Kanal D · 3 oct 2026 · Știrile Kanal D ...

https://kanald.roUn covrig de 12 lei vândut în Aeroportul Henri Coandă (Otopeni) a declanșat un val de indignare în rândul pasagerilor și a aprins dezbaterile pe rețelele sociale. Comparativ cu prețul aceluiași produs cumpărat din oraș — circa 2,50 lei — diferența este de aproape 5 ori, un raport care a pus sub semnul întrebării nivelul general al prețurilor practicate în aeroporturile din România.Reportajul Știrilor Kanal D surprinde reacțiile spontane ale pasagerilor care tranzitează Otopeni. Aceștia compară situația cu experiențe din alte țări europene: un pasager menționează că în Italia, pentru echivalentul prețului unui covrig de la Otopeni, ar putea cumpăra două sandvișuri calde cu salată, brânză și prosciutto. Alți călători semnalează și prețul unei felii de pizza — în jur de 56 de lei — considerând că aeroportul bucureștean găzduiește „cea mai scumpă pizza din lume". Revolta este unanimă: pasagerii descriu prețurile drept „scoase din comun" și greu de justificat.Un context macroeconomic agravant vine să amplifice nemulțumirile. Datele Eurostat citate în material arată că România a înregistrat în 2025 una dintre cele mai mari creșteri ale prețurilor la alimente din Uniunea Europeană — de aproape trei ori peste media europeană. Astfel, prețurile ridicate din aeroport nu sunt un fenomen izolat, ci se suprapun peste o inflație alimentară deja severă la nivel național, România situându-se printre „campionii scumpirilor" în UE.În fața acestei realități, mulți pasageri au ales soluția pragmatică: pachetul de acasă. Un călător intervievat calculează că a pregătit patru sandvișuri pentru aproximativ 10 lei în total — față de suma mult mai mare pe care ar fi plătit-o în aeroport pentru același număr de porții — și apreciază economia drept semnificativă, întrebându-se totodată ce anume justifică o diferență de șase ori față de prețul din comerțul obișnuit.Explicația tehnică vine din partea economistului Christian Năsulea, intervievat în cadrul reportajului. Ch. Năsulea explică faptul că structura de costuri specifică aeroporturilor este considerabil mai complexă decât în comerțul tradițional. Chiriile spațiilor comerciale din interiorul aeroporturilor sunt ridicate, iar opțiunile pentru pasageri sunt limitate, ceea ce elimină presiunea concurențială care ar putea tempera prețurile. În plus, orice materie primă care intră în aeroport — inclusiv ingredientele necesare fabricării unui covrig — trebuie să treacă prin verificări de securitate suplimentare, care generează costuri adiționale ce se reflectă în prețul final. Christian Năsulea plasează România printre puținele țări europene cu cele mai mari prețuri în aeroporturi, menționând că inclusiv în Regatul Unit există tendința ca prețurile din aeroporturi să fie similare cu cele din magazinele obișnuite — un standard pe care România nu îl atinge.Reportajul se încheie cu o cifră relevantă pentru amploarea fenomenului: circa 42.000 de persoane au tranzitat zilnic Aeroportul Otopeni în primele șase luni ale anului 2026, ceea ce înseamnă că impactul acestor prețuri ridicate se resimte la scară largă, afectând un număr considerabil de călători în fiecare zi.Știrile Kanal D · 3 octombrie 2026aeroport Otopeni, prețuri alimente, inflație România, covrig 12 lei, Christian Năsulea, economist, Eurostat, costuri aeroport, pizza scumpă, pachet de acasă, piață liberă, politică economică

ProTV · 3 oct 2026 · Știrile Pro TV · ...

