Antena3 · 1 oct 2026 · Newsroom · Concedieri în ...

https://antena3.roRomânia se confruntă cu o deteriorare vizibilă a situației economice, iar tema centrală a acestei intervenții este triplul pericol reprezentat de creșterea concedierilor colective, instabilitatea fiscală și riscul de retrogradare a ratingului de țară. Christian Năsulea, profesor de economie mondială, analizează aceste provocări în contextul unui climat politic incert și al unui guvern fără puteri depline.Datele privind concedierile colective pentru perioada ianuarie–august 2026 sunt îngrijorătoare: peste 10.000 de angajați au fost deja concediați (10.451, mai exact), ceea ce reprezintă o creștere de 25% față de aceeași perioadă a anului anterior. În plus, 22.146 de persoane au fost anunțate pentru disponibilizare, iar 208 companii au depus notificări oficiale privind concedierile colective. Aceste cifre reflectă scăderea nivelului de trai și o cerere internă slabă, care se manifestă inclusiv prin interesul crescut al populației față de ofertele comerciale.Pe fondul acestei situații, premierul demis Ilie Bolojan a declarat că pensiile și salariile ar trebui indexate, însă procentul exact urmează să fie stabilit în urma unor discuții deschise. Bolojan a subliniat că orice creștere presupune mai întâi un efort la nivelul bazei de cheltuieli. În privința pensionărilor anticipate — în special a celor la vârste de 48–50 de ani — premierul demis a afirmat că România nu își mai poate permite acest lucru și că vârsta de pensionare în aceste categorii trebuie crescută. Referitor la salarizarea din sectorul public, Bolojan a propus o abordare pragmatică: reducerea numărului de angajați acolo unde există suprapopulare, redistribuirea resurselor către cei care rămân, astfel încât salariile acestora să crească, iar cei disponibilizați să fie absorbiți de sectorul privat.Un alt subiect important este evaluarea agenției de rating Standard & Poor's, așteptată a doua zi. Sursele neoficiale indicau că România nu va fi retrogradată la categoria speculativă („junk"), însă presiunile rămân semnificative. Un raport american privind riscurile investiționale în economia României identifică mai multe vulnerabilități structurale: impredictibilitatea legislativă — în special frecvența cu care legislația fiscală este modificată fără analize suficiente — descurajează investițiile străine directe. De asemenea, sectorul energetic este expus unor variații mari de prețuri, iar deficitele bugetare reprezintă în continuare o vulnerabilitate majoră. Deși deficitul a fost redus parțial prin majorarea taxelor și efortul contribuabililor, reforma structurală reală nu s-a produs.Christian Năsulea subliniază că problema de fond rămâne nerezolvată: fără un guvern cu puteri depline și fără o coaliție suficient de largă care să asigure consensul necesar pentru măsurile de reformă, România riscă să rămână blocată în același cerc vicios al instabilității și al amânărilor. Instabilitatea politică alimentează instabilitatea economică, iar aceasta din urmă alimentează neîncrederea investitorilor și vulnerabilitatea în fața agențiilor de rating.Newsroom, Antena3 · 1 octombrie 2026concedieri colective, rating Standard and Poor's, deficit bugetar, impredictibilitate fiscală, pensii, salarii sector public, investiții străine, Christian Năsulea, economie România, reformă fiscală, Ilie Bolojan, stabilitate politică

Acasa TV · 1 oct 2026 · Știrile Acasa Magazin ...

