Prima TV · 16 iun 2026 · Focus · Inflația ...

https://primatv.roRomânii se confruntă cu dificultăți tot mai mari în asigurarea traiului zilnic, coșul de cumpărături devenind o provocare majoră pentru majoritatea cetățenilor. Cu o inflație care se apropie de 11%, multe alimente de bază au devenit un lux inaccesibil pentru familiile cu venituri mici și medii. Carnea și lactatele sunt printre produsele la care românii renunță cel mai des, iar exemplele concrete ilustrează această realitate dureroasă: persoanele cu salariu minim pe economie de 2547 lei relatează că nu mai pot cumpăra brânzeturi, cașcaval sau ouă în cantitățile obișnuite. Un martor declară că ouăle nu mai sunt cumpărate cu cartonul, ci doar 10-15 bucăți pe lună, iar carnea de vită a devenit atât de rară încât este consumată doar de două ori pe an.Pensionarii sunt deosebit de afectați, considerând că un ou la prețul de 1,40-1,60 lei este mult prea scump pentru veniturile lor. Alimentele care erau nelipsite de pe masa românilor - brânza, peștele, fructele precum căpșuna sau cireaș, chiar și ouăle - au devenit acum produse la care mulți trebuie să renunțe complet. Statisticile arată că printre alimentele care s-au scumpit cel mai mult în ultimul an se numără ouăle, laptele, pâinea, fructele și carnea.Factorii care au condus la această situație sunt multiplii: deficitul bugetar, inflația aproape de 11%, și energia electrică care s-a scumpit cu peste 50% față de anul trecut. Impactul este vizibil în comportamentul consumatorilor - se observă o prăbușire a consumului cu 5,8% în primele patru luni ale anului (ianuarie-aprilie). Oamenii s-au reorientat masiv către produsele la ofertă, vânzările prin promoții reprezentând aproape 75% din total. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la capitolul scumpiri ale alimentelor.Economistul Christian Năsulea avertizează împotriva soluțiilor pe termen scurt și pledează pentru măsuri structurale: statul trebuie să își reducă cheltuielile și să înceteze împrumuturile excesive. Ch. Năsulea subliniază că plafonarea prețurilor sau acordarea de subvenții pentru anumite produse nu vor face decât să adâncească criza actuală. Contexul social arată că peste 800.000 de români trăiesc cu salariul minim net de 2547 lei, iar aproape 1.000.000 de pensionari supraviețuiesc cu pensia minimă de 1281 lei.Focus · 16 iunie 2026inflaţie, preţuri alimente, putere de cumpărare, salariu minim, pensii, deficit bugetar, politici economice, România, Christian Năsulea, criză economică, scumpiri, cost viaţă

Digi24 · 16 iun 2026 · Ediţie specială · Criză ...

https://digi24.roChristian Năsulea analizează situația politică și economică actuală a României în contextul crizei guvernamentale. Profesorul subliniază că țara se confruntă cu probleme economice severe care nu permit prelungirea instabilității politice. România nu dispune încă de un guvern funcțional, ceea ce generează incertitudine și costuri economice semnificative.Năsulea explică că după trecerea moțiunii de cenzură, identificarea unei soluții politice acceptabile a fost extrem de dificilă, având în vedere tensiunile între partide. El speculează că s-ar putea ajunge la un punct în care factorii politici să adopte o abordare matură și responsabilă, recunoscând gravitatea situației și necesitatea formării unui guvern capabil să îndeplinească indicatorii economici.Un punct central al discuției îl reprezintă măsurile de austeritate introduse de Guvernul Bolojan, care au condus la pierderea popularității, dar care sunt inevitabile din perspectivă economică. Suspendarea acestor măsuri pe fondul crizei politice a avut consecințe negative imediate: doar din diferența de curs valutar cauzată de instabilitatea politică, România a pierdut aproximativ 3% din puterea de cumpărare.Profesorul face o comparație cu situația din iunie 2025, când țara se afla la un nivel de risc economic mai ridicat decât în prezent, conform evaluărilor pieței. Deși situația actuală nu este la fel de gravă ca imediat după alegeri, rămâne imperativă continuarea reformelor și implementarea măsurilor dificile și nepopulare necesare pentru redresarea economică.În ceea ce privește schimbările la nivelul premierului desemnat (de la Eugen Tomac la un alt candidat), Năsulea consideră că această situație este acceptabilă pentru piețele financiare internaționale. El explică că din decembrie 2024, experții economici români sunt solicitați constant să explice situația din România în briefing-uri internaționale. Lecția învățată este că investitorii și creditorii străini trebuie să aștepte să vadă ce se întâmplă efectiv, nu ce se declară. Concret, până când nu se organizează ceremonii oficiale de depunere a jurământului și preluare a mandatelor ministeriale, nici investitorii, nici cetățenii nu ar trebui să-și facă planuri concrete.Ediţie specială, 16 iunie 2026criza politica romania, stabilitate guvernamentala, masuri austeritate, curs valutar, risc economic, reforme structurale, investitori straini, guvern bolojan, Christian Năsulea, economia romaniei

