Aleph News · 9 iun 2026 · Esti In Business ...

https://alephnews.roBanca Centrală Europeană se confruntă cu o decizie dificilă în contextul în care inflația din zona euro a ajuns la 3,2%, depășind ținta oficială de 2%. După ce a menținut dobânzile neschimbate de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, BCE ia în calcul o nouă majorare a costului creditării pentru a limita efectele scumpirii energiei asupra inflației. Oficialii europeni se tem că prețurile mai mari la energie ar putea genera noi valuri de scumpiri în economie.Cu toate acestea, mai mulți economiști avertizează că o înăsprire prea rapidă a politicii monetare riscă să afecteze și mai mult o economie deja fragilă și să repete greșelile făcute de BCE în timpul crizei datoriilor suverane din 2011. Decizia este urmărită atent de piețe, deoarece va influența costurile de finanțare, investițiile și perspectivele economice din întreaga Europă.Profesorul de economie internațională Christian Năsulea analizează justificarea unei noi majorări a dobânzilor în actualul context economic. Acesta menționează că Banca Centrală Europeană acționează general cu grijă când vine vorba de dobânzi și rata inflației la nivel european, iar decizia este justificată și nu este neașteptată, făcând o paralelă cu modul în care a procedat și Banca Națională a României.În privința riscului ca BCE să repete greșeala din 2011, când a crescut dobânzile înaintea unei încetiniri economice puternice, Ch. Năsulea explică că este discutabil dacă a fost o greșeală sau o reacție normală a unei bănci centrale la parametrii disponibili la acel moment. Este posibil ca economia europeană să încetinească într-un mod semnificativ, ceea ce ar putea impune ulterior bănci centrale să revizuiască în scădere dobânda de referință.Părerile economiștilor sunt împărțite. Ch. Năsulea se declară mai degrabă în favoarea unei bănci centrale predictibile, care să acționeze doar pe baza unor date confirmate, nu pe baza unor prognoze care în acest domeniu sunt în general destul de inexacte, în loc de o bancă centrală care să încerce să anticipeze și să acționeze pe baza unor pariuri legate de evoluția viitoare a economiei.În privința impactului asupra piețelor financiare și monedelor din regiune, o dobândă de referință mai mare va însemna o contracție a cantității de bani care intră în piață, cu efecte în cascadă, probabil și către zone care nu funcționează cu moneda euro. Se anticipează o scădere a nivelului de lichiditate și mai multă precauție când vine vorba de asumarea unor noi investiții sau începerea unor noi proiecte, care vor deveni astfel mai scumpe.Esti In Business News, 9 iunie 2026Banca Centrală Europeană, dobânzi, inflație, zona euro, politică monetară, Christian Năsulea, energie, piețe financiare, economie europeană, criză datorii suverane, lichiditate, investiții

Aleph Business · 9 iun 2026 · Ești În Business ...

