Prima News · 13 oct 2026 · România, de Rîpă ...

https://primanews.roEpisodul din această seară al emisiunii „România, de Rîpă" de la Prima News este dedicat uneia dintre temele dominante ale agendei publice românești: starea relației dintre România și Statele Unite ale Americii, evoluția ei recentă și perspectivele imediate și pe termen lung.Moderatorul deschide discuția cu o analiză a momentului în care relația bilaterală a început să se deterioreze — sfârșitul mandatului lui Klaus Iohannis — atunci când fostul președinte a anunțat candidatura la funcția de secretar general al NATO într-un moment în care competiția era deja tranșată în favoarea lui Mark Rutte. Gestul este interpretat ca o tentativă de șantaj la adresa aliaților euroatlantici, cu speranța obținerii unei sinecuri europene sau euroatlantice în schimbul retragerii candidaturii. Această mișcare a contribuit semnificativ la răcirea relației politice cu Washingtonul.Se subliniază că relația româno-americană a atins un minim politico-diplomatic în perioada 2024–2025, după ce fusese construită preponderent pe canalele serviciilor de informații și ale cooperării militare. Venirea administrației Trump la Casa Albă a schimbat fundamental paradigma: noua administrație a pus componenta politică pe primul plan, iar România nu era pregătită pentru acest tip de interacțiune.Un alt punct critic vizează componența guvernului român: premierul și ministrul de externe numiți în 2025 sunt descriși ca lipsiți de experiență, expertiză și studii în relații internaționale. Christian Năsulea și ceilalți invitați discută responsabilitatea președintelui Nicușor Dan, care — în opinia analiștilor prezenți — ar fi trebuit să insiste pentru numirea unor persoane competente la portofoliile-cheie de Externe și Apărare.Referitor la anul 2026, se apreciază că România a continuat pe aceeași linie: a încercat să restabilească relațiile cu administrația americană. A existat promisiunea unei vizite bilaterale a președintelui Nicușor Dan la Washington, anunțată încă de la sfârșitul anului 2025, însă aceasta nu s-a materializat. Se amintește episodul participării lui Nicușor Dan la „Consiliul Păcii" inițiat de Donald Trump — un gest diplomatic calculat, prin care România s-a înscris în inițiativă fără a angaja însă miliardul de dolari solicitat de administrația americană.Christian Năsulea, prezent în platou, oferă o perspectivă analitică sobră: situația este dificil de evaluat tocmai pentru că există haos atât în politica internă românească, cât și în cea americană. Instabilitatea dublă face ca orice evaluare a poziției României față de administrația Trump să fie deosebit de dificilă. Discuția continuă cu Andi Lăzescu (din România) și Petre Iancu (din Germania), completând tabloul cu perspective din interiorul și exteriorul țării.România, de Rîpă · Prima News · 13 octombrie 2026relația românia sua, politică externă, administrația trump, Nicușor Dan, Klaus Iohannis, Marco Rubio, Christian Năsulea, diplomație română, NATO, politică internațională, Washington, Prima News

Prima TV · 13 oct 2026 · Focus · Concedieri ...

