B1TV · 19 oct 2026 · Talk B1 · Audieri ...

https://b1tv.roEmisiunea Talk B1 de pe B1TV analizează momentul politic marcat de audierile miniștrilor propuși în cabinetul Luca Niculescu în comisiile parlamentare de specialitate, precum și perspectivele votului de învestire a executivului programat pentru a doua zi, la ora 14.Dezbaterea debutează cu un schimb de replici aprins generat de subiectul subvențiilor agricole, în particular de controversata subvenție acordată pentru stuf — transformată, potrivit criticilor, în subvenție pentru pajiște —, în valoare de aproximativ 2.000.000 de euro, asociată familiei Stănescu. Fost ministru, invitat în platou, apără decizia invocând o directivă a Uniunii Europene referitoare la paludicultura, subliniind că sumele au fost acordate în conformitate cu legislația aprobată prin proiect de lege și că fermierii eligibili nu puteau primi mai mult decât prevăd reglementările. Tonul discuției devine tensionat, cu acuzații reciproce de retorică fără substanță și cu avertismentul că persistarea în astfel de dezbateri sterile erodează încrederea fermierilor români în sistemul instituțional.Ulterior, Christian Năsulea, profesor de economie mondială, și Emanuel Cernat, analist politic, se alătură dezbaterii pentru a analiza contextul mai larg al învestirii noului guvern. Emanuel Cernat explică că audierile din comisiile parlamentare, în special cea de agricultură, nu au reprezentat o simplă formalitate, contrazicând așteptările celor care credeau că acordurile semnate de Luca Niculescu cu PNL și UDMR vor garanta un parcurs lin. Dimpotrivă, momentele tensionate din comisie sunt calificate drept o „avancronică" a dinamicii politice din lunile următoare.Cernat detaliază natura acordului dintre PNL și cabinetul Niculescu: acesta nu constituie un „cec în alb", așa cum a subliniat chiar Florian Bolojan, și nici un act de predare a controlului politic, ci reprezintă exclusiv o garanție că PNL nu va depune o moțiune de cenzură. În schimb, liberalii intenționează să își exercite din ce în ce mai activ rolul de opoziție, poziționându-se vocal și vizibil față de actele guvernării. Această strategie este pusă în legătură cu pierderile electorale semnificative înregistrate de PNL în perioadele recente, partid care are nevoie să recupereze teren în fața electoratului. Se anticipează că guvernul Niculescu va oferi el însuși material suficient pentru ca PNL, USR și ceilalți actori din opoziție să își construiască un discurs critic coerent.Discuția surprinde astfel tensiunea structurală dintr-un guvern minoritar care depinde de toleranța unui partid de opoziție important, evidențiind fragilitatea echilibrului politic și riscurile asociate guvernării în condiții de majoritate relativă.Talk B1, B1TV · 19 octombrie 2026cabinet Niculescu, audieri parlamentare, PNL opoziție, vot învestire guvern, paludicultura, subvenții agricole, Christian Năsulea, Emanuel Cernat, politică românească, guvernare minoritară, acord PNL, B1TV

România TV · 19 oct 2026 · Știrile România TV ...

