.Impactul financiar pe termen lung este semnificativ: un fumător care consumă un pachet pe zi va plăti cu aproximativ 30 de lei mai mult lunar și peste 360 de lei suplimentar anual. Consumatorii intervievați recunosc că, deși crește prețul, viciul rămâne neschimbat, mulți continuând să fumeze în speranța că prețurile vor scădea.Christian Năsulea explică contextul fiscal: actuala scumpire este legată de majorarea accizei la țigarete de la 1 aprilie, când s-a înregistrat o creștere de aproximativ 7,4%. Producătorii au absorbit inițial o parte din costuri, dar acum încearcă să recupereze treptat aceste cheltuieli prin ajustări de preț. Ch. Năsulea subliniază că vorbim despre companii relativ puține în piață, cu cifre de afaceri mari, care sunt vizate constant de inițiativele politicienilor de a taxa în plus peste taxele valabile pentru restul economiei, pentru a obține venituri bugetare suplimentare.Retailerii raportează o scădere a consumului de aproximativ 6% de la începutul anului, cu o creștere de preț de 2-5% per pachet la țigări. Consumatorii nu au renunțat la fumat, dar cumpără mai puțin și optează pentru produse mai ieftine - fenomenul de down-trading, trecând de la țigări de 30-31 de lei la cele de 25 de lei.Reportajul menționează că nu doar tutunul s-a scumpit în ultimul an, ci și cafeaua sau băuturile alcoolice, care au înregistrat creșteri de preț mai mari. La alcool, consumatorii adoptă aceeași strategie, alegând produse mai ieftine. Astfel, în 2026, micile plăceri devin tot mai costisitoare, iar pentru mulți oameni fiecare vizită la magazin înseamnă o gaură mai adâncă în buget.NewsTime, 23 iunie 2026accize, țigări, scumpiri, taxe, fiscalitate, consum, prețuri, down-trading, politici publice, venituri bugetare, industria tutunului, România

Kanal D · 23 iun 2026 · Știrile Kanal D ...

https://kanald.roFumătorii din România se confruntă cu creșteri semnificative ale prețurilor la țigări în iunie 2026, prețul mediu pe pachet crescând cu aproximativ 1 leu. Majorarea vine pe fondul creșterii accizelor și al costurilor din industrie, efectele fiind deja vizibile la rafturile magazinelor și benzinăriilor.Deși 1 leu în plus poate părea o sumă mică, impactul pe termen lung este considerabil: un fumător care consumă un pachet pe zi va plăti cu aproximativ 30 de lei mai mult pe lună și cu peste 360 de lei în plus pe an. Consumatorii intervievați raportează creșteri de preț concrete, cu pachete care au ajuns de la 30,50 lei la 31,50 lei. În ciuda scumpirilor, fumătorii afirmă că nu renunță la viciu, continuând să consume la fel.Potrivit specialiștilor, actuala scumpire vine pe fondul majorării accizei la țigarete de la 1 aprilie 2026, când s-a înregistrat o creștere de aproximativ 7,4%. Producătorii nu au transferat imediat în totalitate impactul fiscal către consumatori, ci au absorbit o parte din costuri, iar acum încearcă să recupereze treptat aceste cheltuieli prin ajustări de preț la raft.Christian Năsulea, profesor în economie mondială, explică că industria tutunului este compusă din companii relativ puține în piață, care au cifre de afaceri mari și sunt vizate de aproape toate inițiativele politicienilor de a taxa în plus peste taxele valabile pentru restul economiei, pentru a obține venituri bugetare suplimentare.Retailerii raportează că aceste majorări au dus la o scădere a consumului de aproximativ 6% de la începutul anului. Se înregistrează creșteri de 2-5% la prețul țigărilor per pachet, iar la alcool creșterile sunt chiar mai mari. Consumatorul nu renunță la fumat sau alcool, dar cumpără mai puțin și optează pentru produse mai ieftine, un fenomen cunoscut sub numele de down-trading: trecerea de la țigări de 30 de lei la cele de 25 de lei.Nu doar tutunul s-a scumpit, ci și cafeaua și băuturile alcoolice. În 2026, micile plăceri devin tot mai costisitoare, iar pentru mulți români fiecare vizită la magazin înseamnă o gaură mai adâncă în buget.Știrile Kanal D, 23 iunie 2026accize, țigări, prețuri, tutun, fiscalitate, consumatori, down-trading, Christian Năsulea, retail, taxation, inflație, România

B1TV · 22 iun 2026 · Talk B1 · Audieri ...

