Digi24 · 18 sep 2026 · Ştirile dimineţii · Nominalizarea ...

https://digi24.roPreședintele Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul Zigfrid Mureșan pentru funcția de premier, acesta acceptând nominalizarea și începând negocierile pentru formarea noului guvern. Problema majoră este că după consultările recente nu există o majoritate clară parlamentară care să îl susțină pe Mureșan. PSD a anunțat deja că nu va susține această nominalizare, criticându-l pe Mureșan în termeni duri. În schimb, PNL, USR și UDMR ar fi dispuse să susțină varianta Mureșan, însă aceste trei partide nu dețin suficiente voturi pentru a trece pragul necesar de 233 de voturi necesare investirii guvernului. AUR a declarat categoric că nu va vota un executiv din care partidul nu face parte.Analistul politic Emanuel Cernat apreciază că șansele reale ale nominalizării Mureșan de a obține voturile necesare sunt foarte reduse în acest moment. Cernat cataloghează propunerea președintelui Nicușor Dan ca fiind una cinică, menită mai degrabă să rearunce mingea în curtea PNL, USR și UDMR, decât să rezolve efectiv criza politică care durează deja de peste 4 luni. Analistul ridică întrebarea legitimă de ce președintele a ales să facă această nominalizare acum, când aceeași propunere fusese pusă pe masă cu două luni în urmă - ceea ce înseamnă că România a trecut prin două luni suplimentare de incertitudine fără niciun motiv real, dat fiind că jocurile politice nu s-au schimbat deloc în această perioadă.Cernat sugerează că dacă președintele Nicușor Dan își dorește cu adevărat reformă și vrea să îl vadă pe Zigfrid Mureșan la Palatul Victoria, ar putea juca cartea dizolvării Parlamentului și a alegerilor anticipate. Totuși, faptul că președintele nu a menționat explicit posibilitatea anticipatelor la momentul nominalizării face ca presiunea asupra partidelor politice să nu fie suficient de mare. În acest context, toată lumea se așteaptă ca, în situația în care Mureșan nu va reuși să obțină voturile, să vină o nouă nominalizare din partea președintelui, posibil persoana lui Sorin Grindeanu, respectând astfel raționamentul matematic legat de numărul de parlamentari.Criza politică se prelungește, iar dacă se respectă procedurile - 10 zile pentru adunarea voturilor și elaborarea programului de guvernare,ducerea în Parlament, și eventual o nouă nominalizare dacă aceasta pică - România ar putea ajunge abia în mijlocul lunii octombrie cu un guvern funcțional, într-o perioadă complicată și din punct de vedere economic.Știrile dimineții, 18 septembrie 2026criza politică, Nicușor Dan, Zigfrid Mureșan, nominalizare premier, PSD, PNL, USR, UDMR, AUR, majoritate parlamentară, alegeri anticipate, Emanuel Cernat

Antena3 · 18 sep 2026 · Newsroom · Evaluarea S&P ...

