Prima TV · 1 sep 2026 · Focus · Recomandarea ...

https://primatv.roUniunea Europeană recomandă cetățenilor să păstreze bani cash pentru situații de urgență, deși europenii folosesc tot mai rar numerarul. Reprezentanții Comisiei Europene sugerează ca fiecare persoană să aibă suficienți bani gheață pentru a asigura supraviețuirea pe cel puțin 72 de ore. Recomandarea vine în contextul riscurilor precum penele de curent sau atacurile cibernetice, care ar putea face plățile cu cardul indisponibile.Economistul Christian Năsulea explică că, deși ideea este bună, implementarea ei în România este dificilă din cauza sărăciei. El observă că există tradiția de a păstra cash acasă, dar mulți oameni nu dispun de resurse financiare suficiente sau se confruntă cu o situație economică foarte dificilă. Christian Năsulea anticipează că românii nu vor fi pregătiți pentru astfel de situații și că ar putea apărea incidente sau chiar situații mai grave.Statisticile arată că doar 4 din 10 români preferă să plătească cu cardul, diferența făcându-se în funcție de generații. Tinerii aleg aproape exclusiv plata cu cardul, în timp ce generațiile mai în vârstă mențin obiceiul de a avea și bani cash pentru urgențe. Intervievații de pe stradă confirmă această tendință, unii păstrând între 100 și 200 de lei cash lunar pentru situații neprevăzute, în timp ce alții nu au suficienți bani pentru a pune deoparte.Pentru o familie cu doi copii, suma recomandată pentru 72 de ore de criză ar fi cuprinsă între 1000 și 2000 de lei. Ch. Năsulea remarcă un paradox interesant: persoanele cu venituri mai mari au de obicei rezerve mai puține și se gândesc mai puțin la eventualele situații de criză, fiind adesea mai puțin pregătite decât cei cu venituri mici pentru evenimente extraordinare. El subliniază că oamenii nu conștientizează suficient importanța unui plan de rezervă sau de urgență în cazul unei calamități.Materialul prezintă exemple concrete de crize recente: în Spania și Portugalia, o pană de curent a lăsat fără electricitate 50 de milioane de oameni, iar plățile cu cardul au scăzut cu cel puțin 40% în acea perioadă. În România, cu doar câteva săptămâni înainte de emisiune, piața imobiliară a fost blocată timp de aproape o lună când sistemul ANCPI a fost ținta unui atac cibernetic, demonstrând vulnerabilitatea sistemelor digitale.Focus, 1 septembrie 2026plăți digitale, bani cash, numerar, Uniunea Europeană, situații de urgență, atacuri cibernetice, Christian Năsulea, economie România, rezerve financiare, pene de curent, ANCPI, educație financiară

B1TV · 1 sep 2026 · Politica zilei · Scăderea ...