Antena3 · 16 iun 2026 · Ediție specială · Inflație ...

https://antena3.roÎn contextul crizei politice prelungite din România, profesorul Christian Năsulea analizează impactul economic și social al instabilității guvernamentale asupra cetățenilor. Datele oficiale arată că alimentele de bază - carne, lapte, ouă și pâine - s-au scumpit cu peste 10% în ultimul an, iar inflația a atins aproape 11%, cea mai mare rată din ultimii 3 ani. BNR avertizează că prețurile vor continua să crească până în luna iulie.Cetățenii intervievați în reportaj se plâng de scumpiri majore, de pensii înghețate și de lipsa măsurilor guvernamentale eficiente pentru stoparea creșterii prețurilor. Producătorii cer reducerea impozitelor și a TVA-ului pentru a putea supraviețui în acest climat economic dificil.Christian Năsulea explică faptul că investitorii străini așteaptă claritate politică - o ceremonie de învestire și o listă clară a noilor miniștri - înainte de a lua orice decizie de investiții. Expertul identifică cauza fundamentală a problemelor economice: risipa din sistemul de stat care împinge deficitul bugetar la niveluri periculoase, acest deficit fiind principalul factor care duce la creșterea accelerată a prețurilor.Profesorul subliniază că impactul crizei politice depășește sfera emoțională a elitelor, paralizând întreaga structură administrativă pe verticală. Acest lucru se traduce prin întârzieri la plăți, blocarea contractelor și oprirea transferurilor bugetare pentru investiții, afectând funcționarea normală a economiei.Năsulea face o conexiune importantă între riscul politic persistent și costurile ridicate ale lucrărilor publice în România. Companiile care lucrează cu statul român își asumă riscuri majore: întârzieri la plăți chiar și în condiții normale și posibilitatea de a ajunge în litigii cu facturi neachitate. În contextul actual de risc politic amplificat, statul român se împrumută mult mai scump și cheltuiește și mai mult.Expertul concluzionează că, indiferent cine va forma noul guvern, reformele promise anul trecut trebuie să fie implementate pentru a rezolva problemele structurale ale economiei românești și a opri spirala creșterii prețurilor care afectează dramatic nivelul de trai al cetățenilor.Ediție specială · 16 iunie 2026inflație, prețuri, criză politică, Christian Năsulea, deficit bugetar, economie România, BNR, scumpiri alimente, reforme economice, cheltuieli publice, investiții străine, stabilitate guvernamentală

Digi24 · 10 iun 2026 · Ediţie specială · Nicușor ...

