TVR · 28 sep 2026 · Prim Plan · Audieri ...

https://tvr.roEmisiunea „Prim Plan" de pe TVR reunește patru invitați pentru a analiza prima zi de audieri ale miniștrilor propuși de premierul desemnat Zigfrid Mureșan și starea negocierilor din Parlament. Invitații sunt Cris Aconescu, fost ministru de externe, Silviu Serviu, jurnalist la Independent News / Punct.Ro, Christian Năsulea, profesor de economie, și Marinela Mititeru, realizatoare a emisiunii „Cine face legea?".Corespondenta Teodora Drăgoi raportează de pe holurile Parlamentului că prima zi de audieri s-a încheiat după șapte ore, cu șase miniștri examinați în comisiile de specialitate. Bilanțul audierilor indică patru avize negative pentru miniștrii propuși de USR și două avize favorabile — pentru Tanțoș Barna și Alexandru Nazare —, despre care parlamentarii au declarat că sunt „oameni potriviți la locul potrivit". Programul continuă: a doua rundă de audieri este prevăzută pentru ziua următoare, la ora 10, cu opt miniștri, iar votul de învestitură în plenul camerelor reunite este programat miercuri la ora 13.Pe frontul politic, pozițiile sunt clare și dificile pentru premierul desemnat. PSD a anunțat fără echivoc că nu va susține guvernarea Mureșan. Sorin Grindeanu îl acuză pe acesta de oportunism, irelevanță politică și lipsă de experiență administrativă, descriindu-l drept „un birocrat parașutat într-o funcție pentru a bifa o numire politică" și afirmând că „totul este, până la urmă, praf în ochi". Strategia PSD la vot este să rămână în bănci, fără a vota — ceea ce reduce semnificativ șansele Cabinetului Mureșan de a obține învestitura. AUR, la rândul său, a reiterat că nu va vota un guvern din care nu face parte și a anunțat că va părăsi plenul în momentul votului de miercuri.Premierul desemnat Zigfrid Mureșan insistă că PSD ar trebui să-și reevalueze poziția și să ia o decizie obiectivă, punând partidul în fața unei alegeri clare: votarea unui guvern pro-european sau consolidarea parteneriatului cu AUR. La această oră, Mureșan se bazează pe aproximativ 170 de voturi provenind din zona PNL-USR-UDMR, număr insuficient pentru instalarea Executivului la Palatul Victoria, întrucât îi lipsesc circa 60 de voturi.Negocierile din culise au vizat mai multe grupuri: neafiliații, minoritățile naționale și grupul „Uniți pentru România". Premierul desemnat a purtat cu ultimul grup „o primă și o ultimă discuție". Niciuna dintre aceste întâlniri nu a produs un angajament concret de susținere; toate părțile au vorbit despre „dialoguri constructive", fără a confirma un vot favorabil.Într-un context al impasului, discuțiile au alunecat spre scenarii alternative: o posibilă guvernare PSD-AUR, o guvernare cu sprijin punctual din partea AUR, sau — în lipsa unui consens între partidele pro-europene — declanșarea alegerilor anticipate. Perspectiva instalării unui guvern cu puteri depline, capabil să mențină orientarea pro-europeană și pro-occidentală dorită de președintele Dan, este descrisă ca „foarte greu de realizat" în condițiile actuale. Liderul AUR George Simion a transmis semnalul de poziționare al formațiunii sale încă de la primele ore ale zilei.Prim Plan · 28 septembrie 2026Zigfrid Mureșan, guvern, învestitură, audieri miniștri, PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, criză politică, alegeri anticipate, Christian Năsulea

Digi24 · 27 sep 2026 · Jurnalul de Seară · ...