https://b1tv.roChristian Năsulea, profesor de economie mondială, analizează impactul reducerii accizei la carburanți cu 25% și evoluția principalilor indicatori economici ai României. Expertul confirmă că scăderea prețurilor la pompă corespunde exact cu reducerea accizei, ceea ce indică faptul că mecanismul de limitare a adaosului funcționează momentan corect. Năsulea explică că acest rezultat este o veste bună, chiar dacă impactul pentru consumatorul român rămâne limitat.În ceea ce privește evoluția viitoare a prețurilor, profesorul avertizează că acestea depind de contextul internațional și de structura de cost pe lanțul de distribuție, inclusiv de prețul petrolului pe piața internațională. Năsulea observă că nivelul actual ridicat al prețurilor nu este benefic nici pentru benzinării, nici pentru lanțurile de distribuție, România fiind departe de punctul de maximizare a profitului din cauza scăderii vânzărilor.Pe componenta fiscală și bugetară, Christian Năsulea oferă o analiză detaliată a situației economice actuale. Expertul consideră că reducerea deficitului bugetar cu aproape 30% reprezintă o veste extraordinar de bună, mai ales în contextul în care lipsa unui guvern funcțional a condus la o frânare automată a cheltuielilor prin imposibilitatea asumării de noi decizii. În ritmul actual, România ar putea ajunge la un deficit bugetar de aproximativ 4% la finalul anului, ceea ce ar fi o realizare notabilă având în vedere magnitudinea deficitului anterior și contribuția acestuia la datoria publică.Năsulea subliniază însă că datoria publică a depășit 60% și se estimează că va ajunge peste 63% în următorii 2-3 ani. Profesorul explică criteriul esențial pentru ameliorarea situației datoriei publice: este necesar ca deficitul bugetar să scadă sub 3% în paralel cu o creștere economică mai mare de 3%. Aceste două condiții trebuie îndeplinite simultan pentru a permite o ajustare favorabilă a datoriei publice.În contextul social-economic mai larg, discuția abordează și măsurile preconizate pentru anul următor: înghețări posibile de pensii și salarii, măsuri de frânare a cheltuielilor publice, eșecul implementării noii legi a salarizării prevăzute în PNRR, și posibile indexări sub rata inflației. Pentru pensii se discută o indexare sub nivelul inflației, iar pentru salarii o creștere de 5-7%. Năsulea concluzionează că este esențial ca cheltuielile statului să fie reduse în continuare pentru a asigura sustenabilitatea fiscală.Politica zilei, 1 septembrie 2026accize carburanți, prețuri combustibili, deficit bugetar, datorie publică, Christian Năsulea, economie România, cheltuieli publice, indexare salarii, indexare pensii, politică fiscală, creștere economică,Inflație

Kanal D · 25 aug 2026 · Follow us · ...

https://kanald.roÎn această ediție a emisiunii Follow us, analistul economic Ch. Năsulea explică în detaliu mecanismul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și provocările cu care se confruntă România în accesarea acestor fonduri. După pandemia de COVID-19, Uniunea Europeană a introdus un mecanism inovator prin care pune la dispoziția statelor membre fonduri condiționate de implementarea unor reforme. Spre deosebire de alte programe, țările membre nu au primit cerințe impuse, ci ele însele au propus liste de îmbunătățiri și reforme pe care doresc să le realizeze.Pentru România, reformele incluse în PNRR vizează mai multe domenii esențiale: o lege privind evaluarea integrității funcționarilor și oficialilor publici, o lege pentru echitatea salarizării în sistemul public, precum și legislație legată de biodiversitate. Ch. Năsulea subliniază că multe dintre cerințele PNRR țin de politica de înverzire a Europei, subiect astăzi controversat, dar care a adus rezultate concrete - după 300 de ani, majoritatea râurilor europene sunt din nou curățate de poluanții chimici acumulați de-a lungul industrializării. Totuși, există o anumită ipocrizie în discursul public: apreciem rezultatele înverzării, dar criticăm costurile acestei tranziții accelerate.Un aspect crucial discutat este structura financiară a PNRR: inițial, programul conținea atât granturi (bani fără obligația restituirii), cât și împrumuturi cu dobânzi extrem de avantajoase, la care România nu ar putea visa în condiții normale de piață. România a ratat accesarea componentei de împrumut, dar a reușit să negocieze la Bruxelles transformarea majorității fondurilor în granturi. Astfel, practic toți banii pe care România îi poate accesa sunt granturi - fonduri primite gratuit, fără obligația restituirii.Problemele apar însă la implementare: la data de 25 august 2026, când are loc discuția, România se apropie de termenul critic de 31 august, când expiră anumite jaloane. Există riscul real ca fondurile provenite din PNRR să nu mai ajungă deloc în România sau să ajungă doar parțial, dacă reformele asumate nu sunt îndeplinite la timp. Pentru o țară cu deficit bugetar semnificativ ca România, pierderea acestor fonduri ar reprezenta o oportunitate ratată majoră de finanțare în condiții extrem de avantajoase.Follow us, 25 august 2026PNRR, fonduri europene, reforme structurale, granturi UE, deficit bugetar, Christian Năsulea, politici publice, salarizare sistem public, înverzirea Europei, Uniunea Europeană, integritate funcționari publici, biodiversitate

Digi24 · 25 aug 2026 · Ediţie specială · Creșterea ...

