Euronews România · 23 sep 2026 · Euronews Acum · ...

https://euronews.com/romanianCursul leu-euro a depășit pe 23 septembrie 2026 maximul istoric înregistrat la cursul oficial al Băncii Naționale a României (BNR), atingând pe piața interbancară valoarea de 5,2788 lei pentru un euro — foarte aproape de nivelul de 5,28 lei semnalat anterior în cursul aceleiași zile. Precedentul record oficial fusese stabilit pe 6 mai, când un euro era cotat la 5,26 lei, într-un context marcat de căderea Guvernului Bolojan în urma adoptării unei moțiuni de cenzură în Parlamentul României.Christian Năsulea, profesor de economie mondială, analizează cauzele și contextul acestei noi deprecieri a leului. El subliniază că evoluția nu reprezintă o surpriză: episoadele repetate de destabilizare politică din ultimii ani au demonstrat în mod constant că incertitudinea politică se reflectă direct în cursul de schimb. Ch. Năsulea atrage atenția că există în continuare partide politice care, prin opoziția față de instalarea unui nou guvern, riscă să compromită perspectivele pe termen lung ale României. În opinia sa, guvernul aflat în discuție ar fi putut cel puțin să câștige timp prețios pentru implementarea reformelor structurale de care țara are stringentă nevoie.Referitor la perspectivele pe termen scurt, Christian Năsulea explică că scenariile sunt duale: deprecierea poate continua dacă instabilitatea politică persistă, însă o revenire a leului la un curs mai favorabil rămâne posibilă în cazul în care situația politică se stabilizează și se transmite un semnal clar de angajament față de reformă și față de corectarea deficitelor multiple — inclusiv a deficitelor gemene — cu care se confruntă statul român.Ch. Năsulea detaliază și modul în care piețele reacționează la negocierile politice în curs, în contextul în care Guvernul Mureșan pare să nu aibă, cel puțin la nivel declarativ, șanse mari de a dobândi puteri depline. Piața valutară este, potrivit analistului, extrem de atentă la direcția pe care o va lua guvernarea României — și nu este singura afectată. Efectele se propagă la nivelul întregii economii.Sunt identificate mai multe categorii de actori economici afectați: în primul rând, cetățenii români care, în urma crizelor anterioare, și-au convertit deja economiile în monedă străină și care probabil vor repeta acest comportament dacă presiunile continuă. În al doilea rând, companiile care operează în România și care și-au repatriat deja profiturile către societățile-mamă sau către entități din grup aflate în alte țări — nu neapărat din lipsă de interes față de piața românească sau din refuzul de a reinvesti, ci pur și simplu din prudență față de un mediu politic impredictibil, în care direcția pe termen mediu și lung nu este suficient de clară. Christian Năsulea menționează, de asemenea, că România se confruntă deja cu o inflație ridicată și cu presiuni în creștere asupra prețurilor la carburanți, elemente care amplifică efectele negative ale deprecierii monedei naționale asupra puterii de cumpărare a populației și asupra costurilor de operare ale companiilor.Euronews Acum · 23 septembrie 2026curs leu euro, depreciere leu, BNR curs de schimb, instabilitate politică România, piața interbancară, inflație România, Christian Năsulea, economie România, deficit bugetar, guvern România, piață valutară, reformă economică

TVR · 23 sep 2026 · Prim plan · Deprecierea ...