https://antena3.roAnalistul economic Christian Năsulea discută în cadrul emisiunii Newsroom despre pericolele pe care le prezintă perioada prelungită de incertitudine guvernamentală pentru economia României. Profesorul Christian Năsulea abordează problema urgentă a evaluării agențiilor de rating, în special Standard & Poor's, care urmează să fie finalizată după mijlocul săptămânii următoare, cu rezultatele anunțate pe 2 octombrie.Ch. Năsulea atrage atenția asupra contextului economic dificil: România se confruntă cu un guvern interimar fără atribuții depline, fără posibilitatea de a realiza rectificări bugetare, în timp ce prețurile continuă să crească necontrolat. Această situație de incertitudine prelungită ridică semne de întrebare serioase despre capacitatea țării de a-și menține ratingul actual.În cadrul discuției, este menționată și poziția premierului Ilie Bolojan, care subliniază că noul guvern va trebui să continue reducerea cheltuielilor publice. Christian Năsulea clarifică calendarul evaluării de rating, precizând că acesta nu mai este o chestiune de o lună de zile, ci de doar câteva zile.Un aspect relevant discutat este și cazul primarului Nicușor Dan care oferă patru zile suplimentare lui Zigfrid Mureșan pentru depunerea listei de priorități, termen care se extinde până pe 1 octombrie. Ch. Năsulea subliniază că această prelungire a termenului este legată direct de calendarul evaluării de rating, moment crucial pentru viitorul economic al României.Interviul evidențiază presiunea timpului și importanța critică a perioadei imediat următoare pentru România. Fără un guvern funcțional cu atribuții depline și fără măsuri bugetare coerente, țara riscă o retrogradare a ratingului de credit suveran, ceea ce ar putea avea consecințe severe asupra costurilor de împrumut și încrederii investitorilor. Christian Năsulea punctează necesitatea urgentă a stabilității politice și a măsurilor economice concrete pentru a evita scenariile negative în fața evaluatorilor internaționali.Newsroom, 18 septembrie 2026Christian Năsulea, rating suveran, Standard & Poor's, guvern interimar, buget, reducerea cheltuielilor, Ilie Bolojan, Nicușor Dan, politică economică, agenții de rating, fiscalitate, România

TVR · 15 sept 2026 · Prim Plan · Criză ...

https://tvr.roRomânia se află în continuare în mijlocul unei crize politice profunde, cu peste patru luni de blocaj fără o soluție clară la orizont. Președintele țării continuă să facă calcule, partidele formulează condiții, iar desemnarea unui premier rămâne incertă. Consultările ar putea începe în zilele imediat următoare, însă nici măcar calendarul exact nu este stabilit, ceea ce prelungește vidul de putere și incertitudinea instituțională.În acest context tensionat, nemulțumirile au coborât astăzi în stradă. Fermierii au protestat în Piața Victoriei din București față de restricțiile care blochează exporturile de animale vii, în special către țări terțe. Manifestația, care nu a fost autorizată, a degenerat rapid: participanții au forțat cordonul de jandarmi, au smuls gardurile de protecție, au aruncat cu obiecte spre forțele de ordine și au spart parbrizele unor mașini parcate în piață. Jandarmii au intervenit cu gaze lacrimogene, au ridicat mai mulți protestatari violenți și i-au condus la secțiile de poliție, în timp ce alți demonstranți au necesitat îngrijiri medicale.Fermierii prezenți au descris o situație economică disperată: exporturile de miei sunt blocate, județul Timiș se află în carantină zoosanitară până în octombrie, seceta a distrus recoltele de furaje, iar prețul hranei pentru animale a crescut dramatic. Crescătorii de animale se confruntă cu imposibilitatea de a-și valorifica marfa, cu cheltuieli ridicate de întreținere a șeptelului în pragul iernii și cu pierderi masive cauzate de sacrificările obligatorii dispuse de autorități în contextul unor focare de boli. De asemenea, unii fermieri au ridicat problema atacurilor urșilor, solicitând măsuri concrete de protecție.Autoritățile au subliniat că organizațiile reprezentative ale crescătorilor de animale nu au participat oficial la protest, iar atât jandarmii, cât și Guvernul au invocat prezența unor instigatori și provocatori infiltrați în rândul manifestanților. Protestul a blocat circulația în Piața Victoriei și pe bulevardele adiacente ore întregi, creând haos în traficul din centrul Capitalei. Suspiciunile de instrumentalizare politică planează asupra evenimentelor, în condițiile în care sediul AUR din Piața Victoriei se afla în proximitatea protestului.Pe plan extern, războiul din Ucraina continuă să domine agenda internațională, în ciuda declarațiilor optimiste venite din mai multe direcții. Președintele american Trump a anunțat o înțelegere, Zelenski a afirmat că Ucraina este pregătită pentru pace, iar Kremlinul a vorbit despre negocieri — însă concomitent cu continuarea operațiunilor militare. Pacea rămâne, deocamdată, un joc de declarații, iar deciziile concrete întârzie.Emisiunea subliniază că protestul fermierilor riscă să fie recuperat politic de opoziția radicală, transformând nemulțumirile legitime ale crescătorilor de animale în capital electoral. Dacă soluțiile întârzie, revendicările sectoriale pot alimenta o contestare mult mai amplă a clasei politice și a celor care guvernează dincolo de granițele României.Prim Plan, TVR · 15 septembrie 2026criza politica Romania, protest fermieri Bucuresti, exporturi animale, blocare Piata Victoriei, jandarmi gaze lacrimogene, premier Romania 2026, razboi Ucraina pace, AUR opozitie radicala, seceta agricultura, TVR Prim Plan