https://digi24.roEmisiunea Jurnalul de Seară de pe Digi24 din 27 septembrie 2026 a analizat în detaliu contextul politic exploziv generat de dezvăluirile publicației Wall Street Journal, care au relatat o declarație atribuită ambasadoarei americane la Atena, Kimberly Guilfoyle, potrivit căreia schimbarea guvernului de la București — respectiv căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan — s-ar datora influenței Statelor Unite și că America ar putea face același lucru oriunde în lume, inclusiv în Grecia.Reacția liderului PSD, Sorin Grindeanu, a fost promptă și vehementă. Pe rețelele de socializare, acesta a catalogat acuzațiile care i se aduc drept „o tentativă de manipulare din categoria conspirațiilor cu pământul plat", respingând orice implicare a Americii în demiterea lui Bolojan. Grindeanu a susținut că Bolojan „a fost demis de 88% dintre români" din cauza guvernării slabe, și că acesta „a dus România în gard". Realizatorii emisiunii și invitații au subliniat că afirmația referitoare la „88% dintre români" este cel puțin discutabilă din punct de vedere matematic, deoarece în realitate demiterea a fost votată de peste 280 de deputați și senatori în Parlament — un corp legislativ, nu electoratul în ansamblu.Premierul desemnat Zian Frid Mureșan a intervenit și el în dezbatere, observând că Grindeanu „pare că se ceartă cu cineva și nu știm cu cine se ceartă", și că votul de săptămâna viitoare reprezintă cea mai bună ocazie pentru PSD și pentru Grindeanu să demonstreze că acționează în interesul României și nu al unor interese străine. Mureșan și-a exprimat dorința de a construi parteneriate pe picior de egalitate cu fiecare stat membru al Uniunii Europene, cu Statele Unite ale Americii și cu toate democrațiile liberale, subliniind că aceste parteneriate trebuie să facă bine românilor.Petrișor Peiu a luat cuvântul și a clarificat cronologia și mecanismul concret al moțiunii de cenzură: inițiativa a aparținut conducerii AUR și PSD, cinci persoane au decis împreună să depună moțiunea, iar el însuși, împreună cu Marian Neacșu, au redactat textul. Peiu a insistat că Kimberly Guilfoyle „nu a participat la acea întâlnire, nimeni nu a invocat-o, nu a contribuit cu nicio idee, nu a scris niciun cuvânt" din textul moțiunii și că probabil nici nu a auzit vreodată de autorii acesteia.Analistul politic profesor Cristian Preda a oferit o interpretare mai largă a gestului lui Grindeanu: acesta ar folosi scandalul pentru a transmite un mesaj implicit, și anume că el însuși este „adevăratul om al Statelor Unite în România", adoptând o logică tranzacțională în politică — invocând exemple precum exploatarea de gaze. Preda a avertizat că Grindeanu va transforma votul de învestitură a Guvernului Mureșan într-un „circ sinistru". De asemenea, Preda a remarcat favorabil faptul că premierul desemnat Mureșan menționează mai întâi Uniunea Europeană și abia apoi Statele Unite, considerând că această ordine reflectă corect statutul constituțional și geopolitic al României ca stat membru al UE, nu al SUA.În ansamblu, emisiunea a radiografiat tensiunile din clasa politică românească în jurul demiterii Guvernului Bolojan, punând față în față narativele conspiraționiste cu realitatea procedurală a votului parlamentar și cu implicațiile acestei crize pentru credibilitatea parteneriatelor externe ale României.Jurnalul de Seară · Digi24 · 27 septembrie 2026Guvernul Bolojan, moțiune de cenzură, Sorin Grindeanu, PSD, AUR, Kimberly Guilfoyle, Wall Street Journal, Frid Mureșan, Petrișor Peiu, criză politică România, SUA România, Uniunea Europeană

Antena3 · 28 sep 2026 · Newsroom · Riscul retrogradării ...