https://acasatv.roÎn ziua votului de învestitură din Parlament pentru guvernul Mureșan, cursul de schimb al euro față de leu s-a menținut aproape de pragul de 5,28 lei, nivel la care moneda europeană urcase recent pe piața interbancară. Contextul acestei presiuni valutare este legat de întârzierea formării unui nou cabinet, perioadă de incertitudine politică ce a alimentat volatilitatea cursului. Au existat chiar momente în care euro a depășit pragul de 5,28 lei, semnalând nervozitatea piețelor în raport cu evoluțiile politice din România.Profesorul de economie Christian Năsulea, de la Universitatea București, a analizat situația macroeconomică și fiscală a României în acest context. Ch. Năsulea a subliniat că față de anul trecut există o ajustare a deficitului bugetar de 1,6% din PIB, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv pentru stabilitatea fiscală. Totodată, investițiile au crescut cu 25 de miliarde de lei, cifre pe care economistul le consideră esențiale pentru menținerea ratingului de credit al României de către agențiile internaționale de specialitate.Christian Năsulea a atras însă atenția că, dincolo de cifrele punctuale, ceea ce contează cu adevărat atât pentru agențiile de rating, cât și pentru investitori, este direcția pe care România o urmează în următorii ani. În acest sens, este așteptat un guvern care să continue în mod credibil reformele structurale vizând reducerea deficitului bugetar. Economistul a precizat că reformele necesare sunt, în esență, aceleași pe care le-a asumat și guvernul Bolojan — reforme care fuseseră formulate la un nivel mai elaborat și în planul de guvernare Mureșan.Un mesaj central al intervenției lui Ch. Năsulea a fost că aceste reforme nu reprezintă o opțiune, ci o necesitate: indiferent de guvern sau de culoarea politică a acestuia, măsurile de consolidare fiscală vor trebui implementate. Dacă România nu le adoptă din proprie inițiativă, același set de reforme va fi impus din exterior, prin condiționalitățile unui eventual program cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Cu alte cuvinte, nu există o alternativă reală la consolidarea fiscală — iar cei care susțin contrariul nu reflectă realitatea economică.Christian Năsulea a descris situația actuală a României drept o „stabilitate a instabilității" — o stare în care țara se află într-un echilibru fragil, fără o marjă reală de manevră pentru a evita reformele necesare. Guvernul Bolojan a rămas în funcție în regim interimar, urmând să fie înlocuit după votarea noului executiv în Parlament.Știrile Acasa Magazin · 1 octombrie 2026curs euro, deficit bugetar, Christian Năsulea, guvernul Mureșan, rating de credit, consolidare fiscală, FMI, piața interbancară, investiții publice, reformă fiscală, guvernul Bolojan, România economie

Antena1 · 1 oct 2026 · Observator · Cum sunt ...

https://a1.roEpisod din campania „Legea banilor" realizată de Observator (Antena1), care urmărește traseul banilor în economie și modul în care statul preia o parte din veniturile fiecărui cetățean, indiferent de stilul de viață sau de nivelul de trai al acestuia.Reportajul pornește de la un principiu economic fundamental: banii circulă prin mai multe mâini, iar la fiecare etapă a acestui traseu statul colectează taxe și impozite. Pentru a ilustra concret acest mecanism, sunt prezentate poveștile a patru români cu venituri și situații de viață diferite, arătând că, deși prioritățile și bugetele sunt distincte, toți ajung să contribuie la aceeași „pușculiță" a statului.**Profilurile urmărite:**- **Ionuț, 24 de ani, Pitești** – angajat la primul loc de muncă, plătit cu salariul minim net de 2.699 lei. Aproximativ jumătate din salariu îi acoperă chiria și cheltuielile locuinței, circa 900 de lei merg pe mâncare, iar mai puțin de 500 de lei rămân pentru transport, ieșiri și economii. Trăiește în mare parte pe datorie și perspectivele de pensionare sunt sumbre: conform unui studiu CFI România, rata de înlocuire a pensiei față de ultimul salariu ar urma să scadă de la sub 50% în prezent la 30% în 2042 și la numai 24% în 2070.- **Andrei și Andreea, București** – cuplu cu venituri mai ridicate (Andreea este educatoare la o grădiniță de stat cu un salariu de 5.500 lei), cu o rată lunară de 4.000 de lei la un apartament. Cheltuielile principale includ mâncare, igienă, haine și transport (peste 1.000 de lei). Reușesc să economisească periodic, până în momentul în care Andreea rămâne gravidă și constată că, deși cotizează de ani buni la sistemul public de sănătate, apelează la servicii medicale private pentru a obține consultații și analize la timp.**Problema sistemului de sănătate** este subliniată explicit: din cei aproximativ 17 milioane de oameni care pot beneficia de servicii medicale publice în România, doar circa 12 milioane cotizează efectiv. Această discrepanță structurală subminează calitatea și sustenabilitatea sistemului.**Christian Năsulea, profesor de economie**, oferă perspectiva analitică a materialului. El atrage atenția că separarea dintre individ și stat este fundamentală: statul „ia" de la cetățeni, iar întrebarea esențială este dacă cei care administrează acești bani sunt capabili să o facă eficient. Năsulea observă că, în practică, rezultatele sunt „foarte diferite de ceea ce a fost promis și de ceea ce ne așteptam". El recomandă diversificarea economiilor — inclusiv prin Pilonul 3 de pensii și alte instrumente de investiții private — tocmai pentru că Pilonul 1 (pensia de stat) nu oferă garanții reale pentru un trai decent la bătrânețe. În privința sănătății, recunoaște că și el suportă personal costul analizelor medicale prin sistemul privat, în paralel cu contribuțiile obligatorii la sistemul public.**Concluzia** reportajului este că, indiferent de venit, toți românii contribuie la bugetul statului, dar randamentul acestei contribuții — în pensii, sănătate și alte servicii publice — rămâne semnificativ sub așteptări, iar cetățenii sunt din ce în ce mai nevoiți să caute alternative private pentru a-și asigura un nivel de trai decent.Observator · 1 octombrie 2026taxe Romania, pensii Romania, sistem sanatate Romania, salariu minim, contributii sociale, economii personale, servicii publice, pilonul 3 pensii, buget de stat, Christian Năsulea, legea banilor, politici fiscale