https://digi24.roPreședintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj ferm de la Palatul Cotroceni prin care insistă ca premierul desemnat Eugen Tomac să ceară votul Parlamentului pentru învestirea noului guvern. Președintele face apel la responsabilitatea partidelor politice, cerându-le să pună interesul național mai presus de interesele de partid și să voteze guvernul Tomac. Mesajul vine în contextul în care discuțiile premierului desemnat cu partidele au eșuat până în prezent, Eugen Tomac nereușind să adune o majoritate parlamentară care să-l susțină, având doar 4 zile la dispoziție să solicite votul de încredere.Nicușor Dan și-a precizat mandatul prezidențial ca având două obiective fundamentale: păstrarea direcției pro-occidentale a României și prevenirea unei căderi economice bruște care ar afecta fiecare familie din țară. Președintele s-a declarat îngrijorat că aceste chestiuni sunt puse astăzi în discuție. El a explicat că a constatat lipsa dialogului între partide și a ales persoana pe care o consideră cea mai potrivită pentru a facilita discuțiile și a aduce partidele împreună pentru a guverna România, subliniind că niciun partid nu a venit cu o soluție alternativă de guvernare.Într-o critică adresată clasei politice, președintele a reproșat politicienilor că nu fac decât să calculeze alegerile viitoare din 2028, afirmând că românilor le pasă puțin de dezbaterile electorale și prestaţiile politice. El a subliniat că românii vor guvernare care înseamnă responsabilitate și că până în 2028 se vor întâmpla multe lucruri.În studio, Ch. Năsulea a comentat îngrijorarea prezidențială privind caderea economică bruscă, observând că România a ajuns într-o situație de instabilitate cu care par să se fi obișnuit și piețele internaționale. Acesta a remarcat că, din discuții cu colegii din alte țări, instabilitatea politică românească este acum percepută ca stare de fapt așteptată. Ch. Năsulea a oferit o perspectivă ambivalentă: deși stabilizarea într-o formă de guvern interimar menține lucrurile funcționale la un nivel scăzut și pare acceptată de piață și mediul extern, acest lucru înseamnă că nu se pot aștepta reforme în situația actuală, doar menținerea stabilității existente.Ediţie specială, 10 iunie 2026criza politică, Nicușor Dan, Eugen Tomac, guvern, instabilitate politică, negocieri parlamentare, economie România, criză economică, partide politice, majoritate parlamentară, investire guvern, responsabilitate politică

Aleph News · 9 iun 2026 · Esti In Business ...

https://alephnews.roBanca Centrală Europeană se confruntă cu o decizie dificilă în contextul în care inflația din zona euro a ajuns la 3,2%, depășind ținta oficială de 2%. După ce a menținut dobânzile neschimbate de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, BCE ia în calcul o nouă majorare a costului creditării pentru a limita efectele scumpirii energiei asupra inflației. Oficialii europeni se tem că prețurile mai mari la energie ar putea genera noi valuri de scumpiri în economie.Cu toate acestea, mai mulți economiști avertizează că o înăsprire prea rapidă a politicii monetare riscă să afecteze și mai mult o economie deja fragilă și să repete greșelile făcute de BCE în timpul crizei datoriilor suverane din 2011. Decizia este urmărită atent de piețe, deoarece va influența costurile de finanțare, investițiile și perspectivele economice din întreaga Europă.Profesorul de economie internațională Christian Năsulea analizează justificarea unei noi majorări a dobânzilor în actualul context economic. Acesta menționează că Banca Centrală Europeană acționează general cu grijă când vine vorba de dobânzi și rata inflației la nivel european, iar decizia este justificată și nu este neașteptată, făcând o paralelă cu modul în care a procedat și Banca Națională a României.În privința riscului ca BCE să repete greșeala din 2011, când a crescut dobânzile înaintea unei încetiniri economice puternice, Ch. Năsulea explică că este discutabil dacă a fost o greșeală sau o reacție normală a unei bănci centrale la parametrii disponibili la acel moment. Este posibil ca economia europeană să încetinească într-un mod semnificativ, ceea ce ar putea impune ulterior bănci centrale să revizuiască în scădere dobânda de referință.Părerile economiștilor sunt împărțite. Ch. Năsulea se declară mai degrabă în favoarea unei bănci centrale predictibile, care să acționeze doar pe baza unor date confirmate, nu pe baza unor prognoze care în acest domeniu sunt în general destul de inexacte, în loc de o bancă centrală care să încerce să anticipeze și să acționeze pe baza unor pariuri legate de evoluția viitoare a economiei.În privința impactului asupra piețelor financiare și monedelor din regiune, o dobândă de referință mai mare va însemna o contracție a cantității de bani care intră în piață, cu efecte în cascadă, probabil și către zone care nu funcționează cu moneda euro. Se anticipează o scădere a nivelului de lichiditate și mai multă precauție când vine vorba de asumarea unor noi investiții sau începerea unor noi proiecte, care vor deveni astfel mai scumpe.Esti In Business News, 9 iunie 2026Banca Centrală Europeană, dobânzi, inflație, zona euro, politică monetară, Christian Năsulea, energie, piețe financiare, economie europeană, criză datorii suverane, lichiditate, investiții