https://stirileprotv.roRomânia a evitat retrogradarea ratingului de țară după ce agenția americană Standard & Poor's a reconfirmat calificativul BBB-minus cu perspectivă negativă — ultima treaptă din categoria investițională. Decizia, publicată de Ministerul Finanțelor aproape de miezul nopții, a venit după două zile tensionate pe piața valutară, în care cursul BNR înregistrase un record al deprecierii leului față de euro: 5 lei și 34 de bani pentru un euro, vineri. În urma anunțului, leul s-a apreciat ușor, cu un ban față de nivelul record.Standard & Poor's motivează menținerea ratingului prin două argumente principale: continuarea demersurilor României pentru reducerea deficitului bugetar conform planului agreat și absorbția fondurilor europene care a depășit 90% până în septembrie. Aceeași decizie de reconfirmare fusese luată anterior și de celelalte două mari agenții internaționale de rating — Fitch și Moody's — plasând România în aceeași poziție: ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, la egalitate cu Ungaria, dar sub Bulgaria, care beneficiază de o perspectivă pozitivă în clasamentul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.Christian Năsulea, profesor de economie mondială, a comentat evoluția cursului de schimb în contextul deciziei. Ch. Năsulea a explicat că, dacă se menține modelul de intervenție al Băncii Naționale a României observat în episoade similare anterioare — mai 2025 sau iunie 2024 — este de așteptat ca, după vârful de curs înregistrat vineri, să urmeze o reașezare la un nivel ușor inferior celui record, dar totuși superior nivelului anterior tensiunilor din săptămâna precedentă. Economistul a subliniat că reconfirmările succesive ale ratingului erau absolut necesare pentru menținerea perspectivelor economice ale României pentru 2027 și 2028, iar orice accident la oricare dintre cele trei agenții ar fi generat efecte negative semnificative pe termen mediu și lung.Președintele Nicușor Dan a reacționat pe rețeaua X, apreciind că decizia Standard & Poor's confirmă statutul României ca partener de încredere pentru investiții și că economia națională dă semnale de stabilitate, avertizând însă că nu este un moment de relaxare. La rândul său, premierul interimar Ilie Bolojan a scris pe Facebook că prelungirea blocajului politic va face imposibilă convingerea finanțatorilor că România rămâne o destinație creditabilă, riscând astfel să irosească toate eforturile de consolidare fiscală realizate până acum.Subiectul central care planează asupra perspectivelor economice rămâne criza politică prelungită — cinci luni fără un guvern deplin învestit. Agenția Standard & Poor's avertizează explicit că, în absența instalării unui nou guvern, pericolul retrogradării la următoarea evaluare este uriaș. Misiunile urgente ale viitorului executiv includ realizarea rectificării bugetare și demararea elaborării bugetului pentru 2027, cu atât mai mult cu cât reprezentanții Fitch, Moody's și S&P urmează să revină la București la începutul anului viitor pentru o nouă rundă de revizuire a ratingului de țară. Partidele politice sunt îndemnate să convină urgent asupra unei formule de guvernare, în cadrul consultărilor de la Palatul Cotroceni și în Parlament.Știrile Pro TV · 3 octombrie 2026rating Romania, Standard and Poors, BBB-minus, agentii de rating, deficit bugetar, curs de schimb leu euro, criza politica Romania, guvern Romania, fonduri europene, stabilitate economica, Banca Nationala Romania, investitii Romania

Euronews Romania · 2 oct 2026 · Euronews Prime-Time · ...