https://tvr.roEmisiunea „Prim plan" de la TVR analizează deprecierea leului în raport cu euro, care a atins cel mai ridicat curs înregistrat vreodată la Banca Națională a României — 5 lei și 28 de bani — cu o creștere de aproximativ un ban și jumătate față de ziua precedentă. Contextul este unul de incertitudine politică și economică accentuată: România funcționează de peste patru luni cu un guvern interimar, iar investitorii așteaptă constituirea unui executiv cu puteri depline, capabil să adopte bugetul și să continue reducerea deficitului fiscal.Reportajul introductiv subliniază că orientarea capitalurilor dinspre lei spre valută amplifică presiunea asupra monedei naționale, tendință vizibilă și pe piața datoriei publice. Randamentele obligațiunilor românești pe 10 ani au urcat la 7,2%, în timp ce în Polonia, Cehia și Ungaria acestea au scăzut — un semnal că investitorii solicită o primă de risc mai mare pentru finanțarea României. La presiunile interne se adaugă factori externi: prețul ridicat al petrolului, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, mărește factura importurilor și nevoia de valută, în timp ce economia încetinește într-un context în care inflația rămâne la un nivel ridicat. Banca Națională poate tempera fluctuațiile de curs, dar nu poate rezolva singură dezechilibrele structurale ale economiei. Dobânzile ridicate susțin leul prin atractivitatea plasamentelor, însă scumpesc creditele și frânează consumul și investițiile.În cadrul intervenției telefonice, Christian Năsulea, profesor de economie mondială, confirmă că mișcările de pe piața valutară și scăderile de pe piața de capital de la București din ultimele zile reprezintă efecte anticipate ale crizei politice prelungite. El precizează că instabilitatea s-a accentuat pe măsură ce se apropie evaluarea importantă a României de către FMI, programată la sfârșitul săptămânii viitoare, care generează în mod natural neliniște în rândul investitorilor. Christian Năsulea atrage atenția că declarațiile unor politicieni care au comunicat public că nu le pasă de FMI sau de agențiile de rating au amplificat îngrijorarea pe piețele de capital, în special în rândul creditorilor care împrumută statul român cu sume considerabile.Referitor la întâlnirea președintelui Nicușor Dan și a ministrului de finanțe cu reprezentanți ai JPMorgan în Statele Unite, cu o zi înainte de mișcările valutare, Christian Năsulea consideră că nu este o coincidență. El apreciază că investitorii internaționali așteptau informații suplimentare și că, deși ministrul de finanțe putea prezenta cifre favorabile, președintele nu dispunea de o situație politică internă suficient de stabilă pentru a-i liniști pe interlocutorii americani. Ch. Năsulea subliniază că originea exactă a fluctuației valutare rămâne incertă și că există posibilitatea ca neliniștea românilor înșiși să fi contribuit la declanșarea acestor mișcări. Totuși, el precizează că modificările de curs înregistrate nu sunt deocamdată de amploare majoră și că acestea ar putea fi reversibile dacă România reușește să formeze rapid un guvern cu puteri depline, capabil să stabilizeze așteptările piețelor. Discuția se încheie cu o referire la costurile foarte ridicate ale împrumuturilor externe ale României, care se situează la niveluri aproape de cele ale unor state cu risc ridicat.Prim plan · 23 septembrie 2026curs valutar leu-euro, instabilitate politică România, dobânzi obligațiuni, deficit bugetar, Banca Națională a României, FMI evaluare România, piața de capital București, Christian Năsulea, guvern interimar, risc suveran, inflație România, JPMorgan România

TVR · 22 sep 2026 · Banii, azi · Ratingul ...