ProTV · 1 oct 2026 · Știrile Pro TV · ...

https://stirileprotv.roRespingerea Guvernului Mureșan în Parlament adâncește instabilitatea politică din România și menține o presiune semnificativă asupra economiei naționale. În acest context extrem de sensibil, România urmează să fie evaluată de agenția de rating Standard & Poor's (S&P), care va decide dacă țara își păstrează calificativul de țară recomandată investițiilor (investment grade) sau va fi retrogradată la statutul de țară nerecomandată investițiilor (junk). Raportul agenției urma să fie publicat vineri.Pe piața valutară, euro s-a menținut aproape de maximul istoric de 5,28 lei, nivel atins recent în contextul întârzierii formării unui nou guvern. Pe parcursul zilei votului din Parlament, au existat și momente în care euro a depășit acest prag pe piața interbancară. Piețele financiare nu au fost surprinse de rezultatul votului, întrucât scenariul era anticipat, însă persistența instabilității politice amplifică riscul unei decizii negative din partea S&P.În discuțiile purtate cu experții agenției de rating, oficialii români au prezentat argumente legate de execuția bugetară recentă. Datele arată că deficitul bugetar a scăzut considerabil în primele opt luni ale anului, înregistrând o ajustare față de aceeași perioadă a anului precedent de 1,6% din PIB. Totodată, investițiile publice au crescut cu 25 de miliarde de lei. Aceste cifre reprezintă argumentele principale pe care autoritățile române le-au invocat în sprijinul menținerii ratingului actual.Christian Năsulea, profesor de economie la Universitatea București, atrage atenția că, dincolo de cifrele punctuale, atât agențiile de rating, cât și investitorii acordă o importanță deosebită direcției pe termen mediu și lung în care se îndreaptă România. În acest sens, este așteptat un guvern care să continue reformele necesare pentru reducerea deficitului bugetar. Ch. Năsulea subliniază că reformele pe care le-a promovat Guvernul Bolojan — și care se regăseau, într-o formă mai rafinată, și în planul de guvernare al Guvernului Mureșan — vor trebui asumate și implementate de orice guvern viitor. Nu există, în opinia sa, o alternativă viabilă la această traiectorie de ajustare fiscală: dacă România nu face ea însăși reformele necesare, aceleași măsuri vor fi impuse de Fondul Monetar Internațional în cazul în care țara ar ajunge să apeleze la un acord cu această instituție. Christian Năsulea concluzionează că România se află, în prezent, într-o stare de „instabilitate stabilă" — o situație paradoxală în care incertitudinea politică a devenit, practic, starea de normalitate.Între timp, Guvernul Bolojan rămâne în funcție în regim interimar, până la votarea unui nou executiv în Parlament. Lipsa unui guvern cu depline puteri limitează capacitatea de decizie și de reformă a executivului, tocmai în momentul în care presiunile externe — atât din partea piețelor financiare, cât și din partea agențiilor de rating — sunt maxime.Știrile Pro TV · 1 octombrie 2026rating suveran, deficit bugetar, instabilitate politică, România, Standard and Poor's, curs valutar euro-leu, Guvernul Mureșan, Guvernul Bolojan, FMI, investitii publice, piata valutara, ajustare fiscala