https://antena3.roRomânia traversează o săptămână critică pentru finanțele publice și credibilitatea sa pe piețele internaționale. Profesorul de economie mondială Christian Năsulea a analizat în direct la Newsroom situația extrem de delicată în care se află statul român în raport cu agențiile internaționale de rating.Vineri, 2 octombrie 2026, agenția de rating Standard & Poor's urmează să publice verdictul privind ratingul de țară al României. Există un risc real ca România să fie retrogradată la statutul de „junk" (categoria speculativă), ceea ce ar reprezenta un semnal extrem de negativ pentru investitorii străini și pentru costurile de finanțare ale statului. Agenția analizează cu atenție două aspecte-cheie: nivelul deficitului bugetar și întârzierea în elaborarea bugetului pe anul 2027.Christian Năsulea a subliniat o distincție esențială pe care o fac adesea analiștii: România nu se confruntă cu o criză a economiei în sens larg, ci cu o criză a statului ca entitate fiscală. Produsul intern brut pe cap de locuitor al României rămâne superior celui al Bulgariei, ceea ce înseamnă că economia privată, în ansamblu, funcționează. Problema fundamentală este că statul român a acumulat dezechilibre fiscale majore de-a lungul anilor, prin măsuri și decizii care au erodat capacitatea sa de a se autofinanța în mod sustenabil.În acest context, comparația cu Bulgaria capătă o semnificație aparte. Dacă în mod tradițional România privea spre Bulgaria ca spre statul din coada clasamentelor europene, acum situația s-a inversat parțial: Fitch a acordat recent Bulgariei o perspectivă pozitivă, în timp ce România stă „cu sabia lui Damocles deasupra capului", cum a formulat profesorul Năsulea. Această răsturnare de situație ilustrează cât de rapid se poate deteriora percepția externă asupra unui stat care nu gestionează riguros finanțele publice.Un alt factor de presiune este situația politică internă: guvernul propus, condus de Mureșan, urma să intre la vot în Parlament tot în această săptămână, miercuri. Instalarea unui guvern cu puteri depline este considerată esențială pentru a putea lua deciziile fiscale și bugetare necesare, inclusiv elaborarea și adoptarea bugetului pe 2027, a cărui întârziere este urmărită cu îngrijorare de agențiile de rating. Fără un guvern funcțional și cu mandate clare, capacitatea statului de a răspunde provocărilor fiscale rămâne limitată.Christian Năsulea a mai menționat și presiunile inflaționiste din economie, în contextul în care Institutul Național de Statistică (INS) a raportat prețuri mai mari în industrie, comerț și construcții, iar managerii din economie anunță noi scumpiri. Aceste evoluții complică și mai mult tabloul macroeconomic și pot influența atât deciziile agențiilor de rating, cât și costurile de trai ale cetățenilor.Concluzia analizei lui Christian Năsulea este clară: România are nevoie urgentă de un guvern stabil, cu puteri depline, capabil să elaboreze un buget credibil, să reducă deficitul și să transmită piețelor un semnal de responsabilitate fiscală. Fără aceste măsuri, riscul retrogradării ratingului suveran rămâne unul real și cu consecințe concrete asupra finanțării datoriei publice și a economiei în general.Newsroom, Antena3 · 28 septembrie 2026rating Romania, junk, deficit bugetar, Standard and Poors, Fitch, Bulgaria, guvern Muresan, buget 2027, finante publice, Christian Năsulea, INS, inflatie

Antena1 · 28 sep 2026 · Observator · Scăderea puterii ...