https://alephnews.roBanca Centrală Europeană se află în fața unei decizii dificile privind majorarea dobânzilor într-un context economic complex. Cu inflația în zona euro ajunsă la 3,2%, depășind ținta oficială de 2%, BCE evaluează o nouă majorare a costului creditării pentru a limita efectele scumpirii energiei asupra inflației. Decizia survine după ce BCE a menținut dobânzile neschimbate de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, însă presiunile mai mari la energie amenință să genereze noi valuri de scumpiri în economie.Profesorul de Economie Internațională Christian Năsulea analizează justificarea acestei decizii, subliniind că BCE acționează în general cu grijă când vine vorba de dobânzi și rata inflației la nivel european. Decizia este considerată justificată și nu neașteptată, având în vedere nivelul de precauție cu care acționează instituția europeană. Ch. Năsulea realizează o paralelă cu România, întrebându-se dacă Banca Națională ar fi procedat similar în circumstanțe comparabile.Un subiect important al discuției îl constituie riscul ca BCE să repete greșeala din 2011, când a crescut dobânzile înaintea unei încetiniri economice puternice, în timpul crizei datoriilor suverane. Profesorul nuanțează această perspectivă, punând sub semnul întrebării dacă a fost într-adevăr o greșeală sau dacă banca centrală a reacționat parametric, pe baza datelor disponibile la momentul respectiv. Recunoaște că există posibilitatea ca economia europeană să încetinească semnificativ, ceea ce ar putea impune BCE să revizuiască în scădere dobânda de referință ulterior.Economiștii sunt împărțiți în opinii: unii consideră preferabilă o bancă centrală care acționează predictibil, bazându-se exclusiv pe date confirmate în momentul fundamentării deciziei, nu pe prognoze care sunt în general inexacte în acest domeniu. Ch. Năsulea se înscrie în categoria celor care preferă o bancă centrală predictibilă, care nu acționează ca un jucător speculativ încercând să anticipeze evoluțiile viitoare ale economiei.În ceea ce privește impactul asupra piețelor financiare și monedelor din regiune, o dobândă de referință mai mare va însemna o contracție a cantității de lichiditate care intră în piață. Efectele se vor propagă în cascadă și către zone care nu funcționează cu moneda euro, conducând la o scădere a nivelului de lichiditate și mai multă precauție în asumarea de noi investiții. Proiectele noi vor deveni mai scumpe, iar decizia BCE va influența costurile de finanțare și perspectivele economice din întreaga Europa.Ești În Business News (R), 9 iunie 2026BCE, dobânzi, inflație, zona euro, politică monetară, Christian Năsulea, economie europeană, criză 2011, bănci centrale, energie, finanțare, investiții

Prima TV · 8 iun 2026 · Focus · Amenzi ...

https://primatv.roConsiliul Concurenței, condus de Bogdan Chiritoiu, pregătește amenzi de aproximativ 800 de milioane de euro pentru 10 bănci din România într-o investigație privind modul de stabilire a indicatorului ROBOR. Dimensiunea sancțiunilor este de 11 ori mai mare decât totalul amenzilor date de Consiliul Concurenței în întregul an trecut (68,9 milioane euro). Cele 10 bănci vizate sunt: Banca Transilvania, BCR, BRD, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit, OTP Bank, Exim Bank și Intesa Sanpaolo România - toate participante la calculul ratei ROBOR.Economistul Radu Nechita ridică mai multe întrebări fundamentale despre această investigație. Prima problemă vizează comunicarea: băncile nu au primit notificare oficială prealabilă de la autoritatea de concurență, aflând despre amenzi din presă, inclusiv Banca Transilvania care a declarat public acest lucru. Nechita subliniază că rigoarea juridică trebuie dublată de o finețe economică, având în vedere că sunt în joc 5 miliarde de euro în creditare anul acesta.ROBOR nu este doar un indicator tehnic, ci reflectă costul banilor într-o economie, iar orice șoc în jurul acestuia se transferă direct în economie, în costul creditului și în puterea de cumpărare a populației. Nechita pune întrebarea esențială: dacă aceste 10 bănci ar fi construit un cartel, unde au fost autoritățile de reglementare în toți acești ani și de ce au funcționat fără probleme?Din punct de vedere logic, nu există o cale prin care băncile să obțină un câștig serios care să justifice riscul unor amenzi uriașe și al unei imagini publice compromise. Mai mult, din 2019, băncile nu mai folosesc ROBOR ca referință pentru creditele de consum acordate populației - sunt obligate prin lege să folosească IRCC. Astfel, motivația manipulării este neclară.Nechita ridică semne de întrebare privind oportunitatea politică: decizia plenului ar urma să fie luată până la finalul lui iunie, exact când mandatul actualei echipe de conducere expiră. Sugerează că ar putea exista o tentație de a surfa pe valul de populism și anticapitalism existent în România, fluturând măciuuca unei amenzi fără precedent pentru a justifica salarii, a mări șansele de prelungire a mandatului sau a câștiga vizibilitate pentru o eventuală carieră politică.O altă observație pertinentă: chiar dacă ar exista manipulare și prejudicii reale, banii din amenzi nu se duc la victime sau la consumatori, ci în buzunarul statului. Principiul normal ar fi identificarea prejudiciului, a victimelor și despăgubirea acestora, însă acest lucru nu se aplică. Nechita pune sub semnul întrebării cum ar putea 10 bănci, aflate în concurență acerbă între ele, cumpărându-se reciproc și șutându-și clienții, dintre care două sunt de stat (inclusiv CEC Bank), să conspire împreună pentru manipularea unui indicator.Focus, 8 iunie 2026Consiliul Concurenței, ROBOR, amenzi bancare, Bogdan Chiritoiu, manipulare indicator, Banca Transilvania, sistem bancar România, reglementare financiară, concurență bancară, IRCC, Radu Nechita