https://tvr.roProfesorul de economie mondială Christian Năsulea revine în platoul emisiunii „Banii, azi" pentru a analiza contextul economic și politic al României, în fața unor riscuri majore legate de ratingul suveran și de instabilitatea guvernamentală.Discuția debutează cu reuniunea de la New York, în cadrul căreia se dezbat teme de securitate și economie globală, inclusiv sustenabilitatea și situația Africii. Christian Năsulea atrage atenția că astfel de discursuri despre sustenabilitate sunt greu de luat în serios atunci când vin din partea Uniunii Europene, care nu dispune de resurse suficiente pentru toate angajamentele asumate la Bruxelles. Cu atât mai puțin credibile sunt declarațiile făcute de la sediul Națiunilor Unite de la New York — instituție care, subliniază Christian Năsulea, nu dispune nici ea de fonduri suficiente pentru a-și plăti toți angajații din întreaga rețea instituțională. Acesta este și contextul în care se înscriu reducerile de cheltuieli operate de administrația Donald Trump.Discuția pivotează apoi spre situația internă a României: absența unui program de guvernare clar din partea noului nominalizat pentru funcția de prim-ministru, Siegfried Mureșan, și impactul instabilității politice asupra economiei românești. Christian Năsulea avertizează că România se află în fața unui risc de downgrade al ratingului suveran, care ar putea antrena o creștere semnificativă a dobânzilor la care statul român se împrumută pe piețele internaționale — un scenariu cu consecințe grave pentru finanțele publice.În acest context, Ch. Năsulea subliniază că misiunea principală a liderilor politici ar trebui să fie transmiterea unor mesaje care să inspire încredere investitorilor și agențiilor de rating. Fie că este vorba de a trata investitura noului guvern drept o chestiune pur tehnică, fie — scenariul preferat — de a oferi garanții clare că executivul propus de Siegfried Mureșan va obține votul de învestitură, astfel încât agențiile de rating să nu aibă motive de îngrijorare cu privire la traiectoria fiscală a României.Ch. Năsulea recunoaște că există numeroase alte probleme economice despre care România nu a mai avut timp să discute, însă acestea sunt eclipsate de amenințarea imediată reprezentată de decizia agenției Standard & Poor's, așteptată pe 2 octombrie. Un downgrade nefavorabil ar putea declanșa un efect de domino asupra costurilor de finanțare ale statului.Emisiunea prezintă și mesajul transmis de președintele României, Nicușor Dan, aflat la New York, unde a avut întâlniri cu reprezentanții unor mari fonduri de investiții și bănci internaționale, printre care JP Morgan. Nicușor Dan a transmis că, în ciuda „zgomotului politic", România va păstra traiectoria fiscală de reducere a deficitului și a datoriei și va continua să ia măsuri pentru recâștigarea competitivității. Președintele a subliniat că România se împrumută anual cu zeci de miliarde de euro și că marile fonduri și băncile de investiții sunt „parteneri importanți pentru orice țară modernă și serioasă". Deficitul bugetar și nivelul cheltuielilor publice sunt identificate drept testul major pentru noul guvern, conform avertismentelor băncii americane de investiții ai cărei reprezentanți s-au aflat la București la începutul lunii septembrie 2026.Banii, azi · TVR · 22 septembrie 2026rating suveran România, deficit bugetar, Siegfried Mureșan, Standard and Poors, instabilitate politica, Christian Năsulea, economie românească, JP Morgan, Nicușor Dan, ONU New York, dobânzi obligatiuni stat, reduceri cheltuieli publice

Digi24 · 22 sep 2026 · Ediţie specială · Negocieri ...

https://digi24.roÎn această ediție specială, jurnaliștii Digi24 analizează situația politică din România în contextul negocierilor pentru formarea unui nou guvern. Premierul desemnat Sigfrid Mureșan a avut întâlniri cu grupurile parlamentare ale PNL și USR, prezentându-le planul de guvernare. Mureșan a anunțat că urmează să se întâlnească a doua zi dimineață cu reprezentanții UDMR, înainte de a purta discuții și cu Sorin Grindeanu de la PSD.Colega Amalia Dobre raportează că Mureșan mai are de trecut un hop important, și anume discuțiile cu UDMR. Potrivit surselor, au existat neînțelegeri din partea UDMR cu privire la anumite proiecte din programul de guvernare, în special referitoare la reducerea numărului de parlamentari și la alegerile primarilor în două tururi. Cu toate acestea, Mureșan și-a exprimat dorința de a merge mai departe până la votul din Parlament și nu intenționează să renunțe.Premierul desemnat a subliniat că există doar două variante în acest moment: fie trece guvernul propus de el, fie România ajunge la alegeri anticipate. Mureșan a avertizat parlamentarii că nu ar dori să fie în locul celor care și-ar putea pierde mandatele în urma unor eventuale alegeri anticipate. El a precizat că președintele României ar putea declanșa alegerile anticipate în orice moment dacă guvernul său nu va primi votul de încredere.În studiou, Christian Năsulea, Mihai Cernea și Ion Ioniță discută interpretarea făcută de Mureșan privind spectrul alegerilor anticipate. Ion Ioniță comentează că analiza lui Mureșan este exactă în sensul că președintele poate dizolva Parlamentul în orice moment, dar precizează că în momentul actual nu există certitudinea alegerilor anticipate. Deschiderea acestei căi constituționale nu este încă realizată, deoarece nu s-a dat un vot pentru a doua nominalizare în Parlament. Ioniță explică că procesul necesită depunerea listei guvernului și a programului de guvernare în termen de 10 zile, urmată de votul parlamentar.Ediţie specială · 22 septembrie 2026Sigfrid Mureșan, negocieri guvern, PNL, USR, UDMR, PSD, alegeri anticipate, parlament, programul de guvernare, Christian Năsulea, Ion Ioniță, Sorin Grindeanu