https://euronews.com/romanianÎn această ediție a emisiunii Euronews Prime-Time, subiectul central îl reprezintă așteptata decizie a agenției de rating Standard & Poor's privind evaluarea creditului suveran al României — o noapte decisivă pentru finanțele publice ale țării.România se afla în seara transmisiei la granița dintre categoria investițională și cea speculativă, cu un rating de BBB-minus și perspectivă negativă — ultima treaptă din zona recomandată investitorilor. Experții consultați de Euronews nu anticipau o retrogradare imediată, invocând îmbunătățirea unor indicatori macroeconomici față de anul precedent: reducerea deficitului bugetar și scăderea inflației sunt prezentate ca argumente în favoarea menținerii calificativului actual.Cu toate acestea, riscurile nu lipsesc. Instabilitatea politică persistentă este identificată drept o vulnerabilitate majoră, iar efectele sale s-au resimțit deja pe piața valutară. Într-o singură zi de tranzacționare, leul a pierdut 7 bani față de euro la cursul oficial, pe fondul unei deprecieri semnificative pe piața interbancară. Oficialii Băncii Naționale a României (BNR) au atribuit această volatilitate unui cumul de crize simultane: criza politică prelungită, dificultățile economice interne și volatilitatea ridicată a piețelor financiare internaționale.Un element important de context îl constituie schimbarea de politică valutară a BNR, anunțată în august de guvernatorul Mugur Isărescu: banca centrală a adoptat o abordare mai flexibilă față de cursul de schimb, renunțând la intervențiile masive din rezervele valutare care au caracterizat anul anterior. Isărescu a confirmat că intervențiile din 2026 au fost „mult mai mici" decât cele din 2025, lăsând leul să „plutească" mai liber. Această politică reduce presiunea pe rezervele valutare, dar amplifică expunerea economiei la variațiile cursului.Implicațiile unui leu mai slab sunt directe pentru cetățeni: produsele și serviciile care depind de importuri se scumpesc rapid, alimentând presiuni inflaționiste. Pe de altă parte, o eventuală retrogradare la categoria „junk" (nerecomandată investițiilor) ar antrena consecințe sistemice: fondurile de investiții cu mandate restrictive ar putea fi obligate să vândă sau să nu mai cumpere obligațiuni românești, forțând statul să ofere dobânzi mai mari pentru a-și finanța datoria. Costurile suplimentare cu dobânzile ar reduce resursele disponibile pentru cheltuieli publice, iar efectele s-ar transmite treptat în economia reală și asupra veniturilor și serviciilor de care beneficiază cetățenii.Christian Năsulea, profesor de economie mondială, a oferit o analiză echilibrată a situației. Acesta a apreciat că probabilitatea unei retrogradări este „relativ mică", că șansele sunt mai mari pentru menținerea ratingului și a perspectivei actuale, tocmai datorită evoluției favorabile a indicatorilor macroeconomici — deficit în scădere, inflație cu tendință pozitivă. Ch. Năsulea a subliniat totuși că agenția de rating are și întrebări legate de perspectivele viitoare ale României, la care speră că a găsit răspunsuri parțiale în întâlnirile avute la București înaintea deciziei.Concluzia generală a materialului este că, deși România se află într-o poziție fragilă și nu lipsită de riscuri, semnalele dinspre piețe și analiști sunt mai degrabă optimiste în privința deciziei Standard & Poor's din acea seară.Euronews Prime-Time · 2 octombrie 2026rating Romania, Standard and Poor's, BBB-minus, retrogradare, deficit bugetar, inflatie, curs de schimb, leu, BNR, Mugur Isarescu, Christian Năsulea, politica monetara

TVR · 2 oct 2026 · Telejurnal · Verdictul agenției ...