Euronews Romania · 1 iun 2026 · Bună dimineața România ...

https://euronews.com/romanianÎn aprilie 2026, depozitele bancare ale populației și firmelor din România au scăzut ușor cu 0,1% față de martie, ajungând la 672 de miliarde de lei, însă suma rămâne mai mare cu aproape 7% comparativ cu aprilie 2025. Christian Năsulea, profesor de economie mondială, analizează această evoluție și semnificațiile ei pentru economia românească.Un element central al discuției este tendința românilor de a diversifica economiile, depozitele în valută înregistrând creșteri în timp ce cele în lei scad. Năsulea subliniază că acest comportament reflectă un nivel persistent de neîncredere în leul românesc, chiar dacă România pare să fi depășit perioada de incertitudine maximă legată de cursul euro. Oamenii preferă să își țină economiile în mai multe monede, nu doar în lei, ca strategie de protecție financiară.Profesorul explică că această dinamică a depozitelor are multiple cauze: circunspecția crescută a populației în contextul tensiunilor politice și economice, scumpirea continuă a produselor și serviciilor, și necesitatea de a menține lichidități suficiente pentru cheltuielile curente. Dobânzile mari la depozitele în lei rămân un factor care atrage în continuare economii, dar nu suficient pentru a compensa preferința pentru euro ca monedă de economisire pe termen lung.Năsulea adoptă o perspectivă liberală clasică, afirmând că fiecare individ știe mai bine ce să facă cu propriile economii și consum decât experții la nivel statistic. Comportamentele observate în piață reflectă calculele raționale ale cetățenilor privind modul optim de gestionare a resurselor financiare.În ceea ce priveșteInflația, care a atins cote record în ultimele luni, profesorul oferă o perspectivă optimistă condiționată. Ar trebui să vedem o scădere importantă a inflației pe finalul anului 2026, în special dacă nu vor apărea factori negativi suplimentari: instabilitate majoră a cursului valutar sau prelungirea crizei legate de carburanți. Un moment cheie este luna august, când ar trebui să dispară un efect de bază semnificativ.Năsulea identifică deficitul bugetar ca având cel mai important impact asupra inflației și subliniază că reducerea ratei inflației depinde esențial de capacitatea statului de a continua reformele fiscale și de a aborda problema deficitului bugetar. Discuția se încheie cu o întrebare despre strategiile băncilor de a oferi dobânzi mai competitive pentru a atrage depozite în lei.Bună dimineața România, 1 iunie 2026economie românească, depozite bancare, inflație, leu românesc, euro, Christian Năsulea, dobânzi, deficit bugetar, economii populației, curs valutar, politică monetară, reforme fiscale

Kanal D · 28 mai 2026 · Follow us · ...