Euronews Romania · 20 sep 2026 · Vocile care contează ...

https://euronews.com/romanianÎn această ediție a emisiunii se discută despre rezultatele alegerilor regionale din Germania, desfășurate în două landuri, care au marcat un succes semnificativ pentru partidele extreme. Cancelarul Friedrich Mertz a caracterizat rezultatele drept un dezastru pentru democrația germană. Conform datelor preliminare, în Mecklenburg-Pomerania, AfD (extrema dreaptă) a obținut 37%, urmată de SPD cu 35%, în timp ce Partidul Creștin-Democrat al lui Friedrich Mertz a reușit cu greu să treacă pragul electoral, obținând doar 5,5%. La Berlin, situația este diferită, unde Die Linke (extrema stângă) a ocupat locul întâi, AfD s-a clasat pe locul trei, iar CDU pe locul doi.Invitatul analizează semnificația acestor rezultate din perspectivă economică și politică. Acesta subliniază că fenomenul nu este izolat, ci se manifestă și în alte țări europene, inclusiv în Franța și România, reflectând o fascinație crescândă pentru autoritarism în rândul electoratului. Din punct de vedere economic, situația este deosebit de îngrijorătoare deoarece, contrar percepției comune, extremele politice nu se anulează reciproc. Expertul explică că spectrul politic nu funcționează liniar de la stânga la dreapta, ci formează un cerc în care extrema stângă și extrema dreaptă se întâlnesc, împărtășind abordări autoritare caracterizate de intervenționismul statal excesiv și limitarea libertăților individuale.Problema este mai gravă decât pare la prima vedere, nu doar pentru că extrema dreaptă a câștigat, ci pentru că ambele extreme - stânga și dreapta - au înregistrat scoruri foarte mari. Partidele moderate de centru, care tradițional reușeau să formeze coaliții de guvernare stabile, se chinuie acum să intre în parlament și nu mai sunt sigure că vor avea un loc la masa negocierilor pentru formarea viitoarelor coaliții. Această situație pune în pericol fundamentele societății germane bazate pe democrație, piață liberă și drepturi individuale.Concluziile sunt sumbre atât din perspectivă economică, cât și din punct de vedere al drepturilor și libertăților cetățenești. Viitorul nu arată bine pentru Germania, unde partidele mainstream - SPD și CDU - care au administrat țara în ultimii 20-30 de ani, pierd teren în fața extremelor politice care promit soluții radicale și abordări autoritare.Vocile care contează, 20 septembrie 2026alegeri germania, extrema dreapta, extrema stanga, afd, die linke, friedrich mertz, autoritarism, partide extreme, democratie, liberalism, piata libera, politica europeana

Antena 3 · 22 sep 2026 · Newsroom · Evaluarea ...

https://antena3.roÎn contextul evaluării Standard & Poor's programate pentru România și al formării unui nou guvern, Ch. Năsulea, profesor de economie mondială, analizează multiplele crize care afectează economia românească. Emisiunea prezintă declarațiile primarului Bucureștiului, Nicușor Dan, după întâlnirile cu investitori americani la New York, care s-au arătat îngrijorați mai ales de situația politică decât de cea economică. Nicușor Dan a transmis că, dincolo de tensiunile politice, există raționalitate în zona politică, exemplificând prin colaborarea de succes privind PNRR din iulie-august.Profesorul Ch. Năsulea clarifică distincția între diferitele tipuri de crize: pe de o parte, problemele care afectează direct cetățenii și economia reală - energia electrică la prețuri foarte mari, sistemul energetic în risc de deficit, scumpiri la gazele naturale cu risc de aprovizionare în sezonul rece, creșterea prețurilor la motorină și carburanți, inflație mai mare și alimente mai scumpe. Pe de altă parte, evaluarea agențiilor de rating vizează capacitatea statului de a-și rambursa datoriile publice și de a plăti creditorii.În analiza sa, Ch. Năsulea subliniază că agențiile de rating precum Standard & Poor's evaluează două aspecte esențiale: indicatorii macroeconomici, unde România a înregistrat îmbunătățiri în ultimele luni, și situația politică, unde lucrurile nu stau foarte bine în acest moment. Expertul avertizează că România ar putea primi un downgrade pur și simplu din cauza instabilității politice, în ciuda progreselor economice.Calendarul politic se suprapune cu evaluarea Standard & Poor's: joi, 24 septembrie începe evaluarea agenției, în timp ce au început să curgă cele 10 zile pentru depunerea cabinetului de miniștri și programului de guvernare. Votul de învestitură ar putea să vină în aceeași săptămână din octombrie când pe 2 octombrie este așteptată decizia Standard & Poor's, ridicând întrebarea dacă programarea este o încercare de a câștiga timp.Emisiunea evidențiază preocuparea investitorilor străini față de lipsa unui guvern cu puteri depline și impactul potențial al instabilității politice asupra capacității României de a gestiona multiplele crize economice simultane care afectează în prezent țara.Newsroom, 22 septembrie 2026agenții de rating, Standard & Poor's, instabilitate politică, criză energetică, investitori străini, Nicușor Dan, inflație, guvern, Christian Năsulea, economie românească, datorie publică, prețuri energie