https://a1.roReportajul analizează impactul scumpirilor asupra comportamentului de consum al românilor, evidențiind o schimbare profundă în modul în care gospodăriile își gestionează cheltuielile zilnice.Datele prezentate arată că numărul bonurilor fiscale emise de supermarketuri este în scădere continuă: un magazin care emitea în medie 190.000 de bonuri la începutul anului precedent a ajuns la 188.000, iar în primele șase luni ale anului curent numărul a coborât la 181.000. Această tendință reflectă faptul că românii merg mai rar la cumpărături și sunt mult mai atenți la prețuri, renunțând la achizițiile de plăcere în favoarea strictului necesar.O familie cu un copil plătește în prezent cu 550–600 de lei mai mult pe lună față de septembrie anul trecut, ceea ce reprezintă o presiune semnificativă asupra bugetului casnic. Unul din trei consumatori declară că urmărește activ promoțiile și alege brandul care beneficiază de reducere, indiferent de preferințele anterioare. Supermarketurile au reacționat la această realitate prin introducerea de reduceri zilnice menite să stimuleze vânzările.Coșul de cumpărături s-a modificat structural: conține acum mai multe produse de strictă necesitate — ouă, lapte, unt — și mai puține produse de răsfăț sau impuls. Categoriile care înregistrează cele mai mari scăderi ale vânzărilor includ berea, ciocolata, produsele crud-uscate de specialitate (precum goanciale sau mezeluri cu trufe) și segmentul vinurilor și băuturilor spirtoase. Proprietarul unui lanț de băcănii din București confirmă același tablou: numărul tranzacțiilor a scăzut, iar produsele „de impuls" — cele pentru care consumatorul nu pleacă setat de acasă — sunt primele eliminate.Christian Năsulea, profesor de economie, explică mecanismul din spatele acestui comportament: în condițiile scăderii puterii de cumpărare, consumatorul devine mai cumpătat și încearcă să mențină valoarea coșului sub un control mai strict. Acesta renunță la cantitate și optimizează achizițiile pentru a-și acoperi necesarul în cel mai eficient mod posibil. Ch. Năsulea subliniază că, într-o realitate în care prețurile cresc continuu, presiunea asupra veniturilor reale este directă și imediată.La nivel macroeconomic, puterea de cumpărare în România a scăzut simțitor în prima jumătate a anului. Raportat la un salariu mediu de 5.000 de lei, această scădere echivalează cu o pierdere de aproximativ 300 de lei — o sumă care, în contextul prețurilor actuale, are un impact concret asupra deciziilor de cumpărare ale gospodăriilor.Concluzia reportajului este că scumpirile nu reprezintă doar o statistică abstractă, ci se traduc direct în schimbări de comportament măsurabile: mai puține vizite la magazin, coșuri mai mici ca valoare, orientare masivă spre promoții și eliminarea treptată a produselor non-esențiale din consum.Observator, 28 septembrie 2026puterea de cumpărare, inflație România, comportament consumatori, scumpiri, coș de cumpărături, creșterea prețurilor, Christian Năsulea, supermarketuri, reduceri, salariu real, consum gospodării, economie România

Realitatea Plus · 27 sep 2026 · Prime Time News ...

https://realitateaplus.roAnalistul și profesorul de macroeconomie Christian Năsulea a apărut la Realitatea Plus pentru a comenta una dintre cele mai semnificative tendințe politice din Europa contemporană: ascensiunea accelerată a partidelor suveraniste și de extremă dreaptă pe întregul continent, inclusiv în România.Ch. Năsulea subliniază că fenomenul a atins cote istorice, iar harta politică europeană se reconfigurează vizibil. Trei factori principali alimentează această schimbare de paradigmă: teama de război, criza economică și erodarea profundă a încrederii cetățenilor în instituțiile naționale și europene. Aceste forțe combinate au modificat regulile jocului în politica europeană, oferind un teren fertil partidelor care promovează suveranitatea națională, controlul granițelor și reducerea influenței Bruxelles-ului.Cel mai recent și izbitor exemplu vine din Germania. Partidul de extremă dreaptă Alternativă pentru Germania (AfD) a obținut primul loc în alegerile regionale din Mecklenburg-Pomerania Occidentală, cu un scor de peste 38%. Rezultatul este cu atât mai semnificativ cu cât Uniunea Creștin-Democrată, partidul cancelarului Friedrich Merz, nu a reușit să acumuleze suficiente voturi pentru a intra în parlamentul regional. Acest rezultat survine la doar două săptămâni după victoria AfD în Saxonia-Anhalt, unde formațiunea a obținut aproape 44% — cel mai bun rezultat al său într-un scrutin regional german. În urma acestor succese, liderul AfD i-a cerut public lui Merz să renunțe la cordonul sanitar care blochează orice colaborare politică cu extrema dreaptă.Germania nu este însă un caz izolat. În Italia, Georgia Meloni conduce executivul de aproape patru ani, iar guvernul său este acum cel mai longeviv din Italia de după al Doilea Război Mondial. Partidul său, Frații Italiei, a obținut aproape 29% la alegerile europene din 2024. Meloni consideră că succesul AfD se datorează politicii slabe a celorlalte partide tradiționale, nu unui curent extremist în sine.În Polonia, Carol Nawrocki, candidat conservator și naționalist susținut de partidul Lege și Justiție, a câștigat alegerile prezidențiale din iunie 2025 cu aproape 51% din voturi. Victoria sa a reprezentat o lovitură pentru guvernul pro-european de centru condus de Donald Tusk și a consolidat pozițiile forțelor politice favorabile suveranității naționale și sceptice față de influența instituțiilor europene.În ceea ce privește România, tendința este la fel de clară. Conform sondajelor prezentate în cadrul emisiunii, partidul AUR se apropie de 40% din intențiile de vot — aproximativ dublu față de scorurile înregistrate de PSD și PNL. Această evoluție reflectă același val de nemulțumire populară față de establishment-ul politic tradițional, vizibil la scară continentală.Materialul oferă astfel o radiografie comprehensivă a momentului politic european, evidențiind că ascensiunea suveraniștilor nu este un accident local, ci un fenomen structural cu rădăcini în anxietăți economice, geopolitice și instituționale profunde — cu implicații directe și pentru România.Prime Time News · Realitatea Plus · 27 septembrie 2026suveranism, extremă dreaptă, AfD Germania, Alternativă pentru Germania, AUR România, Georgia Meloni, Polonia Nawrocki, criza politică europeană, Christian Năsulea, macroeconomie, politică europeană, partide naționaliste