https://primatv.roFabrica de mașini de la Mioveni se confruntă cu o nouă rundă de restructurare: aproximativ 200 de angajați urmează să plece voluntar, în contextul reducerii semnificative a producției de autovehicule. Aceasta este a treia tranșă de disponibilizări din cursul anului 2026, după ce, de la începutul anului, circa 1.400 de salariați au părăsit deja uzina. Fabrica, care numără aproximativ 10.000 de angajați, a înregistrat două scăderi majore de producție în acest an: ritmul zilnic a coborât de la aproximativ 1.380 de vehicule la 1.160, iar în prezent se fabrică în jur de 1.060 de vehicule pe zi.Compensațiile oferite angajaților care aleg să plece voluntar vor fi calculate în funcție de vechime și vor porni de la 45.000 de lei net, putând depăși 200.000 de lei net. Termenul-limită pentru această tranșă de plecări voluntare este 1 noiembrie.Uzina și-a întrerupt temporar activitatea timp de patru zile din cauza evoluției nefavorabile a pieței auto și a volumului mic de comenzi, după care și-a reluat producția. Unul dintre managerii fabricii a cerut public reducerea costului de producție cu minimum 20%, subliniind că o reducere de 30% este realizabilă, invocând precedente din Spania și Franța. În Franța, aplicarea unui astfel de plan de flexibilitate a condus la o creștere a producției de mașini electrice cu 25% în cursul anului curent. Managerul a solicitat, de asemenea, autorităților române un plan de flexibilitate similar cu cele implementate în alte state europene.Un element central al crizei îl reprezintă costul ridicat al energiei electrice în România, semnalat ca fiind cel mai ridicat din întreaga Europă. Managerul uzinei a cerut explicit sprijinul guvernului român pentru a ajuta industria autohtonă în fața acestor prețuri. Se discută despre o reducere a costurilor de aproximativ 20%, care ar urma să fie realizată pe parcursul următorilor cinci ani, perioadă în care se anticipează și o diminuare suplimentară a personalului, precum și accelerarea proceselor de robotizare și automatizare deja demarate în uzină.Economistul Christian Năsulea a comentat situația în cadrul emisiunii, atrăgând atenția că problema nu este izolată la Mioveni, ci reflectă o criză la nivelul întregii industrii auto europene. Christian Năsulea a subliniat că atât timp cât Europa nu reușește să asigure un cost al energiei competitiv pe piața internațională, marii producători industriali nu au motive să rămână pe continent. Contextul negativ al industriei auto europene afectează toți producătorii și generează decizii de reașezare a producției la nivel global.Situația de la Mioveni are, potrivit experților, un impact direct asupra economiei naționale, uzina fiind una dintre cele mai mari platforme industriale din România. Reducerea personalului, scumpirea energiei și scăderea comenzilor configurează un tablou îngrijorător pentru viitorul industriei auto românești în contextul tranziției spre vehiculele electrice și al presiunilor competitive globale.Focus, Prima TV · 13 octombrie 2026industria auto, Mioveni, Dacia, energie electrică, restructurare, concedieri, economie România, piața auto europeană, costuri de producție, Christian Năsulea, vehicule electrice, competitivitate

Antena1 · 12 oct 2026 · Observator · Scumpirea serviciilor ...