https://b1tv.roÎn această ediție Talk B1, emisiunea acoperă în detaliu audierile ministeriale pentru Guvernul Veștea, care se desfășoară în regim maraton timp de 9 ore în comisiile de specialitate din Camera Deputaților și Senat. Trei miniștri PSD sunt audiați simultan: Florin Barbu pentru Ministerul Agriculturii, Romeo Lungu pentru Ministerul Dezvoltării și Bogdan Ivan pentru Ministerul Energiei. Urmează să intre în audieri alți candidați, printre care Libera Ali, Sorin Câmpeanu, Cristian Pistol și independentul Alexandru Nazare.Audierile au fost marcate de tensiuni semnificative, în special în Comisia de Agricultură, unde a izbucnit un scandal între Adrian Cozma, vicepreședinte al Camerei Deputaților din partea PNL și susținător al lui Ilie Bolojan, și propunerea PSD pentru agricultură, Florin Barbu. Cozma l-a acuzat pe Barbu că a reprezentat o catastrofă pentru agricultură, că fermierii sunt disperați, în special în sectorul porcin unde situația este dezastruoasă. De asemenea, Cozma a reproșat lui Barbu că nu își asumă responsabilitatea pentru problemele din agricultură. În replică, Barbu l-a calificat pe premierul Denis Ilie Bolojan drept "analfabet în economie" și a afirmat că acesta trebuie să plece.Partidului AUR a reușit să impună extinderea timpului de audiere de la jumătate de oră la două ore pentru fiecare ministru, ceea ce a dus la triplarea duratei programate. Rolul AUR este crucial pentru votul de învestitură din Parlament, programat pentru ora 21:30. Partidul lui George Simion a decis oficial că parlamentarii săi vor ieși din sala de plen în momentul votului, însă Guvernul Veștea ar putea trece dacă reușește să obțină aproximativ 30 de voturi individuale de la aleși AUR care s-ar putea despărțe de linia partidului.Premierul desemnat Adrian Veștea se află pe muchie de cuțit, întrucât după negocieri prelungite până noaptea târziu, nu există încă o majoritate clară în Parlament. Lipsa majorității ar putea duce fie la formarea noului guvern, fie la continuarea interimatului condus de Ildi Eblojan și reluarea procedurii de desemnare.În paralel, PNL se confruntă cu o criză internă majoră. Ilie Bolojan a emis un ultimatum către cei pe care îi consideră "pucișți" din partid: Adrian Veștea, Alina Gorghiu, Rareș Bogdan, Hubert Tuma și Lucian Bode sunt acuzați de trădare pentru că au negociat pentru voturile necesare investirii Guvernului Veștea. Toți acești lideri riscă suspendarea sau excluderea din PNL.Talk B1, 22 iunie 2026audieri ministeriale, Guvern Veștea, Florin Barbu, scandal Comisie Agricultură, Adrian Cozma, Ilie Bolojan, AUR, investitura guvern, criză PNL, Parlament România

Euronews Romania · 17 iun 2026 · Vocile care contează ...

https://euronews.com/romanianÎn această ediție a emisiunii "Vocile care contează" de pe Euronews Romania, invitații analizează criza politică actuală de la București și incertitudinile legate de investirea Guvernului Vestea. Profesorul Trares Burlacu, specialist în guvernanță internațională, și Ch. Năsulea, profesor de economie mondială, discută despre situația complexă din Parlament.Conform discuțiilor din emisiune, ziua de 18 iunie 2026 este crucială pentru soarta guvernului. La ora 11:30 este programată o ședință a birourilor permanente reunite, unde s-ar putea forma o majoritate capabilă să impună agenda dezbaterilor și un calendar accelerat pentru investirea Guvernului Vestea. Dacă această majoritate se formează, audierile ar putea avea loc încă din aceeași zi, pe bandă rulantă, cu votul final în seara aceleiași zile. Însă AUR, PNL, USR și UDMR dau semne că nu doresc să formeze această majoritate, ceea ce ar amâna totul pe săptămâna următoare.Sursele din PSD menționează că dacă audierile și votul se amână, există probabilitatea mare ca guvernul Vestea să nu treacă. În plus, intervine congresul PNL de duminică, unde Vestea ar putea fi exclus din partid. Profesorul Burlacu abordează criza din perspectivă etimologică și economică, invocând teoriile lui Schumpeter despre distrugerea creativă a sistemelor. El subliniază că PNL trebuie să treacă prin "furcile caudine" ale unei reforme autentice, mult așteptate dar prost implementate până acum.Burlacu pledează pentru o "desocializare" a PNL, menționând că partidul fondat de dinastia Brătienilor în 1875 trebuie să devină o ancoră politică la nivel național și internațional. El critică cheltuielile nejustificate pentru campanii electorale și folosește metafora lui Milton Friedman despre "banii aruncați din elicopter" pentru a ilustra risipa de resurse fără rezultate concrete. Profesorul avertizează că România riscă să ajungă într-o situație asemănătoare Republicii de la Weimar dacă nu se schimbă modul de gestionare a resurselor publice.Ch. Năsulea adoptă o abordare prudentă, afirmând că în calitate de economist preferă să analizeze faptele concrete și să aștepte evoluțiile efective, mai degrabă decât să speculeze pe baza promisiunilor și discuțiilor politice. El subliniază că în ultima vreme au fost prea multe declarații fără acoperire pentru a mai acorda credibilitate planurilor și promisiunilor politice.Emisiunea abordează și aspectul negocierilor controversate ale lui Vestea cu AUR, trecând peste "linii roșii" anterioare, în încercarea disperată de a obține voturile necesare pentru investirea guvernului.Vocile care contează, 17 iunie 2026criza politica, guvernul vestea, pnl, reforma politica,burlacu, nasulea, parlament romania, coalitie guvernamentala, congres pnl, economie romaneasca, politica romaneasca, euronews romania