https://tvr.roRomânia așteaptă, pe 2 octombrie 2026, verdictul agenției internaționale de rating Standard & Poor's — a treia evaluare macroeconomică a țării din cursul acestui an. În contextul unei incertitudini politice prelungite, cu un guvern interimar la conducere, atât președintele Nicușor Dan, cât și premierul au transmis public mesaje optimiste înaintea anunțului. Ministrul interimar de finanțe, Alexandru Nazare, invitat la TVR 1 în emisiunea „Dezacorduri de pace", a declarat că nu există motive pentru ca România să fie retrogradată la categoria „junk" — categorie nefavorabilă investițiilor.Alexandru Nazare a recunoscut că incertitudinea politică „atârnă destul de greu" în evaluarea agențiilor, însă a subliniat că țara dispune de argumente solide pe partea de execuție bugetară. Concret, acesta a amintit că, față de vara anului 2025 — când deficitul ajunsese la 9,3% din PIB, cu riscuri majore de derapaj —, România a reușit să încheie acel an cu un deficit sub ținta de 8,4%, considerând rezultatul „manageriabil și rezolvabil". Ministrul a mai precizat că lucrurile „au evoluat conform planului" și că Banca Națională a României transmite, la rândul ei, mesaje pozitive.Christian Năsulea, profesor de economie mondială, a comentat situația din perspectivă analitică, evidențiind mai mulți indicatori favorabili: o scădere semnificativă a deficitului bugetar — pe care îl consideră „poate cel mai important indicator" urmărit de agențiile de rating —, precum și o inflație în scădere, care a depășit vârfurile înregistrate în anul anterior. Ch. Năsulea a apreciat că indicatorii financiari sunt „chiar mai buni decât ne-am fi așteptat în condiții normale" și că aceștia reprezintă „nucleul analizei" pe care orice agenție de rating o efectuează atunci când evaluează capacitatea unui stat de a-și rambursa datoriile. De asemenea, Ch. Năsulea a remarcat că menținerea aceluiași guvern interimar pe o traiectorie consistentă timp de câteva luni consecutive constituie, în sine, „o formă de stabilitate" care poate fi percepută pozitiv de evaluatori.Totuși, profesorul a subliniat că rămâne „un semn serios de întrebare și de incertitudine" în ceea ce privește direcția politicii bugetar-fiscale pentru anul următor, un aspect pe care sperăsă îl fi clarificat reprezentanții agenției în cadrul discuțiilor purtate la București.Președintele Nicușor Dan a transmis și el, miercuri, un mesaj optimist, afirmând că „cifrele financiare ale României sunt mult mai bune decât acum un an și acum 6 luni" și că aceasta este „statistică, nu o chestiune subiectivă". El a adăugat că existența unui consens între liderii politici în privința menținerii traiectoriei financiare este un factor esențial de credibilitate: „dacă toți liderii politici spun că vom păstra traiectoria financiară, înseamnă că lucrul ăsta se va întâmpla".Ca reper comparativ, în iulie și august ale aceluiași an, agențiile Fitch și Moody's menținuseră deja România în categoria recomandată investițiilor, oferind un precedent favorabil înaintea deciziei Standard & Poor's.Telejurnal, TVR · 2 octombrie 2026rating Romania, Standard and Poor's, deficit bugetar, junk, Alexandru Nazare, Christian Năsulea, Nicușor Dan, politica fiscala, stabilitate politica, inflatie, agentie de rating, finante publice

Prima TV · 2 oct 2026 · Focus · Deprecierea ...