Aleph Business · 9 iun 2026 · Ești În Business ...

https://alephnews.roBanca Centrală Europeană se află în fața unei decizii dificile privind majorarea dobânzilor într-un context economic complex. Cu inflația în zona euro ajunsă la 3,2%, depășind ținta oficială de 2%, BCE evaluează o nouă majorare a costului creditării pentru a limita efectele scumpirii energiei asupra inflației. Decizia survine după ce BCE a menținut dobânzile neschimbate de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, însă presiunile mai mari la energie amenință să genereze noi valuri de scumpiri în economie.Profesorul de Economie Internațională Christian Năsulea analizează justificarea acestei decizii, subliniind că BCE acționează în general cu grijă când vine vorba de dobânzi și rata inflației la nivel european. Decizia este considerată justificată și nu neașteptată, având în vedere nivelul de precauție cu care acționează instituția europeană. Ch. Năsulea realizează o paralelă cu România, întrebându-se dacă Banca Națională ar fi procedat similar în circumstanțe comparabile.Un subiect important al discuției îl constituie riscul ca BCE să repete greșeala din 2011, când a crescut dobânzile înaintea unei încetiniri economice puternice, în timpul crizei datoriilor suverane. Profesorul nuanțează această perspectivă, punând sub semnul întrebării dacă a fost într-adevăr o greșeală sau dacă banca centrală a reacționat parametric, pe baza datelor disponibile la momentul respectiv. Recunoaște că există posibilitatea ca economia europeană să încetinească semnificativ, ceea ce ar putea impune BCE să revizuiască în scădere dobânda de referință ulterior.Economiștii sunt împărțiți în opinii: unii consideră preferabilă o bancă centrală care acționează predictibil, bazându-se exclusiv pe date confirmate în momentul fundamentării deciziei, nu pe prognoze care sunt în general inexacte în acest domeniu. Ch. Năsulea se înscrie în categoria celor care preferă o bancă centrală predictibilă, care nu acționează ca un jucător speculativ încercând să anticipeze evoluțiile viitoare ale economiei.În ceea ce privește impactul asupra piețelor financiare și monedelor din regiune, o dobândă de referință mai mare va însemna o contracție a cantității de lichiditate care intră în piață. Efectele se vor propagă în cascadă și către zone care nu funcționează cu moneda euro, conducând la o scădere a nivelului de lichiditate și mai multă precauție în asumarea de noi investiții. Proiectele noi vor deveni mai scumpe, iar decizia BCE va influența costurile de finanțare și perspectivele economice din întreaga Europa.Ești În Business News (R), 9 iunie 2026BCE, dobânzi, inflație, zona euro, politică monetară, Christian Năsulea, economie europeană, criză 2011, bănci centrale, energie, finanțare, investiții

Prima TV · 8 iun 2026 · Focus · Amenzi ...