Digi24 · 17 iun 2026 · Ştirile zilei · Inflaţia ...

https://digi24.roChristian Năsulea, profesor de economie, analizează impactul crizei politice prelungite asupra economiei României și a cetățenilor. Criza politică declanșată de PSD fără un plan coerent are repercusiuni directe și imediate asupra populației: devalorizarea leului, creșterea costurilor de finanțare pentru statul român, rate mai mari la bănci pentru creditele personale și finanțarea activităților companiilor.România deține tristul record de țară cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, conform datelor oficiale Eurostat. În timp ce media UE se situează la 3,3%, România înregistrează o inflație de aproape 10%, de fapt peste 10% în realitate, fiind de trei ori mai mare decât media europeană. Ch. Năsulea face un exercițiu de perspectivă: în timp ce cetățenii din alte țări europene se plâng de inflația de 3,3% cauzată de criza din Orientul Mijlociu și problemele economice generale, pentru români o inflație de 3% ar părea nesemnificativă comparativ cu nivelul actual.Profesorul de economie subliniază că românii învață acum, direct pe pielea lor, cursuri de economie politică la un nivel la care nu au mai avut ocazia până acum. Văd în timp real cum criza politică se traduce în costuri concrete: devalorizare monetară, creșterea dobânzilor, scumpiri. Politicienii nu plătesc consecințele deciziilor lor, ci cetățenii sunt cei care decontează.O problemă arzătoare discutată este legea salarizării unitare, care a generat proteste ale cadrelor didactice. Această lege ar fi trebuit rezolvată de mult timp, cu discuții sociale serioase desfășurate cu ani în urmă. În schimb, România a lăsat problema dincolo de al 12-lea ceas, într-un moment în care există incertitudine privind bifarea jalonelor pentru PNRR. Există inequități majore în sistemul de salarizare din sectorul public care trebuie rezolvate, dar acum se încearcă elaborarea pe genunchi a unei legi care să fie măcar marginal mai bună decât situația anterioară, doar pentru a justifica jalonul și a accesa fondurile europene deja bugetate pentru anul curent.Știrile zilei, 17 iunie 2026inflaţie, criză politică, economie, România, Uniunea Europeană, Eurostat, leu, rate bancare, salarizare unitară, PNRR, deficit, preţuri

Pro TV · 17 iun 2026 · Știrile Pro TV ...

