Euronews Romania · 2 oct 2026 · Euronews Prime-Time · ...

https://euronews.com/romanianÎn această ediție a emisiunii Euronews Prime-Time, subiectul central îl reprezintă așteptata decizie a agenției de rating Standard & Poor's privind evaluarea creditului suveran al României — o noapte decisivă pentru finanțele publice ale țării.România se afla în seara transmisiei la granița dintre categoria investițională și cea speculativă, cu un rating de BBB-minus și perspectivă negativă — ultima treaptă din zona recomandată investitorilor. Experții consultați de Euronews nu anticipau o retrogradare imediată, invocând îmbunătățirea unor indicatori macroeconomici față de anul precedent: reducerea deficitului bugetar și scăderea inflației sunt prezentate ca argumente în favoarea menținerii calificativului actual.Cu toate acestea, riscurile nu lipsesc. Instabilitatea politică persistentă este identificată drept o vulnerabilitate majoră, iar efectele sale s-au resimțit deja pe piața valutară. Într-o singură zi de tranzacționare, leul a pierdut 7 bani față de euro la cursul oficial, pe fondul unei deprecieri semnificative pe piața interbancară. Oficialii Băncii Naționale a României (BNR) au atribuit această volatilitate unui cumul de crize simultane: criza politică prelungită, dificultățile economice interne și volatilitatea ridicată a piețelor financiare internaționale.Un element important de context îl constituie schimbarea de politică valutară a BNR, anunțată în august de guvernatorul Mugur Isărescu: banca centrală a adoptat o abordare mai flexibilă față de cursul de schimb, renunțând la intervențiile masive din rezervele valutare care au caracterizat anul anterior. Isărescu a confirmat că intervențiile din 2026 au fost „mult mai mici" decât cele din 2025, lăsând leul să „plutească" mai liber. Această politică reduce presiunea pe rezervele valutare, dar amplifică expunerea economiei la variațiile cursului.Implicațiile unui leu mai slab sunt directe pentru cetățeni: produsele și serviciile care depind de importuri se scumpesc rapid, alimentând presiuni inflaționiste. Pe de altă parte, o eventuală retrogradare la categoria „junk" (nerecomandată investițiilor) ar antrena consecințe sistemice: fondurile de investiții cu mandate restrictive ar putea fi obligate să vândă sau să nu mai cumpere obligațiuni românești, forțând statul să ofere dobânzi mai mari pentru a-și finanța datoria. Costurile suplimentare cu dobânzile ar reduce resursele disponibile pentru cheltuieli publice, iar efectele s-ar transmite treptat în economia reală și asupra veniturilor și serviciilor de care beneficiază cetățenii.Christian Năsulea, profesor de economie mondială, a oferit o analiză echilibrată a situației. Acesta a apreciat că probabilitatea unei retrogradări este „relativ mică", că șansele sunt mai mari pentru menținerea ratingului și a perspectivei actuale, tocmai datorită evoluției favorabile a indicatorilor macroeconomici — deficit în scădere, inflație cu tendință pozitivă. Ch. Năsulea a subliniat totuși că agenția de rating are și întrebări legate de perspectivele viitoare ale României, la care speră că a găsit răspunsuri parțiale în întâlnirile avute la București înaintea deciziei.Concluzia generală a materialului este că, deși România se află într-o poziție fragilă și nu lipsită de riscuri, semnalele dinspre piețe și analiști sunt mai degrabă optimiste în privința deciziei Standard & Poor's din acea seară.Euronews Prime-Time · 2 octombrie 2026rating Romania, Standard and Poor's, BBB-minus, retrogradare, deficit bugetar, inflatie, curs de schimb, leu, BNR, Mugur Isarescu, Christian Năsulea, politica monetara

TVR · 2 oct 2026 · Telejurnal · Verdictul agenției ...