Kanal D · 25 sep 2026 · Știrile Kanal D ...

https://kanald.roGuvernul României a lansat o platformă publică prin care cetățenii pot consulta salariile și CV-urile directorilor din companiile de stat, iar datele publicate au stârnit reacții puternice. Cel mai bine plătit manager din sectorul public este Bogdan Stelian Mândrescu, care ocupă simultan funcții de conducere în trei companii de stat: Registrul Auto Român, Autoritatea Aeronautică Civilă Română și Compania Națională Aeroporturi București. Venitul său total depășește 134.000 de lei brut pe lună, echivalentul a aproximativ 25.000 de euro lunar. Mândrescu este o figură cu conexiuni politice bine documentate — a fost prezent în zborul privat spre Mykonos din iulie, alături de un judecător al Curții Constituționale, fostul premier Victor Ponta, fostul ministru al muncii Florin Manole, președintele Tribunalului Constanța și mai mulți oameni de afaceri.Platforma guvernamentală relevă că situația lui Mândrescu nu este singulară. La Transelectrica, patru membri ai conducerii încasează fiecare peste 55.000 de lei brut pe lună. În plus, compania plătește o chirie de 60.000.000 de lei pentru sediu pe o perioadă de cinci ani — o sumă mai mare decât costul achiziționării directe a imobilului. La ROMATSA, directorul general are un venit lunar de 71.000 de lei brut, iar directorul de la Transgaz câștigă peste 67.000 de lei brut pe lună. Peste 100 de persoane din sistemul companiilor de stat dețin simultan mai multe funcții de conducere.Economistul Christian Năsulea comentează datele din platformă și subliniază mai multe aspecte îngrijorătoare. În primul rând, discrepanța dintre salariile din companiile de stat și cele din mediul privat este considerată excesivă și nejustificată, în condițiile în care performanța acestor companii nu este pe măsura remunerațiilor acordate conducerii. În al doilea rând, Ch. Năsulea atrage atenția că numirile în funcțiile de conducere nu au fost ghidate în mod sistematic de competență, ci de apartenența politică sau de relații personale — un fenomen pe care îl consideră inacceptabil. El remarcă totodată că platforma guvernamentală oferă acces și la CV-urile managerilor, ceea ce permite verificarea publică a corespondenței dintre pregătirea profesională și funcția ocupată. În multe cazuri, această corespondență este, în cuvintele sale, deficitară.Reacțiile cetățenilor intervievați pe stradă surprind amploarea decalajului perceput față de veniturile din economia reală: unii estimau că un salariu „bun" în sectorul privat ar fi în jur de 30.000 de lei brut, alții apreciau că le-ar trebui cinci-șase ani de muncă pentru a acumula suma câștigată lunar de cel mai bine plătit director de stat.Concluzia materialului este că, deși bugetul public se confruntă cu presiuni semnificative, companiile de stat continuă să funcționeze cu structuri de remunerare opace și greu de justificat. Guvernul prezintă noua platformă de transparență drept un element al unui efort mai larg de reformă a companiilor de stat, însă analiștii și cetățenii deopotrivă cer ca transparența să fie urmată de măsuri concrete privind criteriile de numire și nivelul salariilor.Știrile Kanal D · 25 septembrie 2026companii de stat, salarii manageri publici, transparență salarială, Christian Năsulea, guvernul României, reformă sector public, Transelectrica, ROMATSA, Transgaz, Aeroporturi București, numiri politice, politică economică