https://stirileprotv.roÎn contextul negocierilor prelungite pentru formarea noului guvern, reprezentanții mediului de afaceri trag un semnal de alarmă cu privire la impactul incertitudinii politice asupra economiei românești. Aceștia cer urgent un executiv stabil și o direcție fiscală clară pentru următorii ani.Efectele negative ale instabilității politice se manifestă deja concret în piață: leul românesc s-a depreciat cu aproximativ 3%, iar costurile de împrumut ale statului au crescut semnificativ. Economiștii avertizează că există un risc real ca România să fie retrogradată de agențiile internaționale de rating, ceea ce ar amplifica și mai mult presiunea asupra economiei naționale.Un studiu realizat în rândul a peste 2000 de antreprenori relevă dimensiunea problemei: mai bine de jumătate dintre aceștia au fost afectați în mare sau foarte mare măsură de contextul economic și politic actual. Ca urmare directă a acestei incertitudini, multe companii au decis să își amâne planurile de investiții.Prioritățile antreprenorilor sunt clare: în primul rând cer intervenții de tip fiscal, respectiv o scădere a impozitării pe forța de muncă. Implementarea acestor măsuri necesită însă un guvern funcțional și stabil. Mediul de afaceri subliniază că România nu își permite un nou guvern cu mandat de doar un an de zile.Situația este cu atât mai dificilă cu cât România se confruntă cu obligația de a reduce deficitul bugetar, în condițiile în care leul continuă să se deprecieze și finanțarea devine tot mai costisitoare. Specialiștii economic insistă asupra necesității formării rapide a unui guvern care să continue pe linia consolidării fiscale prin reprioritizarea zonelor capabile să reducă acest deficit.Christian Năsulea, profesor de economie mondială, atrage atenția asupra riscului major pe care îl reprezintă deteriorarea ratingului de țară. El avertizează că unele dintre variantele de soluție lansate de premier ar putea induce panică sau transmite semnale negative foarte puternice, care ar putea determina pierderea ratingului de țară, considerat foarte fragil în acest moment, aflat "pe buza prăpastiei".O eventuală retrogradare a ratingului de țară ar avea consecințe grave: împrumuturi mai scumpe atât pentru stat, cât și pentru companii private, ceea ce ar afecta semnificativ ritmul investițiilor și dezvoltarea economică a României.Știrile Pro TV, 17 iunie 2026incertitudine politică, economie România, depreciere leu, rating țară, deficit bugetar, antreprenori, consolidare fiscală, impozitare forță de muncă, investiții, Christian Năsulea, mediu de afaceri, guvern stabil

Prima TV · 16 iun 2026 · Focus · Inflația ...

https://primatv.roRomânii se confruntă cu dificultăți tot mai mari în asigurarea traiului zilnic, coșul de cumpărături devenind o provocare majoră pentru majoritatea cetățenilor. Cu o inflație care se apropie de 11%, multe alimente de bază au devenit un lux inaccesibil pentru familiile cu venituri mici și medii. Carnea și lactatele sunt printre produsele la care românii renunță cel mai des, iar exemplele concrete ilustrează această realitate dureroasă: persoanele cu salariu minim pe economie de 2547 lei relatează că nu mai pot cumpăra brânzeturi, cașcaval sau ouă în cantitățile obișnuite. Un martor declară că ouăle nu mai sunt cumpărate cu cartonul, ci doar 10-15 bucăți pe lună, iar carnea de vită a devenit atât de rară încât este consumată doar de două ori pe an.Pensionarii sunt deosebit de afectați, considerând că un ou la prețul de 1,40-1,60 lei este mult prea scump pentru veniturile lor. Alimentele care erau nelipsite de pe masa românilor - brânza, peștele, fructele precum căpșuna sau cireaș, chiar și ouăle - au devenit acum produse la care mulți trebuie să renunțe complet. Statisticile arată că printre alimentele care s-au scumpit cel mai mult în ultimul an se numără ouăle, laptele, pâinea, fructele și carnea.Factorii care au condus la această situație sunt multiplii: deficitul bugetar, inflația aproape de 11%, și energia electrică care s-a scumpit cu peste 50% față de anul trecut. Impactul este vizibil în comportamentul consumatorilor - se observă o prăbușire a consumului cu 5,8% în primele patru luni ale anului (ianuarie-aprilie). Oamenii s-au reorientat masiv către produsele la ofertă, vânzările prin promoții reprezentând aproape 75% din total. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la capitolul scumpiri ale alimentelor.Economistul Christian Năsulea avertizează împotriva soluțiilor pe termen scurt și pledează pentru măsuri structurale: statul trebuie să își reducă cheltuielile și să înceteze împrumuturile excesive. Ch. Năsulea subliniază că plafonarea prețurilor sau acordarea de subvenții pentru anumite produse nu vor face decât să adâncească criza actuală. Contexul social arată că peste 800.000 de români trăiesc cu salariul minim net de 2547 lei, iar aproape 1.000.000 de pensionari supraviețuiesc cu pensia minimă de 1281 lei.Focus · 16 iunie 2026inflaţie, preţuri alimente, putere de cumpărare, salariu minim, pensii, deficit bugetar, politici economice, România, Christian Năsulea, criză economică, scumpiri, cost viaţă

Digi24 · 16 iun 2026 · Ediţie specială · Criză ...