https://tvr.roRomânia așteaptă, pe 2 octombrie 2026, verdictul agenției internaționale de rating Standard & Poor's — a treia evaluare macroeconomică a țării din cursul acestui an. În contextul unei incertitudini politice prelungite, cu un guvern interimar la conducere, atât președintele Nicușor Dan, cât și premierul au transmis public mesaje optimiste înaintea anunțului. Ministrul interimar de finanțe, Alexandru Nazare, invitat la TVR 1 în emisiunea „Dezacorduri de pace", a declarat că nu există motive pentru ca România să fie retrogradată la categoria „junk" — categorie nefavorabilă investițiilor.Alexandru Nazare a recunoscut că incertitudinea politică „atârnă destul de greu" în evaluarea agențiilor, însă a subliniat că țara dispune de argumente solide pe partea de execuție bugetară. Concret, acesta a amintit că, față de vara anului 2025 — când deficitul ajunsese la 9,3% din PIB, cu riscuri majore de derapaj —, România a reușit să încheie acel an cu un deficit sub ținta de 8,4%, considerând rezultatul „manageriabil și rezolvabil". Ministrul a mai precizat că lucrurile „au evoluat conform planului" și că Banca Națională a României transmite, la rândul ei, mesaje pozitive.Christian Năsulea, profesor de economie mondială, a comentat situația din perspectivă analitică, evidențiind mai mulți indicatori favorabili: o scădere semnificativă a deficitului bugetar — pe care îl consideră „poate cel mai important indicator" urmărit de agențiile de rating —, precum și o inflație în scădere, care a depășit vârfurile înregistrate în anul anterior. Ch. Năsulea a apreciat că indicatorii financiari sunt „chiar mai buni decât ne-am fi așteptat în condiții normale" și că aceștia reprezintă „nucleul analizei" pe care orice agenție de rating o efectuează atunci când evaluează capacitatea unui stat de a-și rambursa datoriile. De asemenea, Ch. Năsulea a remarcat că menținerea aceluiași guvern interimar pe o traiectorie consistentă timp de câteva luni consecutive constituie, în sine, „o formă de stabilitate" care poate fi percepută pozitiv de evaluatori.Totuși, profesorul a subliniat că rămâne „un semn serios de întrebare și de incertitudine" în ceea ce privește direcția politicii bugetar-fiscale pentru anul următor, un aspect pe care sperăsă îl fi clarificat reprezentanții agenției în cadrul discuțiilor purtate la București.Președintele Nicușor Dan a transmis și el, miercuri, un mesaj optimist, afirmând că „cifrele financiare ale României sunt mult mai bune decât acum un an și acum 6 luni" și că aceasta este „statistică, nu o chestiune subiectivă". El a adăugat că existența unui consens între liderii politici în privința menținerii traiectoriei financiare este un factor esențial de credibilitate: „dacă toți liderii politici spun că vom păstra traiectoria financiară, înseamnă că lucrul ăsta se va întâmpla".Ca reper comparativ, în iulie și august ale aceluiași an, agențiile Fitch și Moody's menținuseră deja România în categoria recomandată investițiilor, oferind un precedent favorabil înaintea deciziei Standard & Poor's.Telejurnal, TVR · 2 octombrie 2026rating Romania, Standard and Poor's, deficit bugetar, junk, Alexandru Nazare, Christian Năsulea, Nicușor Dan, politica fiscala, stabilitate politica, inflatie, agentie de rating, finante publice

Prima TV · 2 oct 2026 · Focus · Deprecierea ...