https://primatv.roRomânia traversează o perioadă de instabilitate economică accentuată, alimentată de haosul politic intern și de presiunile venite din piețele financiare internaționale. Leul continuă să se deprecieze față de euro, atingând un nou record istoric: un euro a ajuns să coste 5,34 lei, potrivit cursului BNR. Înainte de moțiunea de cenzură care a dus la dizolvarea Guvernului Bolojan, cursul era de 5,14 lei/euro. La 150 de zile de la declanșarea crizei politice, deprecierea acumulată reflectă atât lipsa unui guvern cu drepturi depline, cât și contextul economic global nefavorabil.Efectele acestei deprecieri sunt resimțite direct de cetățeni: cei care au credite sau abonamente denominate în euro se confruntă cu o creștere imediată a cheltuielilor lunare. Românii intervievați în stradă exprimă îngrijorare profundă față de scumpirile care urmează, menționând în mod specific alimentele, benzina, energia și gazele, cu un impact deosebit de dur asupra pensionarilor care încearcă să se descurce de pe o lună pe alta.Economistul Christian Năsulea, profesor de economie, explică în detaliu mecanismele care produc această presiune asupra leului. Pe plan intern, absența unui guvern legitim și cu drepturi depline a slăbit încrederea investitorilor. Pe plan extern, Rezerva Federală Americană (Fed) a majorat rata dobânzii, ceea ce a făcut ca titlurile de stat americane să devină mult mai atractive comparativ cu cele românești. Drept urmare, capitalul se retrage din România — fenomen observabil la nivelul întregii piețe globale — și se reorientează către instrumente financiare americane considerate mai sigure și mai rentabile.Christian Năsulea avertizează că deprecierea leului va genera scumpiri în lanț în mai multe sectoare. Bunurile importate vor deveni mai scumpe în mod direct. De asemenea, numeroase categorii de prețuri sunt deja exprimate în euro — facturile la telefonia mobilă, chiriile, autoturismele și proprietățile rezidențiale — ceea ce înseamnă că efectul deprecierii se va propaga rapid în economia reală. Profesorul anticipează o depreciere graduală în continuare a leului și subliniază că instabilitatea politică nu face bine nimănui — nici cetățenilor, nici mediului de afaceri.Un alt subiect central al emisiunii este verdictul agenției de rating Standard & Poor's, care urma să stabilească dacă România rămâne în categoria țărilor recomandate pentru investiții (investment grade). Christian Năsulea nuanțează că datele din trecut susțin menținerea ratingului, întrucât guvernul actual a redus deficitul bugetar și a livrat mai mult decât a promis. Totuși, un eventual downgrade ar avea consecințe grave: accentuarea recesiunii, reducerea investițiilor și retragerea capitalului instituțional — fondurile de pensii și companiile de asigurări nefiind autorizate să se expună pe țări non-investment grade. La finalul emisiunii se precizează că agențiile Moody's și Fitch au păstrat ratingul României la ultima treaptă recomandată pentru investiții, în pofida turbulențelor politice și economice.Îngrijorările legate de plecarea companiilor străine din România sunt și ele prezente în dezbatere, specialiștii avertizând că unele firme ar putea să-și mute investițiile în țări mai profitabile dacă instabilitatea persistă.Focus, Prima TV · 2 octombrie 2026depreciere leu, cursul euro, criză politică România, rating investiții, Christian Năsulea, Rezerva Federală, titluri de stat, scumpiri România, Standard and Poors, deficit bugetar, instabilitate economică, investiții străine

Digi24 · 2 oct 2026 · Știrile amiezii · Rating ...