https://kanald.roÎn acest interviu din emisiunea Follow us, lect. univ. Christian Năsulea, analist economic, analizează în detaliu efectele creșterii salariului minim programate pentru 1 iulie și impactul acesteia asupra economiei românești și a populației.Christian Năsulea explică de ce creșterea salariului minim nu este neapărat o veste bună din punct de vedere economic. Potrivit analizei sale, atunci când salariul minim crește "din pix", fără o creștere reală a productivității în economie, această majorare tinde să se reflecte foarte rapid în prețuri mai mari care compensează creșterea salarială. Experții estimează că salariul minim pe economie va crește cu aproximativ 100 de lei.Analistul subliniază că salariile ar trebui să crească natural, ca urmare a creșterii productivității muncii și a cererii pentru forța de muncă în economie, nu prin decizii politice arbitrare. O creștere artificială a salariului minim funcționează pozitiv doar dacă în același timp a crescut și productivitatea economiei.Un aspect important discutat este impactul negativ asupra pieței muncii: un număr de angajați își vor pierde locurile de muncă din cauza acestei creșteri de 100 de lei, deoarece firmele care se chinuie deja să supraviețuiască nu vor mai putea plăti costurile salariale majorate. Astfel, unii oameni se vor trezi felicitați pentru creșterea salariului minim, dar simultan anunțați că sunt disponibilizați.În ceea ce privește impactul asupra prețurilor, Christian Năsulea avertizează că acestea vor crește la majoritatea serviciilor și produselor unde antreprenorii și companiile trebuie să integreze în structura de cost această majorare salarială. Nu întreaga sumă de 100 de lei va fi transferată în prețuri, deoarece firmele își vor asuma o parte din cost, dar distribuția costului depinde de raportul de forță din piață - cine are nevoie mai mare, firma să vândă sau consumatorul să cumpere. De obicei, consumatorii sunt cei cu nevoile mai mari, astfel că mare parte din creșterile de cost ajung în prețul final plătit de populație.Discuția abordează și paradoxul pieței muncii românești, unde există o criză acută de forță de muncă, România ajungând să aducă muncitori din Sri Lanka, Nepal și alte țări îndepărtate, în timp ce se discută despre disponibilizări din cauza creșterii salariului minim.Follow us · 28 mai 2026salariu minim, creștere salariala, inflație, prețuri, productivitate, piața muncii, economie românească, disponibilizări, Christian Năsulea, politici salariale, costuri firme, putere de cumpărare

Kanal D2 · 26 mai 2026 · NewsTime · Reforma ...

https://kanald.roEmisiunea NewsTime prezintă reforma salarizării unitare în sectorul public din România, unul dintre cele mai importante jaloane asumate prin PNRR. Reforma vizează 1,28 milioane de angajaţi din sistemul bugetar şi urmăreşte corectarea unui decalaj uriaş între salariile din sectorul public şi cel privat. În prezent, salariul mediu la stat este cu aproape 50% mai mare decât în mediul privat: în 2024, salariul mediu brut în sectorul public era de peste 9.700 de lei, comparativ cu puţin peste 6.500 de lei în mediul privat.Conform noii legi, 56% dintre bugetari vor avea venituri majorate, în timp ce restul vor rămâne cu salariile la nivelul actual. Important de menţionat este că niciun salariu nu va scădea, deşi unele categorii profesionale ar fi trebuit, teoretic, să primească reduceri - de exemplu, judecătorii cu peste 1.700 de lei sau consilierii din primăriile cu peste 200.000 de locuitori. Autorităţile implementează un sistem unitar de salarizare: un profesor universitar va câştiga 16.400 de lei, acelaşi venit pe care îl va primi şi un medic primar.Reforma prevede eliminarea a aproximativ 55% dintre sporurile existente, acestea urmând să fie integrate în salariul de bază. Angajaţii din aparatul de lucru al Guvernului critică măsura, menţionând că au pierdut beneficii precum sporurile pentru complexitatea muncii. Christian Năsulea comentează asupra acestei situaţii anormale, subliniind că este incorect ca sectorul bugetar, care trăieşte din taxele şi impozitele preluate din sectorul privat, să aibă salarii semnificativ mai mari.Ministrul interimar al muncii a exemplificat impactul reformei calculând propria creştere salarială: 22%, echivalentul a 2.500 de lei. Noua grilă se va aplica inclusiv demnitarilor, aceasta fiind o condiţie pentru ca jalonul PNRR să fie considerat îndeplinit.Reforma a stârnit deja proteste. Angajaţii ANAF din Ploieşti au ieşit în stradă şi avertizează cu posibilitatea unei greve generale. Sindicaliştii exprimă nemulţumiri, Consiliul Superior al Magistraturii critică dur proiectul, iar Parchetul General atrage atenţia că reforma ar putea duce la demotivarea personalului şi la plecări din sistem. Exists o deconectare totală între nivelurile de salarizare în aceeaşi regiune, angajaţii din privat muncind din greu pentru salarii decente, în timp ce programul în sectorul public este perceput ca fiind mult mai relaxat.NewsTime · 26 mai 2026reforma salarizării, sectorul bugetar, salarii publice, PNRR, Christian Năsulea, proteste ANAF, salarii stat vs privat, sporuri bugetari, 1.28 milioane angajați, decalaj salarial