Prima News · 30 sep 2026 · Prima News Debate ...

https://primanews.roChristian Năsulea, profesor de economie internațională, revine în studioul Prima News pentru a analiza una dintre cele mai tensionate zile din calendarul economic și politic recent al României. Discuția se concentrează pe două evenimente cu impact major: votul din Parlament pentru învestirea Guvernului Mureșan și așteptata decizie a agenției de rating S&P privind ratingul de țară al României.Năsulea subliniază că ziua nu poate fi așteptată cu liniște, ci cu un stres considerabil, deoarece există argumente atât în favoarea menținerii ratingului de țară, cât și în favoarea unui downgrade. Variabila centrală rămâne votul din Parlament: dacă Guvernul Mureșan primește învestitura, probabilitatea unui downgrade scade semnificativ. În schimb, absența unui guvern cu puteri depline reduce șansele ca România să transmită semnale de stabilitate instituțională și fiscală către exterior.Ch. Năsulea nuanțează că un downgrade nu este cert nici în scenariul în care guvernul nu este confirmat, în special în contextul declarațiilor recente ale președintelui, însă probabilitatea unui rezultat favorabil este net mai mică fără un executiv funcțional. El descrie o perioadă de câteva săptămâni în care activitatea sa principală a constat în răspunsuri la solicitări de informații venite din partea unor organizații internaționale — fonduri de investiții, centre de analiză, grupuri industriale — care doresc să înțeleagă direcția în care se îndreaptă România: statul, economia, viața publică.Un punct important al analizei vizează paradoxul percepției externe față de cea internă: deseori, observatorii din afara țării au o imagine mai clară și mai structurată despre ce se întâmplă în România decât cei aflați în mijlocul evenimentelor. Faptul că există resurse investite la nivel internațional pentru monitorizarea situației din România arată că țara contează pe harta globală, dar în același timp reflectă un semnal de alarmă — România este percepută ca un factor de risc pentru economia internațională, nu doar ca un furnizor de securitate, rol pe care politicienii îl invocă frecvent.Năsulea atrage atenția că pentru a fi un furnizor credibil de securitate, lucrurile trebuie să fie în ordine în plan intern, ceea ce este departe de realitatea actuală. Votul din Parlament este descris ca principala și aproape singura pârghie rămasă la dispoziția României pentru a influența decizia S&P, însă probabilitățile la momentul discuției sugerează că acest instrument nu va fi utilizat — șansele de confirmare a Guvernului Mureșan sunt apreciate ca relativ scăzute. Prin urmare, analiza trebuie orientată spre scenarii alternative.Spre finalul segmentului, Ch. Năsulea pregătește o clarificare legată de declarația sa anterioară conform căreia nu există motive imediate să ajungem în incapacitate de plată (default), explicând că această apreciere trebuie înțeleasă în corelație atât cu votul parlamentar din ziua respectivă, cât și cu contextul economic mai larg al României.Prima News Debate · 30 septembrie 2026rating de țară, downgrade S&P, Guvernul Mureșan, Christian Năsulea, economie România, risc fiscal, stabilitate instituțională, investitori internaționali, politică economică, vot Parlament

Digi24 · 30 sept 2026 · Știrile dimineții · Dobânzi, ...