https://digi24.roRomânia se află în așteptarea verdictului agenției de rating Standard & Poor's (S&P) privind ratingul suveran de țară, o decizie cu implicații majore pentru finanțele publice și economia națională. Fitch și Moody's au decis deja să mențină ratingul suveran al României, însă S&P urmează să publice raportul său în aceeași zi, iar decizia este privită cu îngrijorare de autorități și piețe deopotrivă.Ministrul interimar al finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat după discuțiile cu reprezentanții S&P că riscul de retrogradare este semnificativ. Cu toate acestea, acesta și-a exprimat un optimism prudent în privința cifrelor macroeconomice, în special în ceea ce privește deficitul bugetar, care a coborât la 2,89% din PIB după primele opt luni ale anului — un rezultat considerat pozitiv în contextul actual.Agravantă rămâne, însă, criza politică internă. Experții internaționali ai S&P nu evaluează doar performanța economică prezentă, ci și predictibilitatea României în ceea ce privește capacitatea de a implementa reforme pe termen mediu și lung. Votul negativ din Parlament primit de Guvernul Mureșan adaugă incertitudine suplimentară, iar neînțelegerile dintre actorii politici cântăresc greu în ecuația ratingului.Profesorul de economie Christian Năsulea, invitat în cadrul emisiunii, a analizat situația în detaliu. Acesta a apreciat că, în zilele premergătoare deciziei, au fost transmise mesaje suficient de convingătoare către piețele financiare internaționale. A menționat în mod special declarația premierului desemnat, care a exclus categoric scenariul alegerilor anticipate — un semnal menit să asigure investitorii că România nu se îndreaptă spre un haos politic mai profund decât cel existent. De asemenea, a remarcat că absența unui susținut explicit din partea președintelui Nicușor Dan față de premierul desemnat a reprezentat un element mai puțin favorabil în această comunicare.Christian Năsulea a explicat că guvernul interimar are, paradoxal, un avantaj în privința disciplinei bugetare: tocmai pentru că nu deține puteri depline, reușește să reducă cheltuielile și să comprime deficitul, fără a putea angaja cheltuieli noi. Această situație oferă, într-un sens tehnic, o anumită predictibilitate a cheltuielilor statului.Cu toate acestea, a fost subliniată o problemă structurală importantă: un guvern interimar nu poate efectua rectificări bugetare și nu poate adopta un buget pentru anul următor. În absența unui buget aprobat, România ar funcționa pe regula celor 12-imi — adică ar cheltui lunar o doisprezecime din ultimul buget adoptat. Christian Năsulea a nuanțat că, din perspectiva unei agenții de rating preocupate de capacitatea statului de a-și plăti datoriile, această regulă oferă de fapt o structură de cheltuieli previzibilă și relativ sigură.Un punct esențial subliniat de Christian Năsulea este că o agenție de rating nu evaluează economia României în ansamblu, ci capacitatea statului român de a-și onora obligațiile financiare față de creditori. Această distincție este fundamentală pentru înțelegerea corectă a mizei unui astfel de verdict. O eventuală retrogradare ar antrena costuri de finanțare mai ridicate pentru stat, deprecierea leului și scumpiri ale bunurilor de consum.Știrile amiezii, Digi24, 2 octombrie 2026rating suveran Romania, S&P Standard and Poor's, deficit bugetar, criza politica Romania, guvern interimar, Christian Năsulea, agentie de rating, retrogradare credit, finante publice, predictibilitate economica, Alexandru Nazare

Antena3 · 1 oct 2026 · Newsroom · Concedieri în ...

https://antena3.roRomânia se confruntă cu o deteriorare vizibilă a situației economice, iar tema centrală a acestei intervenții este triplul pericol reprezentat de creșterea concedierilor colective, instabilitatea fiscală și riscul de retrogradare a ratingului de țară. Christian Năsulea, profesor de economie mondială, analizează aceste provocări în contextul unui climat politic incert și al unui guvern fără puteri depline.Datele privind concedierile colective pentru perioada ianuarie–august 2026 sunt îngrijorătoare: peste 10.000 de angajați au fost deja concediați (10.451, mai exact), ceea ce reprezintă o creștere de 25% față de aceeași perioadă a anului anterior. În plus, 22.146 de persoane au fost anunțate pentru disponibilizare, iar 208 companii au depus notificări oficiale privind concedierile colective. Aceste cifre reflectă scăderea nivelului de trai și o cerere internă slabă, care se manifestă inclusiv prin interesul crescut al populației față de ofertele comerciale.Pe fondul acestei situații, premierul demis Ilie Bolojan a declarat că pensiile și salariile ar trebui indexate, însă procentul exact urmează să fie stabilit în urma unor discuții deschise. Bolojan a subliniat că orice creștere presupune mai întâi un efort la nivelul bazei de cheltuieli. În privința pensionărilor anticipate — în special a celor la vârste de 48–50 de ani — premierul demis a afirmat că România nu își mai poate permite acest lucru și că vârsta de pensionare în aceste categorii trebuie crescută. Referitor la salarizarea din sectorul public, Bolojan a propus o abordare pragmatică: reducerea numărului de angajați acolo unde există suprapopulare, redistribuirea resurselor către cei care rămân, astfel încât salariile acestora să crească, iar cei disponibilizați să fie absorbiți de sectorul privat.Un alt subiect important este evaluarea agenției de rating Standard & Poor's, așteptată a doua zi. Sursele neoficiale indicau că România nu va fi retrogradată la categoria speculativă („junk"), însă presiunile rămân semnificative. Un raport american privind riscurile investiționale în economia României identifică mai multe vulnerabilități structurale: impredictibilitatea legislativă — în special frecvența cu care legislația fiscală este modificată fără analize suficiente — descurajează investițiile străine directe. De asemenea, sectorul energetic este expus unor variații mari de prețuri, iar deficitele bugetare reprezintă în continuare o vulnerabilitate majoră. Deși deficitul a fost redus parțial prin majorarea taxelor și efortul contribuabililor, reforma structurală reală nu s-a produs.Christian Năsulea subliniază că problema de fond rămâne nerezolvată: fără un guvern cu puteri depline și fără o coaliție suficient de largă care să asigure consensul necesar pentru măsurile de reformă, România riscă să rămână blocată în același cerc vicios al instabilității și al amânărilor. Instabilitatea politică alimentează instabilitatea economică, iar aceasta din urmă alimentează neîncrederea investitorilor și vulnerabilitatea în fața agențiilor de rating.Newsroom, Antena3 · 1 octombrie 2026concedieri colective, rating Standard and Poor's, deficit bugetar, impredictibilitate fiscală, pensii, salarii sector public, investiții străine, Christian Năsulea, economie România, reformă fiscală, Ilie Bolojan, stabilitate politică