https://digi24.roRomânia se confruntă cu o criză energetică majoră după închiderea centralei nucleare de la Cernavodă, ceea ce va duce la creșteri semnificative ale facturilor de energie. Conform reprezentanților Ministerului Energiei, tarifele pentru electricitate și gaz ar putea crește cu 5%, dar alți experți avertizează asupra unor majorări de până la 20%. În cazul consumatorilor casnici, factura pentru electricitate ar putea să crească cu până la 20%, iar comercianții s-ar putea confrunta cu costuri dublate pentru gazele naturale, având în vedere că doar consumatorii casnici beneficiază de tarife plafonate.Pe piața liberă, situația este dramatică: la orele serii, când România importă masiv energie, prețurile sunt uneori de patru ori mai mari față de valorile la care țara exportă în mijlocul zilei. Furnizorii plătesc în prezent prețuri mai mari decât în 2025, iar aceste costuri vor fi recuperate din ofertele viitoare către consumatori. Efectul va fi resimțit și la raft, unde prețurile produselor vor crește datorită factorilor mai mari pentru energie.Pe Bursa Internațională, gazul se tranzacționează la tarife duble față de anul trecut - de la puțin peste 30 de dolari pentru un megawatt oră în 2025, la peste 65 de dolari în prezent. Presiunile pe piața globală sunt intense, însă România rămâne într-o poziție relativ protejată datorită producției domestice de gaz și regimului de plafonare pentru consumatorii casnici. Cei mai expuși sunt consumatorii din zona comercială, care plătesc prețul pieței libere.Comparativ cu Germania, unde un consumator plătește aproximativ 80 de euro pe lună pentru energie electrică din salarii de 1800-2200 euro, în România situația este disproporționat mai dificilă raportat la salariul minim pe economie de 2500 lei. Consumatorii sunt nevoiți să reducă cheltuielile și să stabilească alte priorități.Christian Năsulea, profesor de economie și analist invitat în emisiune, subliniază că nu ne putem aștepta la schimbări radicale în politica statului într-o perioadă atât de scurtă. Inerția în zona politică este uriașă, fiind nevoie de obicei de mai multe crize pentru ca politicienii să adopte cauza restructurării și reformării sistemului energetic național. În plus, sectorul energetic necesită investiții care durează ani de zile. Năsulea trage speranța că până anul viitor situația se va îmbunătăți parțial, iar în 2-3 ani se vor observa rezultate în capacitățile de producție și stocare.Dezbaterea evidențiază nepregătirea sistemului român: lipsa amenajărilor pentru răcirea reactoarelor nucleare, absența spațiilor de stocare pentru baterii și energia solară, în ciuda existenței producției de energie solară.Ediţie specială · 25 august 2026energie, criză energetică, Cernavodă, facturi electricitate, preț energie, gaz natural, piață liberă, plafonare preț, sistem energetic, reforma energetică, Christian Năsulea, Digi24

Prima TV · 25 aug 2026 · Focus · Recomandarea ...