https://primatv.roRomânia traversează o perioadă de instabilitate economică accentuată, alimentată de haosul politic intern și de presiunile venite din piețele financiare internaționale. Leul continuă să se deprecieze față de euro, atingând un nou record istoric: un euro a ajuns să coste 5,34 lei, potrivit cursului BNR. Înainte de moțiunea de cenzură care a dus la dizolvarea Guvernului Bolojan, cursul era de 5,14 lei/euro. La 150 de zile de la declanșarea crizei politice, deprecierea acumulată reflectă atât lipsa unui guvern cu drepturi depline, cât și contextul economic global nefavorabil.Efectele acestei deprecieri sunt resimțite direct de cetățeni: cei care au credite sau abonamente denominate în euro se confruntă cu o creștere imediată a cheltuielilor lunare. Românii intervievați în stradă exprimă îngrijorare profundă față de scumpirile care urmează, menționând în mod specific alimentele, benzina, energia și gazele, cu un impact deosebit de dur asupra pensionarilor care încearcă să se descurce de pe o lună pe alta.Economistul Christian Năsulea, profesor de economie, explică în detaliu mecanismele care produc această presiune asupra leului. Pe plan intern, absența unui guvern legitim și cu drepturi depline a slăbit încrederea investitorilor. Pe plan extern, Rezerva Federală Americană (Fed) a majorat rata dobânzii, ceea ce a făcut ca titlurile de stat americane să devină mult mai atractive comparativ cu cele românești. Drept urmare, capitalul se retrage din România — fenomen observabil la nivelul întregii piețe globale — și se reorientează către instrumente financiare americane considerate mai sigure și mai rentabile.Christian Năsulea avertizează că deprecierea leului va genera scumpiri în lanț în mai multe sectoare. Bunurile importate vor deveni mai scumpe în mod direct. De asemenea, numeroase categorii de prețuri sunt deja exprimate în euro — facturile la telefonia mobilă, chiriile, autoturismele și proprietățile rezidențiale — ceea ce înseamnă că efectul deprecierii se va propaga rapid în economia reală. Profesorul anticipează o depreciere graduală în continuare a leului și subliniază că instabilitatea politică nu face bine nimănui — nici cetățenilor, nici mediului de afaceri.Un alt subiect central al emisiunii este verdictul agenției de rating Standard & Poor's, care urma să stabilească dacă România rămâne în categoria țărilor recomandate pentru investiții (investment grade). Christian Năsulea nuanțează că datele din trecut susțin menținerea ratingului, întrucât guvernul actual a redus deficitul bugetar și a livrat mai mult decât a promis. Totuși, un eventual downgrade ar avea consecințe grave: accentuarea recesiunii, reducerea investițiilor și retragerea capitalului instituțional — fondurile de pensii și companiile de asigurări nefiind autorizate să se expună pe țări non-investment grade. La finalul emisiunii se precizează că agențiile Moody's și Fitch au păstrat ratingul României la ultima treaptă recomandată pentru investiții, în pofida turbulențelor politice și economice.Îngrijorările legate de plecarea companiilor străine din România sunt și ele prezente în dezbatere, specialiștii avertizând că unele firme ar putea să-și mute investițiile în țări mai profitabile dacă instabilitatea persistă.Focus, Prima TV · 2 octombrie 2026depreciere leu, cursul euro, criză politică România, rating investiții, Christian Năsulea, Rezerva Federală, titluri de stat, scumpiri România, Standard and Poors, deficit bugetar, instabilitate economică, investiții străine

Digi24 · 2 oct 2026 · Știrile amiezii · Rating ...

https://digi24.roRomânia se află în așteptarea verdictului agenției de rating Standard & Poor's (S&P) privind ratingul suveran de țară, o decizie cu implicații majore pentru finanțele publice și economia națională. Fitch și Moody's au decis deja să mențină ratingul suveran al României, însă S&P urmează să publice raportul său în aceeași zi, iar decizia este privită cu îngrijorare de autorități și piețe deopotrivă.Ministrul interimar al finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat după discuțiile cu reprezentanții S&P că riscul de retrogradare este semnificativ. Cu toate acestea, acesta și-a exprimat un optimism prudent în privința cifrelor macroeconomice, în special în ceea ce privește deficitul bugetar, care a coborât la 2,89% din PIB după primele opt luni ale anului — un rezultat considerat pozitiv în contextul actual.Agravantă rămâne, însă, criza politică internă. Experții internaționali ai S&P nu evaluează doar performanța economică prezentă, ci și predictibilitatea României în ceea ce privește capacitatea de a implementa reforme pe termen mediu și lung. Votul negativ din Parlament primit de Guvernul Mureșan adaugă incertitudine suplimentară, iar neînțelegerile dintre actorii politici cântăresc greu în ecuația ratingului.Profesorul de economie Christian Năsulea, invitat în cadrul emisiunii, a analizat situația în detaliu. Acesta a apreciat că, în zilele premergătoare deciziei, au fost transmise mesaje suficient de convingătoare către piețele financiare internaționale. A menționat în mod special declarația premierului desemnat, care a exclus categoric scenariul alegerilor anticipate — un semnal menit să asigure investitorii că România nu se îndreaptă spre un haos politic mai profund decât cel existent. De asemenea, a remarcat că absența unui susținut explicit din partea președintelui Nicușor Dan față de premierul desemnat a reprezentat un element mai puțin favorabil în această comunicare.Christian Năsulea a explicat că guvernul interimar are, paradoxal, un avantaj în privința disciplinei bugetare: tocmai pentru că nu deține puteri depline, reușește să reducă cheltuielile și să comprime deficitul, fără a putea angaja cheltuieli noi. Această situație oferă, într-un sens tehnic, o anumită predictibilitate a cheltuielilor statului.Cu toate acestea, a fost subliniată o problemă structurală importantă: un guvern interimar nu poate efectua rectificări bugetare și nu poate adopta un buget pentru anul următor. În absența unui buget aprobat, România ar funcționa pe regula celor 12-imi — adică ar cheltui lunar o doisprezecime din ultimul buget adoptat. Christian Năsulea a nuanțat că, din perspectiva unei agenții de rating preocupate de capacitatea statului de a-și plăti datoriile, această regulă oferă de fapt o structură de cheltuieli previzibilă și relativ sigură.Un punct esențial subliniat de Christian Năsulea este că o agenție de rating nu evaluează economia României în ansamblu, ci capacitatea statului român de a-și onora obligațiile financiare față de creditori. Această distincție este fundamentală pentru înțelegerea corectă a mizei unui astfel de verdict. O eventuală retrogradare ar antrena costuri de finanțare mai ridicate pentru stat, deprecierea leului și scumpiri ale bunurilor de consum.Știrile amiezii, Digi24, 2 octombrie 2026rating suveran Romania, S&P Standard and Poor's, deficit bugetar, criza politica Romania, guvern interimar, Christian Năsulea, agentie de rating, retrogradare credit, finante publice, predictibilitate economica, Alexandru Nazare