https://primatv.roConsiliul Concurenței, condus de Bogdan Chiritoiu, pregătește amenzi de aproximativ 800 de milioane de euro pentru 10 bănci din România într-o investigație privind modul de stabilire a indicatorului ROBOR. Dimensiunea sancțiunilor este de 11 ori mai mare decât totalul amenzilor date de Consiliul Concurenței în întregul an trecut (68,9 milioane euro). Cele 10 bănci vizate sunt: Banca Transilvania, BCR, BRD, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit, OTP Bank, Exim Bank și Intesa Sanpaolo România - toate participante la calculul ratei ROBOR.Economistul Radu Nechita ridică mai multe întrebări fundamentale despre această investigație. Prima problemă vizează comunicarea: băncile nu au primit notificare oficială prealabilă de la autoritatea de concurență, aflând despre amenzi din presă, inclusiv Banca Transilvania care a declarat public acest lucru. Nechita subliniază că rigoarea juridică trebuie dublată de o finețe economică, având în vedere că sunt în joc 5 miliarde de euro în creditare anul acesta.ROBOR nu este doar un indicator tehnic, ci reflectă costul banilor într-o economie, iar orice șoc în jurul acestuia se transferă direct în economie, în costul creditului și în puterea de cumpărare a populației. Nechita pune întrebarea esențială: dacă aceste 10 bănci ar fi construit un cartel, unde au fost autoritățile de reglementare în toți acești ani și de ce au funcționat fără probleme?Din punct de vedere logic, nu există o cale prin care băncile să obțină un câștig serios care să justifice riscul unor amenzi uriașe și al unei imagini publice compromise. Mai mult, din 2019, băncile nu mai folosesc ROBOR ca referință pentru creditele de consum acordate populației - sunt obligate prin lege să folosească IRCC. Astfel, motivația manipulării este neclară.Nechita ridică semne de întrebare privind oportunitatea politică: decizia plenului ar urma să fie luată până la finalul lui iunie, exact când mandatul actualei echipe de conducere expiră. Sugerează că ar putea exista o tentație de a surfa pe valul de populism și anticapitalism existent în România, fluturând măciuuca unei amenzi fără precedent pentru a justifica salarii, a mări șansele de prelungire a mandatului sau a câștiga vizibilitate pentru o eventuală carieră politică.O altă observație pertinentă: chiar dacă ar exista manipulare și prejudicii reale, banii din amenzi nu se duc la victime sau la consumatori, ci în buzunarul statului. Principiul normal ar fi identificarea prejudiciului, a victimelor și despăgubirea acestora, însă acest lucru nu se aplică. Nechita pune sub semnul întrebării cum ar putea 10 bănci, aflate în concurență acerbă între ele, cumpărându-se reciproc și șutându-și clienții, dintre care două sunt de stat (inclusiv CEC Bank), să conspire împreună pentru manipularea unui indicator.Focus, 8 iunie 2026Consiliul Concurenței, ROBOR, amenzi bancare, Bogdan Chiritoiu, manipulare indicator, Banca Transilvania, sistem bancar România, reglementare financiară, concurență bancară, IRCC, Radu Nechita

Euronews Romania · 1 iun 2026 · Bună dimineața România ...