https://digi24.roRomânia traversează o perioadă de turbulențe economice severe, amplificate de un scandal politic prelungit și de absența unui guvern funcțional stabil. În această ediție a Știrilor dimineții, jurnalistul Sebastian Boldea discută cu profesorul de economie Christian Năsulea despre starea economiei românești în ziua unui vot crucial în Parlament, programat să înceapă la aproximativ 3 ore și 40 de minute de la momentul emisiunii.Unul dintre principalele subiecte analizate este evoluția dobânzilor la care se împrumută România pe piețele internaționale. Dacă în urmă cu două săptămâni dobânda pentru titlurile de stat pe 10 ani se situa în jurul valorii de 6,4%, aceasta a urcat deja peste 7%, cu riscul de a continua să crească în absența unui guvern stabil. Christian Năsulea avertizează că, deși în spațiul public s-a vehiculat ideea că România se împrumută deja la dobânzi specifice ratingului „junk", contextul actual este diferit față de precedentul istoric. La ultima degradare a ratingului României la nivel de junk, dobânzile atinseseră aproximativ 14%, însă atunci inflația era aproape zero sau chiar negativă, din cauza crizei financiare globale. În prezent, inflația se situează în jurul valorii de 6,4%, ceea ce înseamnă că, în scenariul unui nou downgrade la junk, dobânzile reale suportate de România ar putea depăși cu mult precedentul, cumulând cei circa 14% specifici ratingului junk cu rata inflației existente — un scenariu cu consecințe extrem de grave pentru finanțele publice.Un alt subiect important îl reprezintă cursul de schimb leu-euro, care a atins recent un vârf istoric. Christian Năsulea explică că deprecierea monedei naționale este cauzată în principal de haosul politic și de lipsa unei viziuni clare privind redresarea economică a țării. Incertitudinea determină ieșiri de capital, care exercită presiuni suplimentare asupra cursului de schimb. Totodată, profesorul subliniază că Banca Națională a României este în prezent nevoită să apere cursul în jurul pragului de aproximativ 5,3 lei pentru un euro, întrucât o depreciere mai accentuată ar declanșa noi ieșiri de capital din zona titlurilor de stat și a datoriei suverane, destabilizând și mai mult economia. Apărarea cursului are însă un cost: alimentează presiunile inflaționiste.În ceea ce privește impactul votului din Parlament asupra cetățenilor, Christian Năsulea avertizează că un rezultat negativ — respectiv neacordarea încrederii unui guvern — ar putea genera noi creșteri de prețuri. Totuși, profesorul nuanțează: o mare parte din inflația actuală este generată de deficitul bugetar și de banii împrumutați de stat și injectați în economie. Paradoxal, în scenariul în care România nu poate obține finanțare și este forțată să reducă cheltuielile bugetare, presiunile inflaționiste ar putea fi mai mici decât în scenariul în care statul continuă să se împrumute și să cheltuiască. Evaluarea agenției de rating S&P, așteptată la finalul săptămânii, reprezintă un alt moment critic, cu potențialul de a agrava sau de a tempera situația.Ştirile dimineţii · Digi24 · 30 septembrie 2026economie România, dobânzi titluri de stat, rating de țară, junk, curs valutar leu-euro, Banca Națională, deficit bugetar, inflație, criză politică, S&P, Christian Năsulea, guvern România

Kanal D · 29 sep 2026 · Follow us · ...

https://kanald.roLectorul universitar Christian Năsulea, analist economic, apare în emisiunea „Follow us" de la Kanal D pentru a explica pe înțelesul tuturor ce înseamnă perspectiva intrării României în categoria „junk" (gunoi, în traducere directă) din punct de vedere al ratingului de credit suveran, și ce consecințe ar putea avea aceasta asupra economiei și vieții de zi cu zi a românilor.Ch. Năsulea pornește de la îngrijorarea generală resimțită în spațiul public și recunoaște că această perioadă este una deosebit de stresantă chiar și pentru economiști: întrebările vin din toate părțile, iar răspunsurile clare lipsesc, în mare parte pentru că planul real al politicienilor români nu este cunoscut sau comunicat transparent. Fără a cunoaște direcția pe care o va lua statul român în materie de politică fiscală, este dificil să se răspundă cu precizie la întrebarea fundamentală: unde se îndreaptă economia și, implicit, economiile și viețile cetățenilor?Analistul subliniază relația strânsă — și nefericită — dintre stat și cetățeni: statul este un instrument al societății, iar deciziile proaste luate în trecut vor fi, inevitabil, plătite de români. Responsabilitatea nu aparține unei entități abstracte, ci tuturor celor care alcătuiesc statul.Christian Năsulea explică apoi ce este, concret, ratingul de tip „junk": agențiile de rating analizează capacitatea statului român de a rambursa împrumuturile contractate — sute de miliarde de euro. Până la momentul apariției, România fusese evaluată de două ori, urmând ca pe 2 octombrie să aibă loc o nouă analiză decisivă, care va stabili dacă țara intră sau nu în această categorie nedorită. Această evaluare vizează exclusiv statul, nu cetățenii sau companiile private în mod direct.Problema centrală identificată de Ch. Năsulea este structurală și persistentă: începând aproximativ din 2019, statul român cheltuie cu circa 30% mai mult decât încasează lunar. Analistul folosește o analogie accesibilă — un prieten căruia i-ai împrumutat bani și care cheltuie constant mai mult decât câștigă — pentru a ilustra de ce creditorii internaționali încep să-și pună semne de întrebare. Aceștia nu au împrumutat România din generozitate, ci pentru că statul oferea dobânzi atractive. Dobânzile ridicate au convins investitorii să plaseze peste 200 de miliarde de euro în datoria publică românească — ceea ce reprezintă 61,4% din PIB, o sumă colosală care trebuie „rostogolită" lunar: o parte din împrumuturi sunt rambursate pentru a putea fi contractate altele noi.Ch. Năsulea avertizează că, de șapte ani încoace, România cheltuie sistematic peste posibilitățile sale, iar această dinamică pune sub semnul întrebării sustenabilitatea finanțelor publice. Dacă agenția de rating decide pe 2 octombrie că România nu mai merită ratingul de investment grade, consecințele se vor resimți în costul finanțării datoriei și, prin extensie, în viața economică a tuturor românilor.Follow us, Kanal D, 29 septembrie 2026rating suveran, junk, datorie publica, deficit bugetar, Christian Năsulea, agentii de rating, finante publice, politica fiscala, economie Romania, criza fiscala, imprumut de stat