Digi24 · 25 sep 2026 · Ediție specială · Guvern ...

https://digi24.roEdiție specială de la Digi24 analizează criza politică profundă în care se află România: guvernul propus, condus de Zichvid-Mureșan, nu reușește să strângă cele 233 de voturi necesare pentru învestitură în Parlament, iar scenariul alegerilor anticipate devine tot mai real.Dezbaterea pornește de la situația aritmetică imposibil de ocolit: indiferent de declarațiile optimiste ale unor politicieni, matematica parlamentară nu poate fi ignorată. Profesorul de economie Christian Năsulea subliniază cu fermitate că „dorințele politicienilor nu pot bate aritmetica" — în acest moment, declarațiile publice nu indică șanse reale de atingere a pragului de 233 de voturi necesare pentru ca guvernul să treacă votul de învestitură.Este analizată în detaliu structura matematică a unui potențial vot de învestitură. Senatorul PNL Daniel Fenechiu avansase o teorie conform căreia, dacă toți cei aproximativ 80 de parlamentari PNL votează favorabil, alături de USR și UDMR, plus grupurile parlamentare mici — SOS, POT, grupul lui Ponta, neafiliaţii și reprezentanții minorităților naționale — s-ar putea ajunge teoretic la o majoritate de peste 240 de voturi, adică peste limita necesară de 233. Totuși, analiștii prezenți în studio atrag atenția că această ecuație este extrem de fragilă: există o aripă dizidentă în PNL al cărei comportament este incert, unii parlamentari anunțând că votează, alții că nu se prezintă. În plus, compoziția eterogenă a grupurilor mici — cu figuri precum Dumitru Coarnă sau alte personalități cu traiectorii politice controversate — face ca o astfel de majoritate să fie practic imposibil de consolidat.În paralel, este discutată varianta alegerilor anticipate. Reprezentanții politici prezenți, inclusiv Sorin Grindeanu, președintele PSD și posibil viitor prim-ministru, sunt întrebați direct dacă sunt dispuși să negocieze cu AUR pentru formarea unui guvern. Grindeanu răspunde diplomatic că, dacă va fi desemnat premier, va discuta cu toată lumea, fără a exclude explicit sau a confirma o coaliție PSD-AUR. Președintele Nicuşor Dan fusese deja citat anterior în legătură cu preferințele sale pentru compoziția viitorului guvern.Moderatorii și analiștii subliniază că alegerile anticipate reprezintă un scenariu nedorit atât pentru cetățeni — care trăiesc o stare de insecuritate și instabilitate —, cât și pentru partide, mai ales pentru cele care abia au depășit pragul electoral și care s-ar putea trezi, fără prea mult preaviz, că Parlamentul a fost dizolvat. Totuși, dacă guvernul Zichvid-Mureșan nu obține învestitura, președintele României are dreptul constituțional de a declanșa alegeri anticipate în orice moment, după epuizarea procedurilor prevăzute de lege.Concluzia generală a dezbaterii este că România se află la o răscruce: fie se găsește rapid o majoritate de guvernare funcțională — fie prin coaliția de dreapta extinsă, fie printr-un acord PSD-AUR —, fie țara intră pe calea alegerilor anticipate, cu toate costurile și incertitudinile pe care aceasta le implică pentru stabilitatea economică și politică.Participă: Christian Năsulea (profesor de economie), Ion Meoniță (jurnalist) și Sabin Orcan (director Newsweek România).Ediție specială · 25 septembrie 2026alegeri anticipate, guvern Romania, vot investitura, criza politica, PSD, AUR, PNL, coalitie parlamentara, Christian Năsulea, Sorin Grindeanu, Nicusor Dan, Romania 2026