https://euronews.com/romanianÎn aprilie 2026, depozitele bancare ale populației și firmelor din România au scăzut ușor cu 0,1% față de martie, ajungând la 672 de miliarde de lei, însă suma rămâne mai mare cu aproape 7% comparativ cu aprilie 2025. Christian Năsulea, profesor de economie mondială, analizează această evoluție și semnificațiile ei pentru economia românească.Un element central al discuției este tendința românilor de a diversifica economiile, depozitele în valută înregistrând creșteri în timp ce cele în lei scad. Năsulea subliniază că acest comportament reflectă un nivel persistent de neîncredere în leul românesc, chiar dacă România pare să fi depășit perioada de incertitudine maximă legată de cursul euro. Oamenii preferă să își țină economiile în mai multe monede, nu doar în lei, ca strategie de protecție financiară.Profesorul explică că această dinamică a depozitelor are multiple cauze: circunspecția crescută a populației în contextul tensiunilor politice și economice, scumpirea continuă a produselor și serviciilor, și necesitatea de a menține lichidități suficiente pentru cheltuielile curente. Dobânzile mari la depozitele în lei rămân un factor care atrage în continuare economii, dar nu suficient pentru a compensa preferința pentru euro ca monedă de economisire pe termen lung.Năsulea adoptă o perspectivă liberală clasică, afirmând că fiecare individ știe mai bine ce să facă cu propriile economii și consum decât experții la nivel statistic. Comportamentele observate în piață reflectă calculele raționale ale cetățenilor privind modul optim de gestionare a resurselor financiare.În ceea ce priveșteInflația, care a atins cote record în ultimele luni, profesorul oferă o perspectivă optimistă condiționată. Ar trebui să vedem o scădere importantă a inflației pe finalul anului 2026, în special dacă nu vor apărea factori negativi suplimentari: instabilitate majoră a cursului valutar sau prelungirea crizei legate de carburanți. Un moment cheie este luna august, când ar trebui să dispară un efect de bază semnificativ.Năsulea identifică deficitul bugetar ca având cel mai important impact asupra inflației și subliniază că reducerea ratei inflației depinde esențial de capacitatea statului de a continua reformele fiscale și de a aborda problema deficitului bugetar. Discuția se încheie cu o întrebare despre strategiile băncilor de a oferi dobânzi mai competitive pentru a atrage depozite în lei.Bună dimineața România, 1 iunie 2026economie românească, depozite bancare, inflație, leu românesc, euro, Christian Năsulea, dobânzi, deficit bugetar, economii populației, curs valutar, politică monetară, reforme fiscale

Kanal D · 28 mai 2026 · Follow us · ...

https://kanald.roÎn acest interviu din emisiunea Follow us, lect. univ. Christian Năsulea, analist economic, analizează în detaliu efectele creșterii salariului minim programate pentru 1 iulie și impactul acesteia asupra economiei românești și a populației.Christian Năsulea explică de ce creșterea salariului minim nu este neapărat o veste bună din punct de vedere economic. Potrivit analizei sale, atunci când salariul minim crește "din pix", fără o creștere reală a productivității în economie, această majorare tinde să se reflecte foarte rapid în prețuri mai mari care compensează creșterea salarială. Experții estimează că salariul minim pe economie va crește cu aproximativ 100 de lei.Analistul subliniază că salariile ar trebui să crească natural, ca urmare a creșterii productivității muncii și a cererii pentru forța de muncă în economie, nu prin decizii politice arbitrare. O creștere artificială a salariului minim funcționează pozitiv doar dacă în același timp a crescut și productivitatea economiei.Un aspect important discutat este impactul negativ asupra pieței muncii: un număr de angajați își vor pierde locurile de muncă din cauza acestei creșteri de 100 de lei, deoarece firmele care se chinuie deja să supraviețuiască nu vor mai putea plăti costurile salariale majorate. Astfel, unii oameni se vor trezi felicitați pentru creșterea salariului minim, dar simultan anunțați că sunt disponibilizați.În ceea ce privește impactul asupra prețurilor, Christian Năsulea avertizează că acestea vor crește la majoritatea serviciilor și produselor unde antreprenorii și companiile trebuie să integreze în structura de cost această majorare salarială. Nu întreaga sumă de 100 de lei va fi transferată în prețuri, deoarece firmele își vor asuma o parte din cost, dar distribuția costului depinde de raportul de forță din piață - cine are nevoie mai mare, firma să vândă sau consumatorul să cumpere. De obicei, consumatorii sunt cei cu nevoile mai mari, astfel că mare parte din creșterile de cost ajung în prețul final plătit de populație.Discuția abordează și paradoxul pieței muncii românești, unde există o criză acută de forță de muncă, România ajungând să aducă muncitori din Sri Lanka, Nepal și alte țări îndepărtate, în timp ce se discută despre disponibilizări din cauza creșterii salariului minim.Follow us · 28 mai 2026salariu minim, creștere salariala, inflație, prețuri, productivitate, piața muncii, economie românească, disponibilizări, Christian Năsulea, politici salariale, costuri firme, putere de cumpărare