Antena3 · 1 oct 2026 · Newsroom · Concedieri în ...

https://antena3.roRomânia se confruntă cu o deteriorare vizibilă a situației economice, iar tema centrală a acestei intervenții este triplul pericol reprezentat de creșterea concedierilor colective, instabilitatea fiscală și riscul de retrogradare a ratingului de țară. Christian Năsulea, profesor de economie mondială, analizează aceste provocări în contextul unui climat politic incert și al unui guvern fără puteri depline.Datele privind concedierile colective pentru perioada ianuarie–august 2026 sunt îngrijorătoare: peste 10.000 de angajați au fost deja concediați (10.451, mai exact), ceea ce reprezintă o creștere de 25% față de aceeași perioadă a anului anterior. În plus, 22.146 de persoane au fost anunțate pentru disponibilizare, iar 208 companii au depus notificări oficiale privind concedierile colective. Aceste cifre reflectă scăderea nivelului de trai și o cerere internă slabă, care se manifestă inclusiv prin interesul crescut al populației față de ofertele comerciale.Pe fondul acestei situații, premierul demis Ilie Bolojan a declarat că pensiile și salariile ar trebui indexate, însă procentul exact urmează să fie stabilit în urma unor discuții deschise. Bolojan a subliniat că orice creștere presupune mai întâi un efort la nivelul bazei de cheltuieli. În privința pensionărilor anticipate — în special a celor la vârste de 48–50 de ani — premierul demis a afirmat că România nu își mai poate permite acest lucru și că vârsta de pensionare în aceste categorii trebuie crescută. Referitor la salarizarea din sectorul public, Bolojan a propus o abordare pragmatică: reducerea numărului de angajați acolo unde există suprapopulare, redistribuirea resurselor către cei care rămân, astfel încât salariile acestora să crească, iar cei disponibilizați să fie absorbiți de sectorul privat.Un alt subiect important este evaluarea agenției de rating Standard & Poor's, așteptată a doua zi. Sursele neoficiale indicau că România nu va fi retrogradată la categoria speculativă („junk"), însă presiunile rămân semnificative. Un raport american privind riscurile investiționale în economia României identifică mai multe vulnerabilități structurale: impredictibilitatea legislativă — în special frecvența cu care legislația fiscală este modificată fără analize suficiente — descurajează investițiile străine directe. De asemenea, sectorul energetic este expus unor variații mari de prețuri, iar deficitele bugetare reprezintă în continuare o vulnerabilitate majoră. Deși deficitul a fost redus parțial prin majorarea taxelor și efortul contribuabililor, reforma structurală reală nu s-a produs.Christian Năsulea subliniază că problema de fond rămâne nerezolvată: fără un guvern cu puteri depline și fără o coaliție suficient de largă care să asigure consensul necesar pentru măsurile de reformă, România riscă să rămână blocată în același cerc vicios al instabilității și al amânărilor. Instabilitatea politică alimentează instabilitatea economică, iar aceasta din urmă alimentează neîncrederea investitorilor și vulnerabilitatea în fața agențiilor de rating.Newsroom, Antena3 · 1 octombrie 2026concedieri colective, rating Standard and Poor's, deficit bugetar, impredictibilitate fiscală, pensii, salarii sector public, investiții străine, Christian Năsulea, economie România, reformă fiscală, Ilie Bolojan, stabilitate politică