TVR · 28 sep 2026 · Prim Plan · Audieri ...

https://tvr.roEmisiunea „Prim Plan" de pe TVR reunește patru invitați pentru a analiza prima zi de audieri ale miniștrilor propuși de premierul desemnat Zigfrid Mureșan și starea negocierilor din Parlament. Invitații sunt Cris Aconescu, fost ministru de externe, Silviu Serviu, jurnalist la Independent News / Punct.Ro, Christian Năsulea, profesor de economie, și Marinela Mititeru, realizatoare a emisiunii „Cine face legea?".Corespondenta Teodora Drăgoi raportează de pe holurile Parlamentului că prima zi de audieri s-a încheiat după șapte ore, cu șase miniștri examinați în comisiile de specialitate. Bilanțul audierilor indică patru avize negative pentru miniștrii propuși de USR și două avize favorabile — pentru Tanțoș Barna și Alexandru Nazare —, despre care parlamentarii au declarat că sunt „oameni potriviți la locul potrivit". Programul continuă: a doua rundă de audieri este prevăzută pentru ziua următoare, la ora 10, cu opt miniștri, iar votul de învestitură în plenul camerelor reunite este programat miercuri la ora 13.Pe frontul politic, pozițiile sunt clare și dificile pentru premierul desemnat. PSD a anunțat fără echivoc că nu va susține guvernarea Mureșan. Sorin Grindeanu îl acuză pe acesta de oportunism, irelevanță politică și lipsă de experiență administrativă, descriindu-l drept „un birocrat parașutat într-o funcție pentru a bifa o numire politică" și afirmând că „totul este, până la urmă, praf în ochi". Strategia PSD la vot este să rămână în bănci, fără a vota — ceea ce reduce semnificativ șansele Cabinetului Mureșan de a obține învestitura. AUR, la rândul său, a reiterat că nu va vota un guvern din care nu face parte și a anunțat că va părăsi plenul în momentul votului de miercuri.Premierul desemnat Zigfrid Mureșan insistă că PSD ar trebui să-și reevalueze poziția și să ia o decizie obiectivă, punând partidul în fața unei alegeri clare: votarea unui guvern pro-european sau consolidarea parteneriatului cu AUR. La această oră, Mureșan se bazează pe aproximativ 170 de voturi provenind din zona PNL-USR-UDMR, număr insuficient pentru instalarea Executivului la Palatul Victoria, întrucât îi lipsesc circa 60 de voturi.Negocierile din culise au vizat mai multe grupuri: neafiliații, minoritățile naționale și grupul „Uniți pentru România". Premierul desemnat a purtat cu ultimul grup „o primă și o ultimă discuție". Niciuna dintre aceste întâlniri nu a produs un angajament concret de susținere; toate părțile au vorbit despre „dialoguri constructive", fără a confirma un vot favorabil.Într-un context al impasului, discuțiile au alunecat spre scenarii alternative: o posibilă guvernare PSD-AUR, o guvernare cu sprijin punctual din partea AUR, sau — în lipsa unui consens între partidele pro-europene — declanșarea alegerilor anticipate. Perspectiva instalării unui guvern cu puteri depline, capabil să mențină orientarea pro-europeană și pro-occidentală dorită de președintele Dan, este descrisă ca „foarte greu de realizat" în condițiile actuale. Liderul AUR George Simion a transmis semnalul de poziționare al formațiunii sale încă de la primele ore ale zilei.Prim Plan · 28 septembrie 2026Zigfrid Mureșan, guvern, învestitură, audieri miniștri, PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, criză politică, alegeri anticipate, Christian Năsulea