https://a1.roReportajul Observator analizează o schimbare semnificativă în comportamentul consumatorilor români în ceea ce privește serviciile de înfrumusețare, marcând o ruptură față de un fenomen economic bine cunoscut: efectul rujului (lipstick effect). Conform acestui principiu, în perioadele de criză economică, femeile renunță la cheltuieli mari, dar continuă să-și permită mici plăceri accesibile — precum produsele cosmetice sau vizitele la coafor. Reportajul arată că, în România anului 2026, această regulă nu mai funcționează.Serviciile de înfrumusețare s-au scumpit cu 80% în ultimii cinci ani — de trei ori mai mult decât media europeană. Câteva repere de preț ilustrează această realitate: un tuns costă 100 de lei, tuns și coafat împreună ajung la 180 de lei, un vopsit de păr mediu costă aproximativ 340 de lei, o manichiură semipermanentă se ridică la 140 de lei, iar tratamentele faciale pornesc de la 300 de lei. Aceste creșteri de prețuri determină clientele să-și restructureze radical obiceiurile de consum.Dintr-un salon din Popești-Leordeni, reportajul ilustrează concret efectele: dacă înainte soseau zilnic cel puțin 50 de cliente, acum aglomerația se concentrează doar spre finalul săptămânii. Proprietarii de saloane recunosc că vopsitul de rădăcină, care se realiza lunar, este acum amânat de unele cliente până la două luni. Manichiura, făcută anterior la trei săptămâni, este reprogramată la cinci săptămâni. Unele saloane au ales să absoarbă o parte din costuri, limitând scumpirile la maximum 10%, tocmai pentru a nu transfera integral povara financiară asupra clientelor.Economistul Christian Năsulea, profesor de economie, oferă cadrul analitic al acestor schimbări de comportament. El explică că atunci când o parte semnificativă a populației întâmpină dificultăți în acoperirea nevoilor de bază, produsele și serviciile considerate neesențiale sunt primele eliminate din buget — inclusiv cele care oferă confort psihic, nu doar bunăstare materială. Dispariția efectului rujului în România este, în viziunea sa, un semnal că presiunea economică a depășit pragul la care micile plăceri mai puteau fi menținute.Consumatoarele intervievate în reportaj descriu strategii variate de adaptare: unele vin la salon o dată pe lună doar pentru spălat și coafat, efectuând restul procedurilor acasă; altele au redus frecvența vizitelor la unghii la interval de trei-patru săptămâni sau la tratamente mai rare, o dată la șase luni. O altă strategie frecventă este migrarea de la saloanele de lux către saloane de cartier cu prețuri mai accesibile — unele situate în zone precum Pipera sau Tunari, ale căror cliente se reorientează spre locații mai ieftine.Tinerii au adoptat o altă soluție: au învățat să se machieze singuri, evitând astfel costul unui machiaj profesional care pornește de la 300 de lei. Această tendință reflectă o schimbare mai largă: nu doar că vizitele la salon se răresc, dar și achizițiile de produse cosmetice scad. Datele prezentate în reportaj arată că în prima jumătate a anului, magazinele online au vândut cu 20% mai puține produse de înfrumusețare față de aceeași perioadă a anului anterior.Concluzia reportajului este clară: presiunea economică din România a erodat inclusiv ultima linie de rezistență a consumului feminin, transformând serviciile de înfrumusețare dintr-o cheltuială de bază psihologică într-un lux amânat sau eliminat.Observator · 12 octombrie 2026efectul rujului, servicii de înfrumusețare, scumpiri România, comportament consumatori, Christian Năsulea, coafor, cosmetice, criză economică, buget gospodărie, inflație servicii, lipstick effect, economie românească

PROTV · 12 oct 2026 · iBani · Deprecierea leului: ...