Acasa TV · 1 oct 2026 · Știrile Acasa Magazin ...

https://acasatv.roÎn ziua votului de învestitură din Parlament pentru guvernul Mureșan, cursul de schimb al euro față de leu s-a menținut aproape de pragul de 5,28 lei, nivel la care moneda europeană urcase recent pe piața interbancară. Contextul acestei presiuni valutare este legat de întârzierea formării unui nou cabinet, perioadă de incertitudine politică ce a alimentat volatilitatea cursului. Au existat chiar momente în care euro a depășit pragul de 5,28 lei, semnalând nervozitatea piețelor în raport cu evoluțiile politice din România.Profesorul de economie Christian Năsulea, de la Universitatea București, a analizat situația macroeconomică și fiscală a României în acest context. Ch. Năsulea a subliniat că față de anul trecut există o ajustare a deficitului bugetar de 1,6% din PIB, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv pentru stabilitatea fiscală. Totodată, investițiile au crescut cu 25 de miliarde de lei, cifre pe care economistul le consideră esențiale pentru menținerea ratingului de credit al României de către agențiile internaționale de specialitate.Christian Năsulea a atras însă atenția că, dincolo de cifrele punctuale, ceea ce contează cu adevărat atât pentru agențiile de rating, cât și pentru investitori, este direcția pe care România o urmează în următorii ani. În acest sens, este așteptat un guvern care să continue în mod credibil reformele structurale vizând reducerea deficitului bugetar. Economistul a precizat că reformele necesare sunt, în esență, aceleași pe care le-a asumat și guvernul Bolojan — reforme care fuseseră formulate la un nivel mai elaborat și în planul de guvernare Mureșan.Un mesaj central al intervenției lui Ch. Năsulea a fost că aceste reforme nu reprezintă o opțiune, ci o necesitate: indiferent de guvern sau de culoarea politică a acestuia, măsurile de consolidare fiscală vor trebui implementate. Dacă România nu le adoptă din proprie inițiativă, același set de reforme va fi impus din exterior, prin condiționalitățile unui eventual program cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Cu alte cuvinte, nu există o alternativă reală la consolidarea fiscală — iar cei care susțin contrariul nu reflectă realitatea economică.Christian Năsulea a descris situația actuală a României drept o „stabilitate a instabilității" — o stare în care țara se află într-un echilibru fragil, fără o marjă reală de manevră pentru a evita reformele necesare. Guvernul Bolojan a rămas în funcție în regim interimar, urmând să fie înlocuit după votarea noului executiv în Parlament.Știrile Acasa Magazin · 1 octombrie 2026curs euro, deficit bugetar, Christian Năsulea, guvernul Mureșan, rating de credit, consolidare fiscală, FMI, piața interbancară, investiții publice, reformă fiscală, guvernul Bolojan, România economie