https://romaniatv.netSubiectul central al acestei intervenții din cadrul Știrilor România TV este una dintre cele mai presante provocări cu care se va confrunta viitorul Guvern al României: indexarea pensiilor de la 1 ianuarie 2027 și, mai ales, identificarea sursei de finanțare pentru această măsură.Reportera Alina Dobre prezintă contextul: premierul desemnat Luca Niculescu a declarat public că susține indexarea pensiilor, însă nu a precizat procentul exact al majorării. Conform legislației în vigoare, indexarea ar trebui să fie de 11,35%, calculată pe baza ratei inflației și a jumătate din câștigul mediu brut. Reportera oferă și exemple concrete pentru a ilustra impactul financiar asupra pensionarilor: o pensie de 3.000 de lei ar crește cu 340 de lei, una de 3.500 de lei ar fi majorată cu 397 de lei, iar o pensie de 4.000 de lei ar beneficia de o creștere de 454 de lei — toate aceste majorări urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie.Ulterior, discuția este aprofundată printr-o intervenție telefonică a profesorului universitar de economie mondială Christian Năsulea. Acesta subliniază că există nu una, ci două constrângeri legale majore care complică semnificativ situația. Prima este chiar legea pensiilor, care obligă la indexare conform ratei inflației. A doua este o prevedere legală care stipulează că, în momentul în care datoria publică depășește pragul de 60% din PIB, atât pensiile, cât și salariile din sectorul public trebuie înghețate — un obstacol de natură juridică și fiscală pe care executivul nu îl poate ignora.Christian Năsulea atrage atenția și asupra angajamentelor asumate de România față de Comisia Europeană și față de creditorii externi, în contextul procedurii de deficit excesiv. Țara trebuie să se afle pe o traiectorie descendentă a raportului dintre cheltuielile publice și veniturile bugetare, ceea ce înseamnă că orice majorare a cheltuielilor cu pensiile trebuie compensată prin reduceri în alte zone ale bugetului.Concluzia profesorului Ch. Năsulea este clară și directă: în parametrii fiscali actuali, nu există nicio altă variantă realistă pentru finanțarea indexării pensiilor în afara tăierii cheltuielilor ineficiente din altă parte a bugetului. El enumeră explicit reformele structurale care ar putea crea spațiu fiscal: reforma companiilor de stat, reforma administrativ-teritorială și alte măsuri de eficientizare a cheltuielilor publice. Aceste reforme, întârziate de ani de zile, sunt prezentate ca o condiție necesară pentru ca statul să poată onora obligațiile față de pensionari — categorie socială care, după cum remarcă profesorul, nu a primit indexările legale cuvenite în ultimii doi ani.Intervenția pune astfel în contrast nevoia socială reală a pensionarilor cu realitatea constrângerilor bugetare și fiscale ale României, trasând o hartă clară a dilemelor cu care se va confrunta noul Guvern în primele luni de mandat.Știrile România TV · 19 octombrie 2026pensii, indexare pensii, buget de stat, deficit bugetar, datorie publica, lege pensii, Luca Niculescu, Christian Năsulea, economie Romania, reforma fiscala, cheltuieli publice, Comisia Europeana

ProTV · 17 oct 2026 · Știrile Pro TV · ...

https://stirileprotv.roSubiectul central al acestui reportaj îl reprezintă programul de guvernare al premierului desemnat Niculescu, susținut de PSD și independenți, care preia o serie de măsuri propuse anterior de Ilie Bolojan — măsuri pe care social-democrații le criticaseră până nu demult. Dacă guvernul va primi votul de învestire al Parlamentului (audierile miniștrilor sunt programate luni și marți, iar votul marți de la ora 14), executivul format din 12 miniștri PSD și 6 independenți va pune în practică un pachet amplu de reforme economice și sociale.**Impozitele pe locuințe** reprezintă una dintre cele mai sensibile modificări. După ce din ianuarie 2026 românii plătesc deja impozite mai mari pe proprietăți, viitorul guvern propune calcularea acestora după valoarea de piață a imobilului, nu după criterii administrative fixe. Concret, proprietarii apartamentelor din zonele considerate scumpe ar urma să plătească mai mult decât cei cu locuințe similare situate în cartiere mai ieftine. Măsura era de fapt un jalon PNRR amânat în repetate rânduri. Economistul Christian Năsulea, profesor de economie la Universitatea din București, explică în cadrul intervenției sale că un sistem progresiv de impozitare a proprietăților este norma în majoritatea țărilor UE — cu un procent mai mic pentru prima locuință — însă subliniază că este nevoie de o grilă clară, de evaluări corecte și de un mecanism transparent și echitabil pentru a fi aplicat.**Companiile de stat cu pierderi** ar putea fi restructurate, deschise investitorilor privați sau chiar lichidate. Programul de guvernare prevede și listarea unor pachete minoritare de acțiuni la companii de stat — o măsură similară celei susținute de Ilie Bolojan. PSD precizează că se opune vânzării companiilor profitabile, precum Hidroelectrica și Romgaz, dar acceptă atragerea de investitori în companiile cu pierderi. Această abordare marchează o schimbare semnificativă față de pozițiile anterioare ale partidului.**Pensiile** urmează să crească din 2027, însă procentul exact nu apare în programul de guvernare — majorarea va depinde de evoluția bugetului și de reducerea deficitului fiscal. Salariul minim va fi revizuit anual pentru bugetari, iar o nouă lege a salarizării este promisă pentru 2027, cu accent pe corectarea inechităților între salarii și revizuirea sporurilor, nu pe creșteri generalizate.**Măsurile sociale** includ ajutoare pentru familiile cu venituri mici, părinții singuri, familiile cu cel puțin 3 copii și persoanele cu dizabilități, afectate de scumpiri și facturi mari la energie. Părinții care revin mai devreme la locul de muncă ar putea păstra indemnizația de creștere a copilului suplimentar: 6 luni dacă revin când copilul are între 6 luni și un an, respectiv 3 luni dacă revin după ce copilul împlinește un an. Elevii ar putea primi burse sociale și în vacanțe, în funcție de disponibilul bugetar, iar 500.000 de copii anual ar urma să beneficieze de vouchere europene pentru rechizite, îmbrăcăminte și alte nevoi.**Fermierii** afectați de seceta din 2025 ar putea primi până la 200 de euro pe hectar, începând din 2027. Totodată, 3% din subvențiile directe vor fi reținute pentru constituirea unui fond de asigurare împotriva secetei.Premierul desemnat a transmis că acordurile cu partidele asigură stabilitatea necesară pentru rectificarea bugetară urgentă, adoptarea bugetului pentru anul următor și avansarea unor reforme de bun simț pe o perioadă semnificativă.Știrile Pro TV · 17 octombrie 2026program de guvernare, impozit locuințe valoare de piață, companii de stat, pensii 2027, Christian Năsulea, PNRR, salarizare bugetari, PSD, Niculescu, reformă fiscală, ajutoare sociale, fermieri secetă