https://stirileprotv.roEpisodul emisiunii iBani de la PROTV analizează în detaliu deprecierea monedei naționale față de euro, evoluția cursului de schimb în 2026 și strategiile prin care românii se pot proteja financiar în contextul incertitudinilor economice și politice.Reporterul Ștefana Todică prezintă traiectoria leului față de euro începând cu finalul anului precedent, când cursul se situa la aproximativ 5,10 lei/euro. Pe parcursul anului 2026, moneda națională s-a depreciat semnificativ, atingând un nou record săptămâna anterioară difuzării emisiunii — peste 5,35 lei/euro — înainte de a coborî ușor la 5,34 lei/euro, conform cursului anunțat de Banca Națională a României (BNR) vineri. Această evoluție reprezintă o depreciere de aproape 5% față de sfârșitul anului trecut.Graficele prezentate în cadrul emisiunii ilustrează că leul nu s-a depreciat uniform, ci în etape, cu salturi asociate perioadelor de instabilitate — în special în contextul crizelor politice. În astfel de momente de incertitudine, atât persoanele fizice, cât și companiile tind să caute siguranță în valută, ceea ce crește cererea de euro și exercită presiune suplimentară asupra leului.Referitor la perspectivele viitoare, emisiunea menționează că Asociația CFA România estimează un curs de schimb cuprins între 5,40 și 5,50 lei/euro pentru finalul anului următor. Totodată, se subliniază că o revenire la nivelul de 5,20 lei/euro este considerată puțin probabilă.Invitat în cadrul emisiunii, Christian Năsulea, profesor de economie la Universitatea din București și asociat al Institutului European pentru Studii Economice, explică rezultatele modelelor de predicție dezvoltate în cadrul institutului. Acesta precizează că niciunul dintre modelele utilizate nu indică un curs de 5,20 lei/euro în niciun punct al viitorului previzionat. Christian Năsulea subliniază că, deși nu este posibil să se estimeze cu precizie cursul de mâine sau al săptămânii viitoare, majoritatea modelelor de predicție sugerează că leul va rămâne aproape de nivelul actual și că episoade suplimentare de depreciere vor urma, cel mai probabil, același tipar observat până acum.Emisiunea detaliază și impactul concret al deprecierii leului asupra bugetelor individuale. Exemplul oferit arată că pentru o chirie de 500 de euro, diferența față de cursul de la finalul anului trecut se ridică la aproximativ 120 de lei pe lună. La achiziții de valoare mare, precum locuințele, diferența poate ajunge la zeci de mii de lei numai din cauza cursului de schimb. De asemenea, ratele creditelor contractate în euro devin mai costisitoare în lei.În privința soluțiilor practice, Christian Năsulea recomandă cu fermitate diversificarea economiilor ca principiu fundamental de gestionare financiară. Acesta subliniază că diversificarea este esențială indiferent de mărimea sumelor economisite — inclusiv pentru cei care au reușit să pună deoparte doar câteva sute de euro. Sfatul său este ca economiile să fie distribuite în mai multe „vehicule de economisire" diferite, astfel încât un eventual eșec al unuia dintre mecanismele alese să nu constituie o „tragedie" financiară pentru economisitor.iBani, PROTV · 12 octombrie 2026curs valutar, depreciere leu, euro, BNR, economii personale, diversificare financiară, Christian Năsulea, Institut European pentru Studii Economice, inflație, politică monetară, protecție financiară, CFA România

TVR · 11 oct 2026 · Ultima ediție · Criză ...

https://tvr.roRomânia se confruntă la finalul anului 2026 cu o gravă criză bugetară, generată de o proiecție inițială prea optimistă a veniturilor publice. Veniturile colectate efectiv s-au dovedit mult mai mici decât cele estimate, lăsând numeroase instituții publice fără fondurile necesare funcționării normale până la sfârșitul anului. Situația este agravată și de criza politică prelungită, care a împiedicat formarea unui guvern cu puteri depline capabil să efectueze o rectificare bugetară oficială.Una dintre cele mai acute probleme apare în sistemul de sănătate. Unele spitale și servicii de ambulanță se confruntă deja cu lipsa lichidităților, iar deficitul nu se referă doar la salarii. Serviciile de ambulanță semnalează că nu mai dispun de fonduri nici pentru combustibil, ceea ce pune în pericol capacitatea de intervenție în urgențe. Pacienții sunt îngrijorați de posibila lipsă a medicamentelor, iar experții avertizează că, dacă situația persistă, există riscul unui colaps în sistemul sanitar. Sistemul medical are nevoie de aproape 980 de milioane de lei pentru a traversa finalul de an.Ca soluție temporară, Ministerul Finanțelor a redistribuit în luna octombrie sumele alocate sănătății pentru lunile noiembrie și decembrie. Această măsură nu rezolvă problema de fond, ci doar amână blocajul până la finele anului, când lipsa fondurilor va deveni și mai acută fără o rectificare formală.Problema afectează și administrația locală. Fără o rectificare bugetară rapidă, primăriile riscă să rămână fără bani pentru plata facturilor și a serviciilor esențiale. În pragul sezonului rece, pot apărea blocaje în furnizarea iluminatului public, încălzirii și transportului public, cu impact direct asupra cetățenilor. Singurele capitole de cheltuieli care nu sunt în pericol rămân plata pensiilor și a salariilor bugetarilor.Christian Năsulea, profesor de economie mondială, explică în cadrul emisiunii mecanismul prin care statul român poate continua să se împrumute pe piețele financiare: atât timp cât ratingul de țară a fost menținut, accesul la finanțare externă rămâne deschis. Totuși, Ch. Năsulea subliniază că disponibilitatea banilor nu este suficientă — alocarea lor acolo unde este nevoie urgentă, în special în sănătate, nu poate fi realizată fără parcurgerea procedurii legale a rectificării bugetare. Deficitul bugetar rămâne ridicat, ceea ce înseamnă că împrumuturile continuă, însă redistribuirea internă a fondurilor este blocată din punct de vedere procedural.România nu a realizat nicio rectificare bugetară în 2026. În contrast, în 2025, bugetele instituțiilor au fost ajustate de două ori, ultima dată la sfârșitul lunii noiembrie. Comparativ cu rectificările anterioare, suma care ar trebui ajustată în 2026 este estimată a fi mai mică, însă urgența rămâne maximă. Rezolvarea crizei politice și investirea unui guvern cu drepturi depline sunt considerate condiții esențiale pentru deblocarea situației bugetare și evitarea unui colaps în serviciile publice.Ultima ediție · 11 octombrie 2026rectificare bugetară, criză bugetară România, sistem sanitar, deficit bugetar, Christian Năsulea, finanțe publice, guvern, primării, sănătate publică, rating de țară, împrumuturi stat, criza politică