TVR · 25 sep 2026 · Pulsul Zilei · Prețul ...

https://tvr.roChristian Năsulea, profesor de Economie Mondială, a fost invitat în direct la emisiunea Pulsul Zilei pe TVR, pentru a analiza evoluția prețurilor la carburanți în contextul crizei din Orientul Mijlociu și al tensiunilor comerciale transatlantice.Discuția a pornit de la scenariul vehiculat în Franța privind un preț de 4 euro pe litru de benzină. Ch. Năsulea a subliniat că, dacă un astfel de scenariu s-ar materializa, efectul imediat nu ar fi neapărat acceptarea acestor prețuri de către consumatori, ci o accelerare dramatică a tranziției spre vehicule electrice și tehnologii alternative. Profesorul a explicat principiul complementarității bunurilor în economie: atunci când prețul unui bun crește foarte mult, cererea pentru bunul complementar scade semnificativ. Astfel, înainte ca benzina să ajungă la 4 euro pe litru, piața ar suferi transformări profunde — consumatorii ar migra spre autovehicule electrice sau alte soluții de mobilitate, făcând acel nivel de preț practic imposibil de atins în condiții normale de piață.În ceea ce privește România, Ch. Năsulea a precizat că țara noastră se confruntă cu aceeași problemă structurală ca Franța, însă cu două diferențe importante: nivelul diferit al accizelor și faptul că România dispune de surse proprii de producție și aprovizionare, diferite de cele de care depind francezii. Prin urmare, prețurile la carburanți din România nu vor atinge, cel mai probabil, nivelurile din Europa de Vest, dar atâta timp cât criza din Orientul Mijlociu nu se atenuează, presiunea ascendentă asupra prețurilor va persista.Un alt subiect abordat a fost solicitarea Comisiei Europene adresată administrației Trump de a menține libera circulație a motorinei către Uniunea Europeană, în contextul în care Comisarul European pentru Energie a avertizat că iarna 2026–2027 ar putea fi cea mai dificilă din 2022 încoace. Ch. Năsulea a explicat că această evaluare se bazează pe prognozele meteorologice, pe prețurile deja ridicate ale energiei și pe riscul unor scumpiri suplimentare. Referitor la posibilitatea ca SUA să restricționeze exporturile de motorină către UE, profesorul a trasat o paralelă cu sancțiunile aplicate Federației Ruse: atâta timp cât există cerere, Europa va găsi întotdeauna furnizori alternativi dispuși să cumpere din SUA și să revândă către piața europeană, indiferent de intențiile administrației americane.Ch. Năsulea a reiterat că o creștere a prețului benzinei până la 3 euro pe litru în Europa de Vest ar declanșa o transformare tehnologică accelerată — spre vehicule electrice, tehnologia hidrogenului și alte alternative — deoarece la acele niveluri de preț, funcționarea economiei pe bază de produse petroliere nu mai este rentabilă și nici sustenabilă.În finalul intervenției, profesorul a fost de acord cu afirmația comisarului european pentru energie conform căreia renunțarea la dependența de combustibili fosili este o necesitate pentru a evita o criză permanentă. Ch. Năsulea a adăugat o perspectivă geopolitică importantă: țările mari exportatoare de petrol, precum Arabia Saudită, nu au alternative economice viabile și, prin urmare, vor exercita presiuni la nivel internațional pentru a menține modelul economic bazat pe petrol, ceea ce complică și mai mult tranziția energetică globală.Pulsul Zilei, TVR · 25 septembrie 2026prețul carburanților, combustibili fosili, tranziție energetică, vehicule electrice, criză energetică, Orientul Mijlociu, politică comercială SUA-UE, economie România, decarbonizare, Christian Năsulea, prețul benzinei, politici energetice