Realitatea Plus · 17 oct 2026 · Prime Time News ...

https://realitateaplus.roÎn această intervenție la emisiunea Prime Time News de pe Realitatea Plus, Christian Năsulea, profesor de macroeconomie, analizează în detaliu propunerea PSD privind indexarea pensiilor cu 7,3% începând din 2027, oferind calcule concrete și avertizând asupra obstacolelor legale și fiscale care stau în calea aplicării acestei măsuri.Christian Năsulea pornește de la rata inflației de 7,3%, care reprezintă baza propusă pentru indexarea pensiilor. Aplicând acest procent la pensia minimă de 1.000 de lei, profesorul calculează în direct că majorarea ar însemna doar 73 de lei, rezultând o pensie minimă netă de aproximativ 1.073 de lei — sau, potrivit unui alt calcul prezentat în emisiune, o pensie minimă care ar putea ajunge la 1.374 de lei net. Christian Năsulea subliniază că suma de 93 de lei rezultată dintr-un calcul similar este „extrem de mică" raportat la realitatea de la rafturile magazinelor și la costul general al vieții. Deși recunoaște că indexarea reprezintă un pas în direcția corectă, Ch. Năsulea îl califică drept „mic" și „cam insuficient".Un punct central al intervenției îl reprezintă conflictul dintre două prevederi legale aflate în vigoare simultan. Pe de o parte, există o lege care obligă statul să indexeze pensiile cel puțin cu rata inflației. Pe de altă parte, o altă lege prevede că, în situația în care datoria publică a scăpat de sub control — situație pe care Christian Năsulea o consideră aplicabilă României în momentul de față —, indexarea pensiilor nu este permisă. Această contradicție legislativă creează o incertitudine juridică și politică majoră, iar Ch. Năsulea atrage atenția că va fi esențial să se clarifice situația la nivelul Parlamentului în perioada imediat următoare.Christian Năsulea comentează și contextul politic: Guvernul Luca Niculescu, aflat în procedura de învestire, poate să aibă cele mai bune intenții în ceea ce privește indexarea pensiilor, însă, în condițiile actuale ale datoriei publice și ale cadrului legal existent, această indexare „nu se poate face" în prezent. Profesorul lasă să se înțeleagă că decizia finală aparține forului legislativ și că pensionarii, alături de întreaga societate, așteaptă cu îngrijorare clarificări urgente.Pe marginea subiectelor secundare prezente în emisiune, se menționează și blocarea în Parlament a plafonării adaosului comercial la motorină, precum și un avertisment legat de faptul că prețul motorinei va rămâne ridicat și în anul următor, în ciuda promisiunilor ministrului propus la Energie de a tăia acciza la benzină. Aceste subiecte conturează un tablou economic mai larg în care presiunile asupra puterii de cumpărare a românilor — atât pentru pensionari, cât și pentru consumatorii obișnuiți — rămân semnificative.În ansamblu, intervenția lui Christian Năsulea oferă o perspectivă tehnică și echilibrată asupra uneia dintre cele mai sensibile dezbateri de politică publică din România: în ce măsură statul poate și trebuie să majoreze pensiile într-un context de datorie publică ridicată și inflație persistentă.Prime Time News · Realitatea Plus · 17 octombrie 2026pensii, indexare pensii, inflație România, datorie publică, PSD, politică fiscală, pensie minimă, Guvernul Niculescu, macroeconomie, motorină preț, plafonare adaos, Christian Năsulea

Digi24 · 16 oct 2026 · Știrile zilei · Cum ...