Digi24 · 27 sep 2026 · Jurnalul de Seară · ...

https://digi24.roEmisiunea Jurnalul de Seară de pe Digi24 din 27 septembrie 2026 a analizat în detaliu contextul politic exploziv generat de dezvăluirile publicației Wall Street Journal, care au relatat o declarație atribuită ambasadoarei americane la Atena, Kimberly Guilfoyle, potrivit căreia schimbarea guvernului de la București — respectiv căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan — s-ar datora influenței Statelor Unite și că America ar putea face același lucru oriunde în lume, inclusiv în Grecia.Reacția liderului PSD, Sorin Grindeanu, a fost promptă și vehementă. Pe rețelele de socializare, acesta a catalogat acuzațiile care i se aduc drept „o tentativă de manipulare din categoria conspirațiilor cu pământul plat", respingând orice implicare a Americii în demiterea lui Bolojan. Grindeanu a susținut că Bolojan „a fost demis de 88% dintre români" din cauza guvernării slabe, și că acesta „a dus România în gard". Realizatorii emisiunii și invitații au subliniat că afirmația referitoare la „88% dintre români" este cel puțin discutabilă din punct de vedere matematic, deoarece în realitate demiterea a fost votată de peste 280 de deputați și senatori în Parlament — un corp legislativ, nu electoratul în ansamblu.Premierul desemnat Zian Frid Mureșan a intervenit și el în dezbatere, observând că Grindeanu „pare că se ceartă cu cineva și nu știm cu cine se ceartă", și că votul de săptămâna viitoare reprezintă cea mai bună ocazie pentru PSD și pentru Grindeanu să demonstreze că acționează în interesul României și nu al unor interese străine. Mureșan și-a exprimat dorința de a construi parteneriate pe picior de egalitate cu fiecare stat membru al Uniunii Europene, cu Statele Unite ale Americii și cu toate democrațiile liberale, subliniind că aceste parteneriate trebuie să facă bine românilor.Petrișor Peiu a luat cuvântul și a clarificat cronologia și mecanismul concret al moțiunii de cenzură: inițiativa a aparținut conducerii AUR și PSD, cinci persoane au decis împreună să depună moțiunea, iar el însuși, împreună cu Marian Neacșu, au redactat textul. Peiu a insistat că Kimberly Guilfoyle „nu a participat la acea întâlnire, nimeni nu a invocat-o, nu a contribuit cu nicio idee, nu a scris niciun cuvânt" din textul moțiunii și că probabil nici nu a auzit vreodată de autorii acesteia.Analistul politic profesor Cristian Preda a oferit o interpretare mai largă a gestului lui Grindeanu: acesta ar folosi scandalul pentru a transmite un mesaj implicit, și anume că el însuși este „adevăratul om al Statelor Unite în România", adoptând o logică tranzacțională în politică — invocând exemple precum exploatarea de gaze. Preda a avertizat că Grindeanu va transforma votul de învestitură a Guvernului Mureșan într-un „circ sinistru". De asemenea, Preda a remarcat favorabil faptul că premierul desemnat Mureșan menționează mai întâi Uniunea Europeană și abia apoi Statele Unite, considerând că această ordine reflectă corect statutul constituțional și geopolitic al României ca stat membru al UE, nu al SUA.În ansamblu, emisiunea a radiografiat tensiunile din clasa politică românească în jurul demiterii Guvernului Bolojan, punând față în față narativele conspiraționiste cu realitatea procedurală a votului parlamentar și cu implicațiile acestei crize pentru credibilitatea parteneriatelor externe ale României.Jurnalul de Seară · Digi24 · 27 septembrie 2026Guvernul Bolojan, moțiune de cenzură, Sorin Grindeanu, PSD, AUR, Kimberly Guilfoyle, Wall Street Journal, Frid Mureșan, Petrișor Peiu, criză politică România, SUA România, Uniunea Europeană