Euronews România · 14 sep 2026 · Vocile care contează ...

https://euronews.com/romanianÎn cadrul emisiunii, Christian Năsulea, profesor de economie mondială, și politologul Cristian Pârvulescu analizează declarațiile președintelui Nicușor Dan privind situația economică și financiară a României. Discuția se concentrează pe riscul retrogradării ratingului suveran al țării în categoria junk și pe măsurile economice necesare în perioada următoare.Președintele Nicușor Dan a subliniat că principalul risc pentru rating-ul României nu este reprezentat de situația financiară, ci de incertitudinea politică prelungită. Acesta a explicat că indicatorii financiari ai țării sunt mai buni decât acum un an și că reducerea cheltuielilor statului a contribuit la stabilizarea economiei într-o perioadă marcată de presiuni bugetare. Cu toate acestea, președintele recunoaște că aceste tăieri obligatorii din cheltuielile statului au avut un impact negativ asupra nivelului de trai al cetățenilor și asupra puterii lor de cumpărare.În ceea ce privește viitorul, șeful statului avertizează că noul guvern va fi obligat să ia măsuri similare de reducere a cheltuielilor. Până la sfârșitul anului 2026, executivul va trebui să elaboreze bugetul pentru 2027 și să se încadreze în ținta de deficit bugetar asumată atât față de Comisia Europeană, cât și față de investitori. Președintele se declară convins că liderii politici cu care s-a întâlnit și-au asumat acest angajament.Christian Năsulea confirmă că instabilitatea politică a fost principalul argument invocat de agențiile de rating în evaluările recente. Profesorul explică că, deși indicatorii economici nu sunt excelenti, aceștia sunt mai buni decât în perioadele anterioare. România continuă să meargă "pe o muchie de cuțit" și să fie "pe marginea prăpastiei", dar situația nu s-a deteriorat. În luna august, lipsa unui guvern funcțional și starea de instabilitate politică prelungită au reprezentat principalele obiecții ridicate de agenția de rating. Din fericire, specialiștii de la Ministerul de Finanțe și Banca Națională a României au reușit să prezinte argumente suficient de convingătoare pentru a evita retrogradarea la acel moment.Năsulea menționează că următoarea evaluare importantă va fi efectuată de agenția S&P pe 2 octombrie 2026. Și această agenție va analiza contextul politic în evaluarea sa, ceea ce înseamnă că absența unui guvern stabil continuă să reprezinte un risc major pentru rating-ul suveran al României. Mesajul central este că, pentru a evita retrogradarea în categoria junk, România are nevoie urgentă de stabilitate politică și de un guvern funcțional capabil să implementeze măsurile bugetare necesare.Vocile care contează, 14 septembrie 2026rating suveran, stabilitate politică, deficit bugetar, agenții de rating, Nicușor Dan, Christian Năsulea, economie România, cheltuieli bugetare, S&P, Ministerul Finanțelor, retrogradare junk, Comisia Europeană

Kanal D · 15 sep 2026 · Știrile Kanal D ...