https://primatv.roUniunea Europeană recomandă ca fiecare cetățean să dețină numerar suficient pentru a supraviețui cel puțin 72 de ore în situații de criză. Reprezentanții Comisiei Europene sugerează că banii cash sunt necesari pentru achiziționarea de mâncare, apă, medicamente sau transport în cazul unor evenimente neprevăzute precum atacuri cibernetice sau calamități naturale care ar putea face plățile cu cardul indisponibile din cauza penelor de curent sau a altor incidente.Economistul Christian Năsulea analizează dificultățile implementării acestei recomandări în România, subliniind că deși există obiceiul de a păstra bani cash acasă, mulți români nu au resurse financiare suficiente din cauza sărăciei și a situației economice dificile. Christian Năsulea anticipează că majoritatea populației nu va fi pregătită pentru astfel de situații, ceea ce ar putea genera incidente și situații dinamice în caz de criză.Statisticile arată că doar 4 din 10 români preferă plățile cu cardul, diferența fiind determinată de factorul generațional. Tinerii folosesc aproape exclusiv cardul, în timp ce generațiile mai în vârstă mențin obiceiul de a avea și numerar pentru urgențe. Interviurile de pe stradă reflectă această diviziune, mulți cetățeni declarând că nu au suficienți bani pentru a pune deoparte rezerve pentru situații de criză.Pentru o familie cu doi copii, suma recomandată ar trebui să fie cuprinsă între 1000 și 2000 de lei pentru a acoperi nevoile de bază pe durata a 72 de ore. Christian Năsulea remarcă un paradox: persoanele cu venituri mai mari tind să aibă rezerve mai puține și sunt adesea mai puțin pregătite decât cei cu venituri modeste pentru evenimente extraordinare, deoarece nu conștientizează importanța unui plan de urgență în cazul unei calamități.Materialul prezintă exemple concrete de situații de criză: în Spania și Portugalia, o pană de curent a lăsat 50 de milioane de oameni fără electricitate, iar plățile cu cardul au scăzut cu cel puțin 40%. În România, cu doar câteva săptămâni înainte de emisiune, piața imobiliară a fost blocată aproape o lună după ce sistemul ANCPI a fost atacat cibernetic, demonstrând vulnerabilitatea infrastructurii digitale și necesitatea unor rezerve de numerar pentru situații de urgență.Focus, 25 august 2026bani cash, criză, Uniunea Europeană, atacuri cibernetice, siguranță financiară, Christian Năsulea, plăți electronice, situații de urgență, pregătire calamități, ANCPI, rezerve financiare, sărăcie România

B1TV · 24 aug 2026 · Bună dimineața, România! · ...

https://b1tv.roBogdan Hosu, președintele CNS Cartel ALFA, anunță o acțiune de protest programată pentru a doua zi în fața Ministerului Muncii, organizată de Cartel Alfa și federații sindicale din comerț, IT, comunicații, bănci și asigurări. Sindicaliștii acuză marile companii că blochează sistematic negocierile colective, lăsând mii de angajați fără protecție reală, în timp ce statul nu intervine pentru a forța un dialog eficient.În centrul protestului se află problema salariului minim, pentru care sindicatele cer majorarea de la 1 ianuarie 2027. Hosu avertizează că înghețarea veniturilor, în contextul valului de scumpiri actuale, împinge tot mai mulți angajați spre sărăcie. Liderul sindical critică politica guvernamentală actuală, acuzând că toate mecanismele și intervențiile executive sunt orientate exclusiv spre protejarea capitalului, în loc să asigure un echilibru între capital și lucrători în procesul de creștere economică.Un aspect central al revendicărilor este aplicarea legii privind salariul adecvat, rezultată din transpunerea directivei europene. Hosu constată tendința actualului guvern demis de a nu respecta legea în vigoare, care prevede ca salariul minim pe economie să reprezinte minimum 47% din salariul mediu brut (legea stipulează o marjă între 47% și 50%). Sindicaliștii cer ca această cerință minimă de 47% să fie respectată.Președintele Cartel ALFA subliniază că dificultățile de negociere sunt parțial cauzate de lipsa unui guvern cu puteri depline, situație care se prelungește de aproximativ trei luni. El argumentează că un executiv cu mandat complet ar trebui să se preocupe de rezolvarea crizelor majore cu care se confruntă România, în special criza energiei, gazelor și combustibililor. Hosu explică că este dificil să ceri investitorilor, fie străini fie români, să facă eforturi atâta timp cât costurile cu resursele primare îi fac necompetitivi față de companii similare din Uniunea Europeană.Liderul sindical avertizează asupra căderii continue a economiei, cauzată de măsurile de austeritate și de „omorârea pieței interne". El critică lipsa de competență și expertiză a decidenților politici care cred că este simplu pentru o companie să se reorienteze peste noapte de la piața internă către piața externă. Hosu menționează că este dificil să negociezi cu ministrul muncii al guvernului demis, care nu are competențe și nici posibilitatea de a interveni efectiv.Bună dimineața, România!, 24 august 2026proteste sindicale, Cartel ALFA, Bogdan Hosu, salariu minim, negocieri colective, Ministerul Muncii, creștere economică, guvern demis, directiva europeană salariu adecvat, criză energetică, piață internă, austeritate