Antena3 · 10 oct 2026 · News Magazine · Acordul ...

https://antena3.roEmisiunea News Magazine de la Antena3 analizează, cu ajutorul invitaților în studio, unul dintre cele mai controversate anunțuri geopolitice și economice recente: acordul încheiat de președintele american Donald Trump cu președintele rus Vladimir Putin privind livrarea de milioane de tone de motorină rusească pe piețele mondiale, anunțat în plin război.Prezentatorii transmit în direct că Trump a declarat public că înțelegerea va avea un impact semnificativ asupra prețurilor la motorină la nivel mondial, unul dintre obiectivele declarate ale administrației americane fiind reducerea prețurilor la carburanți pe plan intern, în contextul unei confruntări electorale importante pentru Statele Unite.Reacția președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, este prezentată pe larg: acesta avertizează că acordul nu este o decizie corectă și că fondurile — milioane sau miliarde de dolari — plătite Rusiei pentru motorină vor continua, în opinia sa, să alimenteze efortul de război al Moscovei. Emisiunea difuzează imagini de ultimă oră atât din Rusia, cât și din Ucraina, surprinzând atacuri încrucișate survenite în contextul acestui anunț major. Este prezentat cazul unui bloc cu 5 etaje bombardat la Zaporojie, soldat cu cel puțin 11 victime, bilanț în creștere față de orele anterioare. Totodată, se menționează că forțele ucrainene au atacat un obiectiv strategic petrolier în Rusia, în replică la anunțul lui Trump.Un oficial american citat de publicația Axios precizează că decizia lui Trump de a încheia acordul cu Putin a fost luată după ce președintele Ucrainei ar fi ignorat în mod repetat solicitările Washingtonului de a opri atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești.Fostul ministru al apărării al României, Ioan Mircea Pașcu, intervine în emisiune și oferă o analiză detaliată. Acesta se arată sceptic cu privire la capacitatea acestui acord de a rezolva problemele reale de aprovizionare cu motorină pe piețele mondiale. El argumentează că adevărata cauză a deficitului nu este neapărat lipsa ofertei rusești, ci instabilitatea provocată de conflictul din Orientul Mijlociu, pe care o infuzie de motorină din Rusia nu o poate corecta. Pașcu ridică, de asemenea, semne de întrebare practice: cum vor fi transportate aceste milioane de tone de țiței în condițiile în care flota maritimă rusească se află sub regim de sancțiuni și embargo, iar statele europene nu au anunțat ridicarea acestor restricții? El identifică două motivații principale ale lui Trump: dorința de a reduce prețurile la carburanți pe plan intern, înaintea unui moment electoral important, și, dintr-un alt unghi de vedere, considerente geopolitice mai largi.Al doilea invitat al emisiunii este Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, anunțat să ofere o perspectivă suplimentară asupra probabilității că prețurile la motorină vor scădea efectiv în urma acestei înțelegeri.Emisiunea oferă astfel o privire cuprinzătoare asupra unui eveniment cu implicații majore atât pentru evoluția războiului din Ucraina, cât și pentru piețele energetice globale și pentru politica externă americană.News Magazine, Antena3 · 10 octombrie 2026acord Trump Putin, motorină Rusia, prețuri carburanți, război Ucraina, sancțiuni Rusia, politică externă SUA, energie globală, Ioan Mircea Pașcu, Dumitru Chisăliță, Zaporojie, piața energiei, geopolitică