B1TV · 21 sep 2026 · News Pass · Arestarea ...

https://b1tv.roEdiția discută cazul lui Călin Georgescu și procedurile juridice legate de reținerea sa. Un avocat invitat explică că nu s-a emis încă rechizitoriu în acest dosar, iar rechizitoriul este actul de sesizare al instanței care se emite doar când procurorul anchetator constată existența vinovăției și a probelor certe. Mâine, procurorii pot solicita emiterea mandatului de arestare preventivă prin întocmirea unui referat care va detalia situația de fapt și probele administrate, iar judecătorul va decide dacă emite sau nu mandatul pe baza acestui referat și a pledoariilor avocaților.Avocatul critică modalitatea spectaculoasă în care s-a desfășurat reținerea - Georgescu a fost săltat din trafic când era cu copilul său, urmat de percheziție la ora 6 dimineața. Această abordare este considerată exagerată și inumană din punct de vedere procedural, mai ales că dosarul are 2 ani de la depunerea plângerii penale. Avocatul subliniază că autoritățile au punctat în defavoarea lor, oferind apă la moară susținătorilor lui Georgescu și transformându-l într-o victimă. Se argumentează că indiferent cum s-ar numi persoana, astfel de metode ar trebui evitate pentru a nu traumatiza familia și copiii care nu sunt vinovați.Profesorul de economie Christian Năsulea intervine telefonic și dezvăluie detalii despre acuzațiile financiare: Georgescu ar fi cerut bani unui om de afaceri din Buzău pentru a-i obține o linie de credit la o bancă care s-ar dovedi a fi fictivă. Avocatul care reprezintă pe domnul Răzvan Leu la DIICOT confirmă că această bancă nu există. Apar în presă informații conform cărora banii afaceristului păgubit ar fi ajuns în conturile unei entități anchetate în Statele Unite ale Americii, entitate care are conexiuni cu Rusia.Discuția se extinde asupra dificultăților Administrației Prezidențiale de a comunica public raportul promis privind anularea alegerilor. Se sugerează că există numeroase spețe interconectate care nu pot fi aduse în spațiul public cât timp sunt în curs de rezolvare în justiție. Se ridică întrebarea dacă Cotroceni nu ar fi trebuit să promită atât de mult sau dacă ar fi putut furniza o variantă care să omită informațiile clasificate sau cele care ar afecta dosarele respective, deși complexitatea situației face acest lucru complicat.News Pass, 21 septembrie 2026Călin Georgescu, arestare preventivă, dosar penal, procedură juridică, rechizitoriu, fraudă bancară, conexiuni Rusia, anulare alegeri, DIICOT, Christian Năsulea, percheziție

TVR · 20 sep 2026 · Ultima ediție · România ...