Kanal D · 26 mai 2026 · Știrile Kanal D ...

https://kanald.roNoua lege a salarizării unitare aduce schimbări majore în sistemul bugetar românesc, generând deja proteste și controverse. Potrivit proiectului de lege, care reprezintă un jalon important asumat prin PNRR, jumătate dintre cei 1,28 milioane de angajați bugetari vor beneficia de creșteri salariale, în timp ce ceilalți vor rămâne cu veniturile actuale. Autorităților le promit că niciun salariu nu va scădea, deși calculele inițiale indicau reduceri pentru anumite categorii.Reforma introduce un sistem unitar de salarizare pentru toți bugetarii. Astfel, profesorii universitari vor ajunge la un salariu de 16.400 lei, la fel ca medicii primari. În schimb, veniturile judecătorilor ar fi trebuit să scadă cu peste 1.700 lei, iar cele ale consilierilor din primăriile cu peste 200.000 locuitori cu peste 200 lei, însă aceste reduceri nu se vor aplica.O schimbare semnificativă vizează sporurile: aproximativ 55% dintre acestea vor fi eliminate, iar restul vor fi integrate în salariul de bază. Această măsură a stârnit nemulțumiri în rândul angajaților din aparatul de lucru al Guvernului, care pierd beneficii precum sporurile pentru complexitatea muncii. Angajații ANAF din Ploiești au protestat deja în stradă și nu exclud posibilitatea unei greve generale.Autoritățile au evidențiat și decalajul dintre sectorul public și privat. În 2024, salariul mediu brut în mediul privat era puțin peste 6.500 lei, în timp ce în sectorul public depășea 9.700 lei. Economistul Christian Năsulea a subliniat că este anormal ca sectorul bugetar, care trăiește din taxe și impozite colectate din sectorul privat, să aibă salarii semnificativ mai mari. Există o deconectare totală între nivelurile de salarizare în aceeași regiune.Noua grilă se va aplica și demnitarilor, condiție esențială pentru ca jalonul PNRR să fie considerat îndeplinit. Ministrul interimar al muncii a calculat că propriul salariu va crește cu 22%, respectiv 2.500 lei. Cu toate acestea, Consiliul Superior al Magistraturii a criticat dur proiectul, iar Parchetul General avertizează că reforma va duce la demotivarea personalului și la plecări din sistem.Știrile Kanal D, 26 mai 2026salarizare unitară, bugetari, PNRR, reforma salarială, sporuri, angajați publici, sector bugetar, Christian Năsulea, decalaj salarial, proteste ANAF, magistrați, demnitari

Antena1 · 26 mai 2026 · Observator · Afaceri mici ...