https://digi24.roChristian Năsulea analizează situația politică și economică actuală a României în contextul crizei guvernamentale. Profesorul subliniază că țara se confruntă cu probleme economice severe care nu permit prelungirea instabilității politice. România nu dispune încă de un guvern funcțional, ceea ce generează incertitudine și costuri economice semnificative.Năsulea explică că după trecerea moțiunii de cenzură, identificarea unei soluții politice acceptabile a fost extrem de dificilă, având în vedere tensiunile între partide. El speculează că s-ar putea ajunge la un punct în care factorii politici să adopte o abordare matură și responsabilă, recunoscând gravitatea situației și necesitatea formării unui guvern capabil să îndeplinească indicatorii economici.Un punct central al discuției îl reprezintă măsurile de austeritate introduse de Guvernul Bolojan, care au condus la pierderea popularității, dar care sunt inevitabile din perspectivă economică. Suspendarea acestor măsuri pe fondul crizei politice a avut consecințe negative imediate: doar din diferența de curs valutar cauzată de instabilitatea politică, România a pierdut aproximativ 3% din puterea de cumpărare.Profesorul face o comparație cu situația din iunie 2025, când țara se afla la un nivel de risc economic mai ridicat decât în prezent, conform evaluărilor pieței. Deși situația actuală nu este la fel de gravă ca imediat după alegeri, rămâne imperativă continuarea reformelor și implementarea măsurilor dificile și nepopulare necesare pentru redresarea economică.În ceea ce privește schimbările la nivelul premierului desemnat (de la Eugen Tomac la un alt candidat), Năsulea consideră că această situație este acceptabilă pentru piețele financiare internaționale. El explică că din decembrie 2024, experții economici români sunt solicitați constant să explice situația din România în briefing-uri internaționale. Lecția învățată este că investitorii și creditorii străini trebuie să aștepte să vadă ce se întâmplă efectiv, nu ce se declară. Concret, până când nu se organizează ceremonii oficiale de depunere a jurământului și preluare a mandatelor ministeriale, nici investitorii, nici cetățenii nu ar trebui să-și facă planuri concrete.Ediţie specială, 16 iunie 2026criza politica romania, stabilitate guvernamentala, masuri austeritate, curs valutar, risc economic, reforme structurale, investitori straini, guvern bolojan, Christian Năsulea, economia romaniei

Antena3 · 16 iun 2026 · Ediție specială · Inflație ...

https://antena3.roÎn contextul crizei politice prelungite din România, profesorul Christian Năsulea analizează impactul economic și social al instabilității guvernamentale asupra cetățenilor. Datele oficiale arată că alimentele de bază - carne, lapte, ouă și pâine - s-au scumpit cu peste 10% în ultimul an, iar inflația a atins aproape 11%, cea mai mare rată din ultimii 3 ani. BNR avertizează că prețurile vor continua să crească până în luna iulie.Cetățenii intervievați în reportaj se plâng de scumpiri majore, de pensii înghețate și de lipsa măsurilor guvernamentale eficiente pentru stoparea creșterii prețurilor. Producătorii cer reducerea impozitelor și a TVA-ului pentru a putea supraviețui în acest climat economic dificil.Christian Năsulea explică faptul că investitorii străini așteaptă claritate politică - o ceremonie de învestire și o listă clară a noilor miniștri - înainte de a lua orice decizie de investiții. Expertul identifică cauza fundamentală a problemelor economice: risipa din sistemul de stat care împinge deficitul bugetar la niveluri periculoase, acest deficit fiind principalul factor care duce la creșterea accelerată a prețurilor.Profesorul subliniază că impactul crizei politice depășește sfera emoțională a elitelor, paralizând întreaga structură administrativă pe verticală. Acest lucru se traduce prin întârzieri la plăți, blocarea contractelor și oprirea transferurilor bugetare pentru investiții, afectând funcționarea normală a economiei.Năsulea face o conexiune importantă între riscul politic persistent și costurile ridicate ale lucrărilor publice în România. Companiile care lucrează cu statul român își asumă riscuri majore: întârzieri la plăți chiar și în condiții normale și posibilitatea de a ajunge în litigii cu facturi neachitate. În contextul actual de risc politic amplificat, statul român se împrumută mult mai scump și cheltuiește și mai mult.Expertul concluzionează că, indiferent cine va forma noul guvern, reformele promise anul trecut trebuie să fie implementate pentru a rezolva problemele structurale ale economiei românești și a opri spirala creșterii prețurilor care afectează dramatic nivelul de trai al cetățenilor.Ediție specială · 16 iunie 2026inflație, prețuri, criză politică, Christian Năsulea, deficit bugetar, economie România, BNR, scumpiri alimente, reforme economice, cheltuieli publice, investiții străine, stabilitate guvernamentală