https://tvr.roRomânia se confruntă cu un avertisment sever din partea unui analist al agenției Fitch, care a declarat într-un interviu acordat Bloomberg că țara noastră riscă să ajungă în categoria „junk" dacă tensiunile politice continuă să se prelungească. Potrivit expertului, lipsa unui guvern cu puteri depline pune sub semnul întrebării predictibilitatea fiscală și capacitatea autorităților de a implementa măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar.La sfârșitul lunii iulie, agenția Fitch a menținut rating-ul României la ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor (investment grade), dar cu perspectivă negativă — un semnal de alarmă clar pentru clasa politică și pentru mediul de afaceri. Analistul citat de Bloomberg subliniază că, cu cât criza politică persistă mai mult fără existența unui guvern funcțional, cu atât cresc semnele de întrebare în rândul investitorilor și creditorilor internaționali privind traiectoria fiscală a țării.Reacțiile din mediul politic nu au întârziat să apară. Președintele României a transmis că situația economică este stabilă în acest moment și că, raportat la cifrele financiare actuale, România trebuie să își păstreze statutul de țară recomandată investițiilor. Președintele PSD a anunțat că intenționează să solicite agenției Fitch o poziție oficială față de declarațiile analistului, făcând distincție între evaluările formale ale agenției și opiniile individuale ale experților săi. Premierul nominalizat, în schimb, a adoptat un ton mai sobru, subliniind că agențiile de rating trebuie luate în serios tocmai pentru că sunt independente și credibile, și că niciun om politic nu poate influența concluziile acestora fără ca ele să-și piardă credibilitatea.Un moment-cheie urmează pe 2 octombrie, când agenția Standard & Poor's urmează să anunțe dacă menține rating-ul României — și acesta aflat în prezent în categoria investment grade. Analiștii anticipează că S&P va evalua dacă să penalizeze România pentru absența unui guvern funcțional sau dacă va acorda țării o nouă șansă, așteptând evoluțiile până la finalul anului.În acest context, emisiunea l-a invitat în direct, prin telefon, pe Christian Năsulea, profesor de economie, pentru a clarifica aparenta contradicție dintre avertismentul analistului Fitch și evaluarea formală recentă a agenției. Christian Năsulea a explicat că nu există o contradicție reală între cele două: ambele reflectă aceeași realitate bine cunoscută — instabilitatea politică intră în calculul rating-ului de țară. Profesorul a subliniat că, pentru a fi credibilă în fața investitorilor și a creditorilor care cumpără titluri de stat, o țară are nevoie atât de indicatori economici solizi, cât și de o perspectivă politică stabilă. Cele două dimensiuni sunt complementare și nu se pot substitui reciproc: indicatorii economici buni nu compensează incertitudinea politică, iar stabilitatea politică singură nu este suficientă fără date fiscale credibile. Ch. Năsulea a mai abordat și semnalul transmis de recentele desemnări politice — inclusiv nominalizarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de premier — și măsura în care acestea pot influența percepția agențiilor de rating asupra direcției pe care o va urma România.Ultima ediție · TVR · 20 septembrie 2026rating Romania, Fitch, junk, criză politică, deficit bugetar, agenții de rating, Standard and Poors, investment grade, predictibilitate fiscală, economie România, Christian Năsulea, titluri de stat