https://a1.roReportajul analizează situația dificilă prin care trec micile afaceri din România, multe fiind nevoite să închidă din cauza presiunii fiscale crescute, a scumpirilor și a cheltuielilor în continuă creștere. Primele sectoare afectate sunt HoReCa, comerțul și serviciile, iar antreprenorii avertizează asupra unui val iminent de concedieri.Cazul concret prezentat este cel al lui Mihai Moraru, care și-a deschis o cafenea în 2020 după ce s-a întors din Elveția, investind 55.000 de euro. Deși afacerea a rezistat în pandemie, măsurile economice recente au făcut-o nesustenabilă. Primul șoc a venit în 2023 când TVA-ul la cafea a crescut de la 9% la 19%. Apoi costul energiei electrice s-a dublat. Impozitele pe salarii îl împiedică să mai angajeze, iar impozitul pe dividende adaugă presiune suplimentară. Moraru și-a scos cafeneaua la vânzare pentru jumătate din suma investită și se gândește să plece din nou în străinătate, de data aceasta ca simplu angajat.Potrivit datelor prezentate, 7 din 10 antreprenori sunt afectați de lipsa unui guvern funcțional, de inflația ridicată și de instabilitatea economică. 10% dintre aceștia spun că ar putea să-și închidă business-ul, în timp ce 23% anunță posibile concedieri. Sectoarele afectate includ servicii, comerț, producție, HoReCa, construcții, agricultură și transport.Mediul de afaceri solicită un guvern funcțional și stabil, precum și măsuri concrete precum scăderea fiscalității pe forța de muncă, reducerea TVA-ului și a impozitării dividendelor. Christian Năsulea, profesor de economie, precizează că deocamdată nu vorbim despre o criză adâncă, dar avertizează că de la 1 iulie urmează o nouă creștere a salariului minim, ceea ce va genera costuri suplimentare pentru companii. Efectele preconizate includ scumpiri continue, scăderea puterii de cumpărare și concedieri.Reportajul notează că, în timp ce unele afaceri se închid, altele înfloresc, în special cele care oferă prețuri mici și promoții. Un lanț mare de restaurante fast-food a anunțat recent angajarea a 500 de oameni, demonstrând că există și segmente reziliente ale pieței.Observator, 26 mai 2026antreprenoriat, fiscalitate, taxe, TVA, HoReCa, closing businesses, salariu minim, inflație, Christian Năsulea, mediu de afaceri, concedieri, instabilitate economică

Aleph News · 22 mai 2026 · ŞTIU · Comunism, ...

https://alephnews.roCh. Năsulea, lector universitar la Departamentul de Relații Internationale și Istorie Universală de la Universitatea din București, analizează în cadrul celei de-a 150-a apariții la Aleph News diferențele fundamentale între sistemele educaționale și mentalitățile economice din România și Statele Unite. Discuția pornește de la observațiile făcute în urma unei vizite recente în America, unde s-a întâlnit cu colegi din Argentina, Chile, Africa de Sud și Filipine pentru a discuta proiecte comune.Un punct central al discuției îl reprezintă moștenirea comunismului și impactul său asupra gândirii economice actuale. Ch. Năsulea subliniază că, spre deosebire de studenții americani și din țările occidentale dezvoltate, studenții români beneficiază de o memorie colectivă transmisă de părinți și bunici despre traumele regimului comunist, ceea ce le oferă o înțelegere mai clară a motivelor pentru care comunismul este o idee proastă. Această perspectivă istorică constituie un avantaj pentru România în dezvoltarea unui parcurs economic mai sănătos. Totuși, problema începe să se manifeste și la noi, pe măsură ce memoria colectivă se estompează.Pe de altă parte, în Statele Unite există o cultură antreprenorială mult mai dezvoltată, cu o aplecare serioasă spre business și o înțelegere mai bună a mecanismelor economice de piață. Educația financiară și spiritul antreprenorial funcționează la un nivel superior față de România.Din perspectiva consultărilor internaționale, Ch. Năsulea raportează o deteriorare generalizată a funcționării economice la nivel global. Experții din diverse continente converg către concluzia că ne aflăm într-o perioadă de degradare instituțională care va genera probleme nu doar economice, ci și sociale în viitorul apropiat. Cauzele principale identificate includ: tarifele vamale impuse de Donald Trump, care au redus posibilitățile de prosperitate pentru mulți oameni de pe planetă, conflictul din Iran, și revoluția inteligenței artificiale. Toate aceste fenomene ridică provocări majore care necesită soluții urgente.Emisiunea abordează și alte subiecte de interes public: digitalizarea, amenințarea nucleară din partea Rusiei, influența familială în educație, și impactul economic al turismului și show-business-ului în România.ȘTIU, 22 mai 2026economie mondială, comunism, libertate economică, educație financiară, antreprenoriat, tarife vamale, Donald Trump, politici comerciale, criză economică, inteligență artificială, instituții economice, memoria colectivă