https://kanald.roUn raport al Curții de Conturi a scos la iveală nereguli grave la Casa Națională de Pensii Publice, arătând că peste 2,2 milioane de pensionari ar fi primit venituri calculate greșit – reprezentând aproape jumătate din totalul pensionarilor din România. Potrivit raportului, pentru aceste cazuri există suspiciuni că punctajul folosit la calculul pensiei ar fi fost mai mic decât cel cuvenit, în timp ce pentru alte peste jumătate de milion de persoane punctajul ar fi fost mai mare decât trebuia.Reportajul prezintă cazuri concrete de pensionari revoltați care se plâng că veniturile lor sunt mai mici decât se așteptau și că nu toți anii de muncă au fost luați în considerare la calcul. Unii pensionari care au lucrat același număr de ani primesc pensii diferite, iar recalculările greșite au dus la rețineri nejustificate din venituri.Inspectorii Curții de Conturi au identificat și cazuri în care plățile pensiilor au continuat după decesul beneficiarilor, abatere care se ridică la peste 540.000 de lei. Christian Năsulea, economist, explică în materialul TV că avem de-a face cu o instituție care, din cauza proiectării foarte proaste a sistemului public de pensii, este deficitară și cere în mod regulat bani de la buget pentru a putea plăti pensiile.Raportul mai relevă abateri grave în ceea ce privește salariile angajaților Casei Naționale de Pensii Publice. Aceștia au primit spor de confidențialitate contrar legii, și-au majorat salariile nejustificat, iar un șef de birou a continuat să-și încaseze salariul deși funcția ar fi trebuit desființată. Numai sporurile ilegale acordate angajaților se ridică la peste 140.000 de lei.Controalele au mai descoperit că fondul de rezervă bugetară a fost folosit pentru cheltuieli recurente, deși este destinat exclusiv celor urgente sau neprevăzute. Auditul Curții de Conturi a fost efectuat din august anul trecut până în februarie, scoțând la iveală disfuncționalități majore într-o instituție publică vitală pentru milioane de români.Știrile Kanal D · 15 septembrie 2026pensii, Casa Națională de Pensii Publice, Curtea de Conturi, recalculare pensii, nereguli, Christian Năsulea, economist, pensionari, sistem public de pensii, deficit bugetar, sporuri ilegale, România

Digi24 · 14 sep 2026 · Ştirile dimineţii · Dobânzi ...

https://digi24.roChristian Năsulea, profesor de economie, analizează impactul creșterii dobânzii de referință anunțate de Banca Centrală Europeană asupra românilor cu credite în euro. Expertul explică faptul că multe dintre ajustările de dobândă au fost deja integrate în ratele bancare din ultimele luni, Euribor depășind pragul de 2,5%. Astfel, pentru mulți debitori, ratele mai mari sunt deja o realitate, băncile anticipând creșterea dobânzii de referință și ajustând progresiv costurile pentru a evita un șoc brusc.Ch. Năsulea clarifică că această creștere nu va însemna neapărat rate și mai mari pentru toți românii cu credite în euro, deoarece ajustările au fost făcute preventiv de către instituțiile bancare. Ratele au crescut gradual în funcție de momentul actualizării contractelor individuale de credit, băncile integrând în costuri așteptările privind inflația la nivel european și contextul crizei energetice.Pentru a înțelege evoluțiile viitoare, profesorul recomandă urmărirea indicelui Euribor, care reflectă anticipările băncilor privind direcția economică. Băncile ajustează costurile pe baza estimărilor legate de dobânda de referință și inflație pe termen lung, pe 6 luni sau mai mult.În ceea ce privește perspectivele pe termen scurt și mediu, expertul avertizează că situația rămâne dificilă. Din cauza contextului internațional complicat - criza energetică, tensiunile din Orientul Mijlociu și efectele asupra pieței europene - nu se preconizează o îmbunătățire rapidă a condițiilor economice. Pe termen scurt, șansele unei ameliorări sunt reduse.Totuși, pe termen mediu ar putea exista o ușoară îmbunătățire a situației, în special dacă tensiunile din Iran se vor calma. Christian Năsulea estimează că, dacă tendințele actuale continuă, românii cu credite în euro se pot aștepta la o creștere adițională a dobânzii de aproximativ 0,25% în cursul anului următor.Dincolo de disconfortul la nivel individual pentru familiile cu credite, există și efecte în lanț asupra nivelului general de trai și costului vieții. Industriașii europeni au lansat avertismente privind impactul crizei energetice asupra afacerilor și implicit asupra angajaților, semnalând provocări economice mai ample la nivel european.Ştirile dimineţii, 14 septembrie 2026dobânzi BCE, credite euro, Euribor, inflație, criză energetică, rate bancare, Banca Centrală Europeană, economie România, costuri credite, politică monetară, Christian Năsulea