Digi24 · 24 aug 2026 · Ştirile dimineţii · Legea ...

https://digi24.roChristian Năsulea, profesor de economie, analizează criza legată de proiectul legii salarizării din sectorul public, în contextul în care România are la dispoziție doar 6-7 zile pentru aprobarea și promulgarea legii, pentru a evita pierderea a aproape 800 de milioane de euro din fonduri europene. Sindicatele protestează și cer salarii mai mari pentru anul viitor, însă ministrul interimar al muncii a transmis că nu poate depăși anvelopa salarială de 12 miliarde de lei, altfel România riscă să fie retrogradată de agențiile de rating internaționale.Christian Năsulea explică faptul că banii necesari pentru majorările salariale solicitate de sindicate pur și simplu nu există în acest moment. Profesorul subliniază că lipsa fondurilor se datorează faptului că nu au fost realizate reformele necesare în aparatul de stat, care ar fi trebuit să vizeze reducerea masivă a risipei și a cheltuielilor nejustificate din alte domenii. Aceste economii ar fi permis redirecționarea banilor spre o reechilibrare corectă a schemei de salarizare din sectorul public.În opinia lui Ch. Năsulea, sindicatele fac exact ceea ce trebuie să facă - încearcă să obțină cât mai multe beneficii și avantaje pentru membrii lor. Responsabilitatea nu este a sindicatelor să determine de unde va găsi statul resursele financiare necesare. Această responsabilitate revine exclusiv clasei politice, care trebuia să gestioneze cu prudență resursele publice și să evite risipa. Statul ar fi trebuit să aibă deja un plan coerent de reajustare salarială cu mult timp înainte, iar salariile din sectorul public trebuiau aduse la un nivel satisfăcător fără să se ajungă în această situație de criză.Discuția abordează și absența reformelor administrative care ar fi trebuit să preceadă legea salarizării - reforma aparatului de stat, comasarea primăriilor foarte mici (unele cu sub 1000 de locuitori), reducerea companiilor de stat neperformante. Christian Năsulea remarcă că problema legii salarizării nu este nouă - se află pe agenda politicienilor români de mai bine de un deceniu, cu mult înainte de crizele suprapuse actuale și înainte ca aceasta să devină jalon PNRR.Profesorul identifică cauza principală a inacțiunii: costurile politice asociate tuturor acestor reforme necesare. Închiderea companiilor de stat nerentabile, comasarea primăriilor și reducerea aparatului bugetar ar genera nemulțumire în rândul populației, iar clasa politică românească nu a demonstrat până acum curajul necesar pentru a implementa aceste măsuri esențiale, preferând să amâne deciziile dificile.Ştirile dimineţii, 24 august 2026legea salarizării, reforme administrative, sector public, sindicate, fonduri europene, PNRR, Christian Năsulea, buget de stat, cheltuieli publice, comasare primării, deficitul bugetar, agențiile de rating

Prima TV · 24 aug 2026 · Focus · Taxele ...