Acasa TV · 1 oct 2026 · Știrile Acasa Magazin ...

https://acasatv.roÎn ziua votului de învestitură din Parlament pentru guvernul Mureșan, cursul de schimb al euro față de leu s-a menținut aproape de pragul de 5,28 lei, nivel la care moneda europeană urcase recent pe piața interbancară. Contextul acestei presiuni valutare este legat de întârzierea formării unui nou cabinet, perioadă de incertitudine politică ce a alimentat volatilitatea cursului. Au existat chiar momente în care euro a depășit pragul de 5,28 lei, semnalând nervozitatea piețelor în raport cu evoluțiile politice din România.Profesorul de economie Christian Năsulea, de la Universitatea București, a analizat situația macroeconomică și fiscală a României în acest context. Ch. Năsulea a subliniat că față de anul trecut există o ajustare a deficitului bugetar de 1,6% din PIB, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv pentru stabilitatea fiscală. Totodată, investițiile au crescut cu 25 de miliarde de lei, cifre pe care economistul le consideră esențiale pentru menținerea ratingului de credit al României de către agențiile internaționale de specialitate.Christian Năsulea a atras însă atenția că, dincolo de cifrele punctuale, ceea ce contează cu adevărat atât pentru agențiile de rating, cât și pentru investitori, este direcția pe care România o urmează în următorii ani. În acest sens, este așteptat un guvern care să continue în mod credibil reformele structurale vizând reducerea deficitului bugetar. Economistul a precizat că reformele necesare sunt, în esență, aceleași pe care le-a asumat și guvernul Bolojan — reforme care fuseseră formulate la un nivel mai elaborat și în planul de guvernare Mureșan.Un mesaj central al intervenției lui Ch. Năsulea a fost că aceste reforme nu reprezintă o opțiune, ci o necesitate: indiferent de guvern sau de culoarea politică a acestuia, măsurile de consolidare fiscală vor trebui implementate. Dacă România nu le adoptă din proprie inițiativă, același set de reforme va fi impus din exterior, prin condiționalitățile unui eventual program cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Cu alte cuvinte, nu există o alternativă reală la consolidarea fiscală — iar cei care susțin contrariul nu reflectă realitatea economică.Christian Năsulea a descris situația actuală a României drept o „stabilitate a instabilității" — o stare în care țara se află într-un echilibru fragil, fără o marjă reală de manevră pentru a evita reformele necesare. Guvernul Bolojan a rămas în funcție în regim interimar, urmând să fie înlocuit după votarea noului executiv în Parlament.Știrile Acasa Magazin · 1 octombrie 2026curs euro, deficit bugetar, Christian Năsulea, guvernul Mureșan, rating de credit, consolidare fiscală, FMI, piața interbancară, investiții publice, reformă fiscală, guvernul Bolojan, România economie

Antena1 · 1 oct 2026 · Observator · Cum sunt ...