ANTENA3 · 14 sep 2026 · Newsroom · Scumpiri carburanți ...

https://antena3.roÎn cadrul emisiunii Newsroom de la ANTENA3, profesorul de economie mondială Christian Năsulea analizează contextul actual al scumpirilor masive la carburanți din România și impactul asupra economiei. Benzina standard se vinde sub 10 lei doar în câteva stații, în timp ce restul carburanților ajung la aproape 11 lei, iar motorina a depășit deja acest prag. Cetățenii intervievați confirmă dificultățile: cu 200 de lei se pot cumpăra doar 18 litri de carburant.Christian Năsulea explică faptul că factorul determinant al acestor creșteri de preț este războiul din Iran și instabilitatea din regiune, care generează expectative negative pe piețele internaționale. Expertul avertizează că vom avea vești proaste în continuare pentru cel puțin câteva zile, iar unii specialiști se așteaptă ca prețurile să continue să crească într-un ritm susținut pentru o perioadă mai lungă pe piața europeană.Dincolo de impactul direct asupra bugetelor românilor, profesorul Năsulea subliniază că aceste scumpiri de pe piața carburanților reprezintă o veste extraordinar de proastă pentru economia națională, întrucât vor genera o creștere foarte mare a ratei inflației. Sunt menționate și scenariile negative elaborate de Asociația Energia Inteligentă, care prevăd impact și asupra prețurilor la alimente în lunile următoare.Totuși, în contextul european, Christian Năsulea oferă și o perspectivă mai optimistă pentru România: economiile europene nu aveau o rată a inflației comparabilă cu cea din țara noastră, ceea ce înseamnă că situația lor se va înrăutăți proporțional mai mult. Pentru România există încă posibilitatea de a rezolva lucrurile și chiar de a vedea o scădere a inflației, dar acest lucru este condiționat de implementarea reformelor pe care politicienii le-au promis. Aceste reforme ar putea duce la un ritm de creștere a prețurilor semnificativ mai mic față de scenariul actual.Analiza subliniază vulnerabilitatea economiei românești la șocurile externe din piața energiei, dar și oportunitatea ca, prin reforme structurale adecvate, România să îmbunătățească situația inflației în ciuda contextului internațional nefavorabil.Newsroom, 14 septembrie 2026carburanți, inflație, preț benzină, preț motorina, război Iran, economie România, Christian Năsulea, creștere prețuri, reforme economice, piața energiei, Newsroom, ANTENA3

B1TV · 13 sep 2026 · Ştirile B1TV · Impactul ...