Antena1 · 25 sep 2026 · Observator · Taxarea excesivă ...

https://a1.roEpisodul din campania „Legea Banilor" difuzat la Observator explorează în detaliu mecanismul prin care statul român colectează taxe și impozite la fiecare etapă a vieții economice a cetățeanului — de la salariu, la consum și până la cheltuielile cotidiene —, punând în lumină povara fiscală reală comparativ cu puterea de cumpărare.Reportajul pornește de la un exemplu concret: dintr-o sută de lei brut, un salariat rămâne cu doar 58 de lei, restul de 42 de lei ducându-se către impozitul pe venit, contribuțiile la pensii și la sănătate. România se află pe locul 7 în Uniunea Europeană la taxarea muncii, însă, raportat la ponderea care cade exclusiv pe angajat, țara noastră este campioană europeană. Un român a muncit în 2026 timp de 171 de zile exclusiv pentru a achita taxe și impozite — pragul simbolic al „Zilei Independenței Fiscale" a fost atins abia după 20 iunie.Un alt indicator îngrijorător: România se situează pe locul 7 mondial ca număr de taxe plătite anual — 109 taxe —, mai multe decât plătesc un elvețian, un britanic sau un ungur. Reportajul subliniază că nu este vorba doar despre o percepție subiectivă, ci despre un fenomen real și documentat: taxele se aplică peste alte taxe.Profesorul de economie Christian Năsulea explică mecanismul „taxei pe taxă", ilustrat cel mai bine prin accize: acciza aplicată carburanților, tutunului și alcoolului este la rândul ei supusă TVA-ului, ceea ce înseamnă că statul își taxează propriile taxe, amplificând astfel povara fiscală. Ch. Năsulea atrage atenția că nivelul de taxare al muncii este ridicat nu doar în termeni absoluți, ci mai ales în raport cu puterea de cumpărare a românilor — comparația cu Franța sau Germania este irelevantă fără a ține cont de acest context.Reportajul analizează și structura detaliată a fiecărui leu cheltuit la magazin: din 100 de lei, 65 de lei merg către furnizori români (care, la rândul lor, plătesc taxe, impozite și salarii impozitate), 16 lei către furnizori internaționali (cu TVA și taxe vamale incluse), 8 lei reprezintă TVA direct, 4 lei sunt profitul magazinului (impozabil), iar angajații magazinului primesc în total doar 7 lei — după care circuitul taxelor reîncepe.În cazul locuinței, impozitul pe proprietate este doar prima contribuție. La plata întreținerii, statul încasează TVA, acciza aferentă energiei electrice din blocuri, dar și contribuțiile salariale ale administratorului, ale femeii de serviciu și ale celui care asigură mentenanța liftului. Facturile la utilități, transportul și lanțul de producție aduc contribuții suplimentare la bugetul de stat.Cetățenii intervievați în reportaj declară că nu simt că banii plătiți ca taxe le revin sub formă de servicii publice de calitate. Nemulțumirile vizează în special educația și sănătatea — domenii în care finanțarea publică este considerată insuficientă sau ineficientă. Christian Năsulea concluzionează că statul român are obligația să justifice transparent în fața cetățenilor și a companiilor modul în care sunt utilizate sumele colectate lunar, întrucât contribuabilii muncesc pentru acești bani și au dreptul să cunoască destinația lor reală.Observator, 25 septembrie 2026taxare, fiscalitate, povara fiscală, impozit pe muncă, accize, TVA, Christian Năsulea, economie România, politică fiscală, buget de stat, libertate economică, transparență fiscală