https://a1.roEpisod din campania „Legea banilor" realizată de Observator (Antena1), care urmărește traseul banilor în economie și modul în care statul preia o parte din veniturile fiecărui cetățean, indiferent de stilul de viață sau de nivelul de trai al acestuia.Reportajul pornește de la un principiu economic fundamental: banii circulă prin mai multe mâini, iar la fiecare etapă a acestui traseu statul colectează taxe și impozite. Pentru a ilustra concret acest mecanism, sunt prezentate poveștile a patru români cu venituri și situații de viață diferite, arătând că, deși prioritățile și bugetele sunt distincte, toți ajung să contribuie la aceeași „pușculiță" a statului.**Profilurile urmărite:**- **Ionuț, 24 de ani, Pitești** – angajat la primul loc de muncă, plătit cu salariul minim net de 2.699 lei. Aproximativ jumătate din salariu îi acoperă chiria și cheltuielile locuinței, circa 900 de lei merg pe mâncare, iar mai puțin de 500 de lei rămân pentru transport, ieșiri și economii. Trăiește în mare parte pe datorie și perspectivele de pensionare sunt sumbre: conform unui studiu CFI România, rata de înlocuire a pensiei față de ultimul salariu ar urma să scadă de la sub 50% în prezent la 30% în 2042 și la numai 24% în 2070.- **Andrei și Andreea, București** – cuplu cu venituri mai ridicate (Andreea este educatoare la o grădiniță de stat cu un salariu de 5.500 lei), cu o rată lunară de 4.000 de lei la un apartament. Cheltuielile principale includ mâncare, igienă, haine și transport (peste 1.000 de lei). Reușesc să economisească periodic, până în momentul în care Andreea rămâne gravidă și constată că, deși cotizează de ani buni la sistemul public de sănătate, apelează la servicii medicale private pentru a obține consultații și analize la timp.**Problema sistemului de sănătate** este subliniată explicit: din cei aproximativ 17 milioane de oameni care pot beneficia de servicii medicale publice în România, doar circa 12 milioane cotizează efectiv. Această discrepanță structurală subminează calitatea și sustenabilitatea sistemului.**Christian Năsulea, profesor de economie**, oferă perspectiva analitică a materialului. El atrage atenția că separarea dintre individ și stat este fundamentală: statul „ia" de la cetățeni, iar întrebarea esențială este dacă cei care administrează acești bani sunt capabili să o facă eficient. Năsulea observă că, în practică, rezultatele sunt „foarte diferite de ceea ce a fost promis și de ceea ce ne așteptam". El recomandă diversificarea economiilor — inclusiv prin Pilonul 3 de pensii și alte instrumente de investiții private — tocmai pentru că Pilonul 1 (pensia de stat) nu oferă garanții reale pentru un trai decent la bătrânețe. În privința sănătății, recunoaște că și el suportă personal costul analizelor medicale prin sistemul privat, în paralel cu contribuțiile obligatorii la sistemul public.**Concluzia** reportajului este că, indiferent de venit, toți românii contribuie la bugetul statului, dar randamentul acestei contribuții — în pensii, sănătate și alte servicii publice — rămâne semnificativ sub așteptări, iar cetățenii sunt din ce în ce mai nevoiți să caute alternative private pentru a-și asigura un nivel de trai decent.Observator · 1 octombrie 2026taxe Romania, pensii Romania, sistem sanatate Romania, salariu minim, contributii sociale, economii personale, servicii publice, pilonul 3 pensii, buget de stat, Christian Năsulea, legea banilor, politici fiscale

ProTV · 1 oct 2026 · Știrile Pro TV · ...

https://stirileprotv.roRespingerea Guvernului Mureșan în Parlament adâncește instabilitatea politică din România și menține o presiune semnificativă asupra economiei naționale. În acest context extrem de sensibil, România urmează să fie evaluată de agenția de rating Standard & Poor's (S&P), care va decide dacă țara își păstrează calificativul de țară recomandată investițiilor (investment grade) sau va fi retrogradată la statutul de țară nerecomandată investițiilor (junk). Raportul agenției urma să fie publicat vineri.Pe piața valutară, euro s-a menținut aproape de maximul istoric de 5,28 lei, nivel atins recent în contextul întârzierii formării unui nou guvern. Pe parcursul zilei votului din Parlament, au existat și momente în care euro a depășit acest prag pe piața interbancară. Piețele financiare nu au fost surprinse de rezultatul votului, întrucât scenariul era anticipat, însă persistența instabilității politice amplifică riscul unei decizii negative din partea S&P.În discuțiile purtate cu experții agenției de rating, oficialii români au prezentat argumente legate de execuția bugetară recentă. Datele arată că deficitul bugetar a scăzut considerabil în primele opt luni ale anului, înregistrând o ajustare față de aceeași perioadă a anului precedent de 1,6% din PIB. Totodată, investițiile publice au crescut cu 25 de miliarde de lei. Aceste cifre reprezintă argumentele principale pe care autoritățile române le-au invocat în sprijinul menținerii ratingului actual.Christian Năsulea, profesor de economie la Universitatea București, atrage atenția că, dincolo de cifrele punctuale, atât agențiile de rating, cât și investitorii acordă o importanță deosebită direcției pe termen mediu și lung în care se îndreaptă România. În acest sens, este așteptat un guvern care să continue reformele necesare pentru reducerea deficitului bugetar. Ch. Năsulea subliniază că reformele pe care le-a promovat Guvernul Bolojan — și care se regăseau, într-o formă mai rafinată, și în planul de guvernare al Guvernului Mureșan — vor trebui asumate și implementate de orice guvern viitor. Nu există, în opinia sa, o alternativă viabilă la această traiectorie de ajustare fiscală: dacă România nu face ea însăși reformele necesare, aceleași măsuri vor fi impuse de Fondul Monetar Internațional în cazul în care țara ar ajunge să apeleze la un acord cu această instituție. Christian Năsulea concluzionează că România se află, în prezent, într-o stare de „instabilitate stabilă" — o situație paradoxală în care incertitudinea politică a devenit, practic, starea de normalitate.Între timp, Guvernul Bolojan rămâne în funcție în regim interimar, până la votarea unui nou executiv în Parlament. Lipsa unui guvern cu depline puteri limitează capacitatea de decizie și de reformă a executivului, tocmai în momentul în care presiunile externe — atât din partea piețelor financiare, cât și din partea agențiilor de rating — sunt maxime.Știrile Pro TV · 1 octombrie 2026rating suveran, deficit bugetar, instabilitate politică, România, Standard and Poor's, curs valutar euro-leu, Guvernul Mureșan, Guvernul Bolojan, FMI, investitii publice, piata valutara, ajustare fiscala