Aleph · 9 oct 2026 · Ești În Business News ...

https://alephnews.roChristian Năsulea, profesor de economie internațională, a fost invitat la emisiunea „Ești În Business News" de pe Aleph News pentru a analiza cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) privind evoluția Produsului Intern Brut al României în trimestrul 2 din 2026.Datele INS arată că PIB-ul a stagnat în trimestrul 2 față de trimestrul 1 din 2026 (0,0% pe seria ajustată sezonier), însă față de aceeași perioadă a anului precedent înregistrează o scădere de 1,9%. Pe ansamblu, în primul semestru al anului, PIB-ul este cu 1,6% sub nivelul din semestrul 1 al anului 2025.Cea mai importantă sursă de slăbiciune este consumul gospodăriilor, care scade cu 3,1% față de trimestrul 2 din 2025 pe serie brută, tăind 1,9 puncte procentuale din PIB. Nici cheltuielile administrației publice nu compensează această contracție: consumul individual al administrației scade cu 1,7%, iar cel colectiv cu 1,5%. Pe sectoare, industria înregistrează o scădere de 3,9%, comerțul, transporturile, hotelurile și restaurantele pierd 4,3%, tranzacțiile imobiliare se contractă cu 8,3%, iar IT-ul și comunicațiile sunt pe minus cu 2,5%.Pe partea pozitivă, investițiile în active fixe cresc cu 19,9%, construcțiile avansează cu 15,4%, agricultura crește cu 6,1%, iar activitățile culturale și recreative înregistrează un avans de 12,8% față de aceeași perioadă a anului trecut.Christian Năsulea clarifică statutul tehnic al economiei românești: din punct de vedere formal, România se află în continuare în recesiune, după ce INS a confirmat trei trimestre consecutive de scădere pe seria ajustată sezonier. Stagnarea din trimestrul 2 (0,0%) nu marchează sfârșitul recesiunii, deoarece ieșirea din recesiune presupune o creștere efectivă, nu doar oprirea declinului. Ch. Năsulea atrage atenția că datele finale pentru trimestrul 2 din 2026 nu sunt încă disponibile și că revizuirile ulterioare ale INS ar putea aduce atât surprize pozitive, cât și negative.Referitor la imaginea de ansamblu, Christian Năsulea subliniază că situația nu este nici catastrofală, dar nici reconfortantă, ținând cont de complexul de factori negativi cu care se confruntă economia în acest moment.Pe tema rolului investițiilor în susținerea economiei, Ch. Năsulea oferă o perspectivă nuanțată: timp de ani de zile, politicienii români s-au plâns că economia este prea dependentă de consum. Datele actuale arată că această dependență se diminuează, posibil ca efect al unei gestionări mai riguroase a bugetului public, care reduce excesul de masă monetară din piață — excedent care, în trecut, alimenta inflația și ținea consumul artificial ridicat. Christian Năsulea interpretează această tranziție ca parte dintr-un proces firesc de reajustare și maturizare economică, cu „durerile de creștere" specifice unei țări care se dezvoltă și trece de la o economie bazată pe consum la una cu o structură mai echilibrată. Investițiile și construcțiile susțin deocamdată activitatea economică, dar contracția consumului și a mai multor sectoare cheie continuă să apese asupra PIB-ului.Ești În Business News · Aleph News · 9 octombrie 2026PIB România, recesiune, creștere economică, INS, consum gospodării, investiții, construcții, Christian Năsulea, politică fiscală, economie românească, date macroeconomice, stagnare economică