https://primatv.roEdiția Focus de pe Prima TV analizează motivele pentru care România deține cea mai scumpă motorină din regiune, în pofida reducerilor de accize. Aproximativ 7000 de companii din România activează în domeniul energiei, fiind implicate în producție, extracție, transport, distribuție, rafinare, comercializare a carburanților sau furnizare de energie electrică. Cifra lor de afaceri totală a ajuns la 75 de miliarde de euro, iar profiturile anuale sunt de circa 5 miliarde de euro.Cele mai profitabile companii din sectorul energetic în 2025 au fost Hidroelectrica cu un profit de 3,33 miliarde lei, urmată de Romgaz și OMV Petrom, ambele cu profituri peste 3 miliarde lei, apoi Nuclearelectrica cu 2,3 miliarde lei și BSOG Holding cu 1,7 miliarde lei. Christian Năsulea, profesor universitar de economie, explică faptul că aceste companii au anticipat taxele suplimentare și le-au integrat în politica de costuri, consumatorii fiind constrânși să accepte prețurile ridicate indiferent de nivel.Pentru a profita de cifrele de afaceri mari și câștigurile excepționale, statul a impus companiilor din domeniul petrolului, gazelor și carburanților o taxă de 0,5% din cifra de afaceri. Pe durata stării de criză pe piața carburanților, companiile mai plătesc și o suprataxă de solidaritate pentru profituri excepționale. Aceste taxe cresc indirect prețul produselor petroliere, fără ca consumatorii să conștientizeze impactul real.Datele Eurostat arată că România a înregistrat cea mai mare creștere a prețului la carburanți din întreaga Uniune Europeană în iulie - 24%. Un litru de motorină ajunge să coste 10 lei și 14 bani, chiar și după reducerea accizei cu 70 de bani. Anterior, în luna mai, în ciuda plafonării adaosului comercial și a reducerii accizei, prețul carburanților a crescut în loc să scadă.O analiză profit.ro demonstrează că România, Ungaria și Bulgaria au prețuri similare ale motorinei fără taxe, doar Ungaria beneficiind de un preț mai mic datorită țițeiului rusesc procesat de Mol. Diferența critică o fac taxele percepute de stat - în România acestea sunt cele mai mari, aproape un euro pe litrul de carburant. Din fiecare litru de motorină vândut, statul încasează 60,2% - adică 6 lei și 20 de bani din 10 lei. Existența acestui interes fiscal major explică de ce nu există intervenții pentru reducerea prețurilor care depășesc nivelul normal al pieței. Astfel, chiar și după reducerea accizei, România menține cea mai scumpă motorină din regiune.Focus, 24 august 2026energie, taxe, carburanți, motorină, accize, prețuri, Hidroelectrica, Christian Năsulea, politică fiscală, suprataxă solidaritate, piața carburanților, companii petroliere

B1TV · 13 iul 2026 · Talk B1 · Alegeri ...

https://b1tv.roÎn contextul crizei politice actuale, scenariul alegerilor anticipate devine din ce în ce mai probabil în România, cu posibile scrutine programate în toamna anului 2026. Sorin Grindeanu, singurul lider din fosta coaliție de guvernare care a făcut declarații publice după întâlnirea de la Palatul Cotroceni, confirmă că acest scenariu este pe masă, deși nu se poate materializa de pe o săptămână pe alta. Anticipatele ar arunca scena politică și economică într-o instabilitate continuă, iar PSD anunță că va adopta o poziție de reciprocitate față de USR și PNL, care au declarat că nu vor mai forma majorități cu social-democrații.Pe plan economic, România se confruntă cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, 10,4%, conform cifrelor INSE. Aceasta este a treia lună consecutivă cu inflație de două cifre și a unsprezecea lună de când țara înregistrează inflație record. Această situație economică dificilă se suprapune peste instabilitatea politică, creând un context extrem de incert pentru România.Răzvan Petri, cofondator Politica la Minut, analizează consecințele potențiale ale alegerilor anticipate. Conform sondajelor actuale, se profilează trei blocuri politice care vor rămâne în Parlament. Primul bloc va fi format în jurul PNL condus de Ilie Bolojan, alături de USR și UDMR - acestea fiind avantajate de criză, mai ales Bolojan, care a câștigat semnificativ în cotele de încredere. Al doilea bloc este reprezentat de AUR, care beneficiază de instabilitatea politică, atrăgând alegători nemulțumiți de coaliția actuală și electorat inactiv până acum. PSD nu va dispărea, dar va înregistra probabil un scor istoric de mic.Anticipate înseamnă o perioadă prelungită de incertitudine politică până la formarea unui nou guvern. Indiferent de rezultat, pentru a evita venirea la putere a extremiștilor de la AUR, cel mai probabil USR, PNL, UDMR și PSD vor trebui să colaboreze la guvernare. Această incertitudine afectează negativ creditorii și investitorii, crescând riscul de majorare a dobânzilor și deteriorare a situației economice. Extremismul rămâne o amenințare reală, AUR menținându-și procente semnificative care pot conta în ecuațiile guvernamentale viitoare.Talk B1, 13 iulie 2026alegeri anticipate, inflație România, criză politică, Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, PSD, PNL, USR, AUR, inflație 10,4%, INSE, instabilitate economică