Antena1 · 1 oct 2026 · Observator · Cum sunt ...

https://a1.roEpisod din campania „Legea banilor" realizată de Observator (Antena1), care urmărește traseul banilor în economie și modul în care statul preia o parte din veniturile fiecărui cetățean, indiferent de stilul de viață sau de nivelul de trai al acestuia.Reportajul pornește de la un principiu economic fundamental: banii circulă prin mai multe mâini, iar la fiecare etapă a acestui traseu statul colectează taxe și impozite. Pentru a ilustra concret acest mecanism, sunt prezentate poveștile a patru români cu venituri și situații de viață diferite, arătând că, deși prioritățile și bugetele sunt distincte, toți ajung să contribuie la aceeași „pușculiță" a statului.**Profilurile urmărite:**- **Ionuț, 24 de ani, Pitești** – angajat la primul loc de muncă, plătit cu salariul minim net de 2.699 lei. Aproximativ jumătate din salariu îi acoperă chiria și cheltuielile locuinței, circa 900 de lei merg pe mâncare, iar mai puțin de 500 de lei rămân pentru transport, ieșiri și economii. Trăiește în mare parte pe datorie și perspectivele de pensionare sunt sumbre: conform unui studiu CFI România, rata de înlocuire a pensiei față de ultimul salariu ar urma să scadă de la sub 50% în prezent la 30% în 2042 și la numai 24% în 2070.- **Andrei și Andreea, București** – cuplu cu venituri mai ridicate (Andreea este educatoare la o grădiniță de stat cu un salariu de 5.500 lei), cu o rată lunară de 4.000 de lei la un apartament. Cheltuielile principale includ mâncare, igienă, haine și transport (peste 1.000 de lei). Reușesc să economisească periodic, până în momentul în care Andreea rămâne gravidă și constată că, deși cotizează de ani buni la sistemul public de sănătate, apelează la servicii medicale private pentru a obține consultații și analize la timp.**Problema sistemului de sănătate** este subliniată explicit: din cei aproximativ 17 milioane de oameni care pot beneficia de servicii medicale publice în România, doar circa 12 milioane cotizează efectiv. Această discrepanță structurală subminează calitatea și sustenabilitatea sistemului.**Christian Năsulea, profesor de economie**, oferă perspectiva analitică a materialului. El atrage atenția că separarea dintre individ și stat este fundamentală: statul „ia" de la cetățeni, iar întrebarea esențială este dacă cei care administrează acești bani sunt capabili să o facă eficient. Năsulea observă că, în practică, rezultatele sunt „foarte diferite de ceea ce a fost promis și de ceea ce ne așteptam". El recomandă diversificarea economiilor — inclusiv prin Pilonul 3 de pensii și alte instrumente de investiții private — tocmai pentru că Pilonul 1 (pensia de stat) nu oferă garanții reale pentru un trai decent la bătrânețe. În privința sănătății, recunoaște că și el suportă personal costul analizelor medicale prin sistemul privat, în paralel cu contribuțiile obligatorii la sistemul public.**Concluzia** reportajului este că, indiferent de venit, toți românii contribuie la bugetul statului, dar randamentul acestei contribuții — în pensii, sănătate și alte servicii publice — rămâne semnificativ sub așteptări, iar cetățenii sunt din ce în ce mai nevoiți să caute alternative private pentru a-și asigura un nivel de trai decent.Observator · 1 octombrie 2026taxe Romania, pensii Romania, sistem sanatate Romania, salariu minim, contributii sociale, economii personale, servicii publice, pilonul 3 pensii, buget de stat, Christian Năsulea, legea banilor, politici fiscale