Euronews România · 9 oct 2026 · Euronews Acum · ...

https://euronews.com/romanianProfesorul de economie mondială Christian Năsulea a fost invitat la Euronews România pentru a analiza situația fiscală a Franței și implicațiile acesteia pentru zona euro și pentru România, în contextul în care euro a atins cel mai scăzut nivel față de dolar din ultimele 17 luni, pentru a cincea săptămână consecutivă de depreciere.Discuția a pornit de la tensiunile sociale și economice care traversează Europa: protestele violente din Bruxelles și confruntările de stradă din Franța, ca fundal al unor dezechilibre fiscale profunde și de lungă durată. Christian Năsulea a subliniat că problema Franței nu este una recentă — țara acumulează deficite bugetare mari și o datorie publică enormă de zeci de ani. O parte semnificativă din veniturile bugetare ale Franței este consumată astăzi exclusiv pentru plata dobânzilor la datoria publică, ceea ce transformă țara într-un exemplu de practică negativă în gestionarea finanțelor publice, atât în contextul Uniunii Europene, cât și la nivel global.Ch. Năsulea a explicat mecanismul prin care ajungi în această situație: atunci când recurgi sistematic la împrumuturi pentru a finanța servicii sociale mai mult sau mai puțin necesare — în special cu scopul de a câștiga alegeri — construiești un sistem economic și social dependent de continuarea unor politici fiscal-bugetare nesănătoase. Cetățenii se obișnuiesc cu subvenții, programe sociale și „bani gratis", devin dependenți de acestea, iar orice tentativă de ajustare provoacă protestele ample pe care le vedem în Franța. Deficitele structurale devin astfel din ce în ce mai greu de eliminat.Paralela cu România a fost explicită și îngrijorătoare: Christian Năsulea a atras atenția că România a urmat, în mare parte, modelul francez — un model pe care îl consideră nesustenabil și pe care nu îl recomandă drept exemplu de urmat. România se confruntă la rândul ei cu o datorie publică în creștere și cu un deficit mai mare decât ar fi fost de dorit, iar obișnuința politicienilor de a amâna reformele structurale agravează situația.Referitor la comparațiile frecvente din spațiul public între situația actuală și criza Greciei, Christian Năsulea a nuanțat: în cazul României, comparația cu Grecia devine din ce în ce mai relevantă — nu prin factorii care au generat criza grecească, ci prin atitudinea politicienilor, care refuză să accepte realitatea economică și să acționeze în consecință. În schimb, în cazul Franței, situația este structural diferită: nu vorbim de o criză recentă, ci de un model consacrat, caracterizat prin deficite persistente și datorie ridicată acumulate pe parcursul mai multor decenii. Aceasta nu mai este o criză, ci pur și simplu „modelul francez".Îngrijorarea investitorilor față de incapacitatea Parisului de a adopta un buget credibil a ajuns deja pe agenda miniștrilor de finanțe din zona euro, tocmai pentru că miza depășește granițele Franței: ca a doua economie a zonei euro, problemele sale pot pune presiune pe moneda unică și pot scumpi finanțarea pentru toate statele membre.Euronews Acum · 9 octombrie 2026deficit bugetar, datorie publică, Franța, zona euro, euro dolar, model fiscal nesustenabil, Christian Năsulea, România economie, criză Grecia, politici sociale, finanțe publice, IES Europe