Euronews Romania · 2026-09-20 · Vocile care contează

https://euronews.com/romanianVocile care contează Suntem din nou în direct și dacă mai devreme am vorbit despre alegerile din Rusia, să știți că au avut loc alegeri și în Germania, în 2 landuri. Ceea ce este însă surprinzător și a fost caracterizat de către Freedihmerț drept drept dezastru. Este rezultatul bun pe care l-au înregistrat din nou FD extrema dreaptă, de asta dată la Berlin. Conform datelor preliminarii, numărătoarea este în derulare și probabil că o să vedeți și ceva date imediat pe ecran. Dar, așa cum vă spuneam, lucrurile arată în felul următor și vă citesc acum în Machelbu pomerania, acest ĂĂĂ sondaj realizat de postul public de televiziune arată un câștigător. Ceea ce vedeți pe ecranie din Berlin, vă citez acum din Machelbu Pomerania. 37 % pentru FD, 35 % pentru SPD. Pentru social-democrați vedeți acum imaginile, iar Partidul Creștin-Democrat al cancelarului Friedrich Mert abia face pragul ca să intre în parlamentul local. 5 virgulă 5 ați văzut ceva mai devreme și datele de la Berlin. Acolo, Dilinche acei stânga extremistă, de astă dată, a obținut locul întâi, în vreme ce FD a reușit să se claseze pe locul 3 partidul lui Friedrich Mers este pe locul 2 în imaginile pe care le aveți avem și primele declarații a lui Fried Rich Mert hai cem umby sivan ellipt mit s. Eunther si lighnegipnes s-cha s gipnes mac voi fobaman onbinih hon rin asist in dezastre ditzedy wake campst a a zis m and titzedy uza in von in at uc pe zong sus s pe de ont hti pe brondatsufa end oran fa-nd on costin craft dis alesweshna n falfin dis foman s int-as mite king as auto-retail gift s mite fas inaționde s autoriteren imatifa in ondrgasel chaft intent fast sutunest fara ca tantaftifqut orc d-olt iuerilas offwing pat ai fost r-riu în Fallon por n s. Cam la onzos lantos. Fascinația pentru autoritarism spunea și mi se pare foarte bună fotografia pe care o face Friedry Merț. Dar ce spune asta despre Germania? Urmează alegeri inclusiv în Franța. Nici noi nu stăm foarte bine. Fascinația pentru acest autoritarism. Nu mai vrem partide care să opteze pentru pacea cu cel de lângă. Trebuie să radem cumva lucrurile. Asta este ceea ce predică toate aceste partide. Ce spun rezultatele din Germania? O să mai adaug o chestiune care, iarăși, din perspectiva economistului, situația este foarte îngrijorătoare, pentru că pentru un economist extremele nu se anulează reciproc. Spectrul politic nu e de la stânga la dreapta. În economie, spectrul politic este un cerc. Extrema stângă și extrema dreaptă se întâlnesc și își dau mâna, pentru că sunt extreme, ceea ce înseamnă că vin cu abordări care mai degrabă sunt autoritare, care-s mai degrabă legate de un stat care vine și îi spune cetățeanului ce trebuie să facă, ce are voie să facă și așa mai departe. Din păcate, situația aș spune că este mai gravă decât cea pe care la care făcea probabil referire cancelarul mers, pentru că nu e vorba doar de faptul că a câștigat extrema dreaptă. Avem niște scoruri foarte mari, care sunt pentru extrema stângă și partidele moderate, partidele de centru, care în mod tradițional reușeau să facă măcar o coaliție suficient de de mare în așa fel încât să poată să conducă Germania, nu se chinuie să intre în parlament în momentul acesta, nu sunt nici măcar în poziția de a fi sigure că au un loc la masă când vine vorba de a construi acele coaliții de care este nevoie în așa fel încât lucrurile să meargă bine pentru o societate care să fie bazată pe democrație, piață liberă, drepturi individuale, de a alege cum ne trăim viața. Pentru că aici este de fapt, chestiunea care e pusă în discuție în momentul în care vedem astfel de de alegeri, deci din punct de vedere economic nu arată prea bine viitorul. Din punct de vedere al drepturilor și libertăților cetățenești, nu arată prea bine viitorul bun. Vorbim în egală măsură de pentru că ați explicat deja, nu doar de ascensiune FD, vorbim și de ascensiunea Dilinche. Vedem partidele mainstream care au ținut în ultimii 20 de ani 30 de ani practic, administrația germană, SPD și CDU, în momentul de față pierd efectiv teren în fața acestor ascensiuni care dacă inițial în ă landuri din Germania de est, din perspectivă sociologică au găsit ceva explicații, noi vorbim astăzi despre poziționarea lor în fruntea alegerilor în Berlin. Dilinche și pe locul 3 extrema dreaptă, ilinca, extrema stângă, extremă dreapta, de Dilinche, partid pe locul 3 aici suntem, nu un pic să fac un calcul că eram 24 virgulă 5 cu 16 vorbim de 40 % da. Și aș ca să mai adaug o veste proastă avem mai multe probleme. Deci, în primul rând, partidele mainstream, așa numite mainstream, au făcut greșeli în modul în care a fost condusă politica Germaniei în foarte multe domenii. Deci, acest lucru este foarte clar, dar e de neînțeles faptul că cetățeanul german, din cauza unor greșeli, în loc să își forțezVocile care contează · 2026-09-20