https://b1tv.roBanca Centrală Europeană a crescut dobânda de referință la 2,5%, cu un impact direct asupra românilor care au credite în euro. Christian Năsulea, profesor de economie, explică în detaliu consecințele acestei decizii pentru debitorii din România.Creșterea dobânzii BCE cu 0,25 puncte procentuale, de la 2,25% la 2,5%, reprezintă prima majorare din 2023 încoace, după o lungă perioadă de stabilitate. Deși creșterea pare mică, efectele asupra ratelor vor fi resimțite rapid - românii vor plăti rate ajustate cel târziu luna următoare după această decizie.Pentru românii care câștigă salariul în lei dar au credite în euro, există un risc dublu: pe lângă creșterea EURIBOR, aceștia se confruntă și cu un curs valutar leu-euro din ce în ce mai nefavorabil. Christian Năsulea subliniază că volatilitatea cursului de schimb reprezintă cea mai mare problemă pentru această categorie de debitori. Cursul leu-euro a crescut cu aproximativ 5% față de anul trecut, când era sub 5 lei pentru un euro. Adăugând la aceasta creșterea de 10% a dobânzii de referință BCE, românii care trebuie să schimbe lei în euro pentru a-și achita ratele se confruntă cu rate semnificativ mai mari.În ceea ce privește Banca Națională a României, aceasta nu este obligată să urmeze decizia BCE, cele două politici monetare fiind neconectate. Totuși, BNR se confruntă cu probleme mult mai complicate legate de deficitul bugetar și necesitatea de a controla inflația ridicată din România. Christian Năsulea explică că, deși criza energetică internațională are un impact negativ, problema principală rămâne dezechilibrul financiar al statului, unde cheltuielile depășesc cu mult veniturile. O parte din acești bani ajung înapoi în piața românească, accelerând ritmul de creștere a prețurilor.Decizia BNR de a majora sau menține dobânda-cheie devine critică în acest context. O eventuală creștere ar scumpi și creditele în lei și ar amâna reducerea ratelor calculate în funcție de IRCC. Incertitudinea politică, marcată de absența unui guvern stabil, agravează și mai mult situația economică și pune presiune suplimentară asupra deciziilor de politică monetară.Știrile B1TV, 13 septembrie 2026dobânzi BCE, credite euro, EURIBOR, curs valutar, BNR, politică monetară, inflație, deficit bugetar, rate credite, Christian Năsulea, economie România, stabilitate financiară

Digi24 · 13 sep 2026 · Focus România · Eșecul ...

https://digi24.roLa încheierea programului PNRR, doar un sfert din cele aproape 25.000 de proiecte finanțate au fost finalizate efectiv, restul fiind în diverse faze de implementare, suspendate sau anulate. Din datele oficiale ale Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene de la 1 septembrie, doar 6.084 de proiecte din totalul de 24.847 figurau ca finalizate, reprezentând doar 24,49%, în timp ce 18.670 rămâneau în stadii variate de execuție.Cu doar câteve luni înainte de expirarea termenului limită, guvernanții au modificat legislația pentru a evita pierderea fondurilor europene. În iulie au schimbat legea astfel încât lucrările să poată fi recepționate chiar dacă nu sunt complet finalizate, introducând conceptul de recepționare a "lucrărilor esențiale" dacă sunt gata în proporție de minimum 95%, lăsând lucrările auxiliare să fie terminate după 31 august. Această modificare legislativă a permis deconta toate plățile certificate până la data limită, chiar dacă investițiile nu erau integral terminate.Investigația de teren dezvăluie discrepanțe majore între documentele oficiale și realitatea din șantiere. În orașul Pogoanele, județul Buzău, un proiect de construcție de locuințe pentru tineri figura cu progres fizic de doar 65% la 1 septembrie, deși primăria susține că s-a făcut recepția în termen. Pe șantier însă, muncitorii încă montau cărămizi, lucrau la scările exterioare și montau gresie - lucrări considerate esențiale care teoretic ar fi trebuit finalizate înainte de recepție.În orașul Lehliu Gară, județul Călărași, situația este și mai problematică. Proiectele de reabilitare termică a clădirilor publice - sediul primăriei, liceul, școala gimnazială, spitalul și Casa de Cultură - figurează pe site-ul ministerului cu grad de execuție fizică între 32% și 43%. Administratorul public susține că toate lucrările au fost recepționate și se mai execută doar retușuri minore. Realitatea de pe teren contrazice această afirmație: la Liceul Alexandru Odobescu se lucrează încă la tencuirea fațadei și dărâmarea unei structuri de beton de la intrare, deși lucrarea apare ca recepționată și gata în proporție conformă cu legea.Aceste exemple ilustrează modul în care autoritățile locale și centrale au folosit artificii legislative pentru a evita pierderea fondurilor europene, creând o discrepanță majoră între documentația oficială și stadiul real al proiectelor pe teren.Focus România, 13 septembrie 2026PNRR, fonduri europene, proiecte nefinalizate, administrație locală, modificare legislativă, recepție lucrări, Ministerul Investițiilor, implementare proiecte, bani europeni, eficiență guvernamentală, infrastructură publică, transparență