Prima News · 30 sep 2026 · Prima News Debate ...

https://primanews.roChristian Năsulea, profesor de economie internațională, revine în studioul Prima News pentru a analiza una dintre cele mai tensionate zile din calendarul economic și politic recent al României. Discuția se concentrează pe două evenimente cu impact major: votul din Parlament pentru învestirea Guvernului Mureșan și așteptata decizie a agenției de rating S&P privind ratingul de țară al României.Năsulea subliniază că ziua nu poate fi așteptată cu liniște, ci cu un stres considerabil, deoarece există argumente atât în favoarea menținerii ratingului de țară, cât și în favoarea unui downgrade. Variabila centrală rămâne votul din Parlament: dacă Guvernul Mureșan primește învestitura, probabilitatea unui downgrade scade semnificativ. În schimb, absența unui guvern cu puteri depline reduce șansele ca România să transmită semnale de stabilitate instituțională și fiscală către exterior.Ch. Năsulea nuanțează că un downgrade nu este cert nici în scenariul în care guvernul nu este confirmat, în special în contextul declarațiilor recente ale președintelui, însă probabilitatea unui rezultat favorabil este net mai mică fără un executiv funcțional. El descrie o perioadă de câteva săptămâni în care activitatea sa principală a constat în răspunsuri la solicitări de informații venite din partea unor organizații internaționale — fonduri de investiții, centre de analiză, grupuri industriale — care doresc să înțeleagă direcția în care se îndreaptă România: statul, economia, viața publică.Un punct important al analizei vizează paradoxul percepției externe față de cea internă: deseori, observatorii din afara țării au o imagine mai clară și mai structurată despre ce se întâmplă în România decât cei aflați în mijlocul evenimentelor. Faptul că există resurse investite la nivel internațional pentru monitorizarea situației din România arată că țara contează pe harta globală, dar în același timp reflectă un semnal de alarmă — România este percepută ca un factor de risc pentru economia internațională, nu doar ca un furnizor de securitate, rol pe care politicienii îl invocă frecvent.Năsulea atrage atenția că pentru a fi un furnizor credibil de securitate, lucrurile trebuie să fie în ordine în plan intern, ceea ce este departe de realitatea actuală. Votul din Parlament este descris ca principala și aproape singura pârghie rămasă la dispoziția României pentru a influența decizia S&P, însă probabilitățile la momentul discuției sugerează că acest instrument nu va fi utilizat — șansele de confirmare a Guvernului Mureșan sunt apreciate ca relativ scăzute. Prin urmare, analiza trebuie orientată spre scenarii alternative.Spre finalul segmentului, Ch. Năsulea pregătește o clarificare legată de declarația sa anterioară conform căreia nu există motive imediate să ajungem în incapacitate de plată (default), explicând că această apreciere trebuie înțeleasă în corelație atât cu votul parlamentar din ziua respectivă, cât și cu contextul economic mai larg al României.Prima News Debate · 30 septembrie 2026rating de țară, downgrade S&P, Guvernul Mureșan, Christian Năsulea, economie România, risc fiscal, stabilitate instituțională, investitori internaționali, politică economică, vot Parlament