B1TV · 9 oct 2026 · Talk B1 · Recesiune, ...

https://b1tv.roEdiția Talk B1 de la ora 13 deschide cu o întâlnire de maximă importanță desfășurată la Palatul Cotroceni: președintele României, Nicușor Dan, se află la masă cu patru miniștri din guvernul condus de Ilie Bolojan — Ministrul Finanțelor Publice, Ministrul Fondurilor Europene, Ministrul Diplomației și Ministrul Agriculturii — precum și cu șeful cancelariei prezidențiale. Agenda întâlnirii este una dublă: analiza situației economice actuale a României și pregătirea poziției țării pentru Reuniunea Consiliului European din săptămâna viitoare, în cadrul căreia se vor lua decizii cruciale privind distribuirea fondurilor Uniunii Europene.Contextul în care are loc această întâlnire este unul extrem de dificil. Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că economia României a stagnat, PIB-ul înregistrând din nou o evoluție plată, ceea ce plasează țara într-o situație de recesiune economică. Pe lângă stagnarea economică, Banca Națională a României (BNR) vine cu un semnal de alarmă suplimentar: rata inflației ar putea intra din nou pe o traiectorie ascendentă. Această dublă presiune — stagnare economică și inflație în creștere — amplifică urgența accesării cât mai multor fonduri europene, lucru subliniat explicit de BNR în comunicările sale recente.Paralel cu criza economică, emisiunea se concentrează în detaliu pe criza politică și blocajul guvernamental care paralizează România de aproximativ cinci luni. Premierul desemnat Luca Niculescu a efectuat în ziua precedentă un tur al partidelor parlamentare, în căutarea unei majorități care să-i permită învestirea unui nou guvern. Negocierile continuă și în zilele următoare.Un moment central al ediției este reprezentat de cea mai recentă declarație publică a lui Sorin Grindeanu, postată pe pagina sa de Facebook cu scurt timp înainte de emisiune. Grindeanu afirmă că România ar fi putut avea deja un guvern cu puteri depline, capabil să schimbe direcția economică a țării, dacă refacerea unei majorități stabile ar fi fost prioritizată înaintea calculelor politice și electorale. El constată că, după cinci luni de blocaj, țara se află din nou în fața aceleiași alegeri: fie se pune pe primul loc interesul cetățenilor, economia și interesul național, fie se caută în continuare formule politice care rezolvă exclusiv problema învestirii unui guvern. PSD, precizează Grindeanu, susține refacerea unei majorități stabile alături de PNL și UDMR și este pregătit să-și asume responsabilitatea guvernării pe baza unui program coerent.Poziția UDMR este clară: formațiunea nu este dispusă să susțină sau să intre într-un guvern fără ca Partidul Național Liberal să fie prezent la masă. Cu toate acestea, răspunsul lui Ilie Bolojan, liderul PNL, este la fel de tranșant: PNL a decis, în baza experienței din ultimul an de guvernare alături de PSD, că nu va mai participa la o guvernare în care Partidul Social Democrat este prezent. Bolojan l-a informat deja pe premierul desemnat Luca Niculescu în acest sens. Dacă PSD va face parte dintr-o coaliție de guvernare, PNL va rămâne în opoziție. Această poziție blochează practic formula PSD-PNL-UDMR susținută de Grindeanu și menține incertitudinea cu privire la configurația viitorului executiv.Emisiunea anunță și urmărirea în timp real a mișcărilor pe care președintele Nicușor Dan le va face pe eșichierul politic în contextul acestor negocieri complicate, cu privire la care variante de majoritate parlamentară ar putea fi viabile.Talk B1 · 9 octombrie 2026recesiune Romania, inflatie BNR, criza guvernamentala, fonduri europene, Consiliul European, blocaj politic, Nicusor Dan, Luca Niculescu, PSD PNL UDMR, PIB stagnat, guvern Bolojan, premier desemnat