https://digi24.roChristian Năsulea, profesor de economie, a fost invitat la Știrile zilei pe Digi24 pentru a oferi sfaturi practice românilor în contextul deprecierii leului față de euro și al creșterii incertitudinii economice.Ch. Năsulea abordează mai întâi întrebarea fundamentală pe care și-o pun tot mai mulți români: în ce monedă este mai prudent să îți păstrezi economiile? Răspunsul său este clar — a rămâne exclusiv în lei prezintă un risc semnificativ în contextul actual. Recomandarea sa este diversificarea portofoliului: banii necesari cheltuielilor curente se mențin în monedă națională pentru a asigura lichiditate, în timp ce restul economiilor ar trebui distribuite în alte monede sau alte vehicule financiare, ca măsură de protecție împotriva volatilității cursului valutar.Pe tema achizițiilor mari — case, terenuri, mașini — Christian Năsulea nuanțează răspunsul în funcție de profilul de risc al fiecărei persoane. Pentru cei cu toleranță ridicată la risc, perioadele de instabilitate economică pot reprezenta oportunități, deoarece șansele de câștig, în caz de pariuri corecte, sunt mai mari decât în perioade de stabilitate și predictibilitate. În schimb, pentru persoanele cu aversiune ridicată la risc, care doresc certitudine în privința evoluției investițiilor, momentul actual nu este recomandat pentru contractarea unui credit ipotecar pe 30 de ani sau pentru alte angajamente financiare majore pe termen lung.Ch. Năsulea recomandă, de asemenea, o reevaluare a cheltuielilor discreționare. Ieșirile în oraș și cumpărăturile care par nesemnificative pe moment pot deveni o presiune cumulată asupra bugetului personal. Principiul propus este simplu: înainte de orice cheltuială neesențială, fiecare ar trebui să se întrebe dacă satisfacția sau bucuria adusă justifică suma cheltuită și dacă, a doua zi, nu va genera mai multă îngrijorare decât plăcere. Această regulă de bun simț financiar devine cu atât mai importantă cu cât nivelul de incertitudine economică este mai ridicat.Profesorul subliniază că nu există un răspuns universal valabil pentru toți, deoarece situațiile financiare individuale diferă. Cu toate acestea, există câteva principii general valabile în materie de educație financiară: constituirea unui fond de rezervă, inclusiv prin economisirea unor sume modeste — chiar și câteva sute de lei pe lună —, și eliminarea cât mai rapidă a datoriilor existente, care sunt purtătoare de dobândă și erodează capacitatea financiară pe termen lung.Christian Năsulea încheie cu o comparație ilustrativă: situația finanțelor statului român — caracterizată prin datorii mari și dificultăți în finanțarea cheltuielilor de bază — ar trebui să servească drept avertisment pentru cetățeni. Dacă statul, cu toate resursele sale, se confruntă cu dificultăți din cauza datoriilor acumulate, cu atât mai mult cetățenii obișnuiți trebuie să adopte un comportament financiar responsabil, să evite îndatorarea excesivă și să-și construiască rezerve solide pentru a-și proteja nivelul de trai.Știrile zilei, Digi24, 16 octombrie 2026curs valutar, economii personale, educație financiară, leu euro, inflație, investiții, credit ipotecar, diversificare portofoliu, politică economică, România, risc financiar, buget personal

Antena1 · 16 oct 2026 · Observator · Taxele pe ...

https://a1.roRomânia are peste 10 milioane de vehicule înmatriculate, iar statul încasează impozite și taxe la fiecare etapă a traseului unui litru de carburant — de la extracție și prelucrare, până la transport și vânzare. În cadrul seriei „Legea banilor", emisiunea Observator de la Antena1 analizează în detaliu mecanismul fiscal aplicat șoferilor și modul în care sunt utilizați banii colectați pentru infrastructura rutieră.Economistul Christian Năsulea, profesor de economie, explică faptul că un litru de carburant este impozitat de aproximativ 10 ori înainte de a ajunge în rezervorul mașinii. Taxarea începe de la extracție, continuă cu prelucrarea, transportul și forța de muncă, la care se adaugă taxele de mediu, taxele pe profit, taxele pentru stocurile strategice, accizele și TVA. Mai mult, statul aplică TVA inclusiv asupra accizei — adică taxează propria taxă — ceea ce amplifică suplimentar povara fiscală. Christian Năsulea estimează că sectorul energetic și cel al transporturilor contribuie cu peste 15% din PIB-ul României la bugetul de stat, reprezentând una dintre cele mai importante și sigure surse de venituri fiscale.Un calcul concret ilustrează amploarea acestor încasări: la fiecare alimentare de 50 de litri, înmulțită cu cele peste 10 milioane de vehicule din țară, statul colectează peste 2 miliarde de lei doar din acciză și TVA. Estimările anuale totale ajung la aproximativ 37 de miliarde de lei din aceste două categorii de taxe.Cu toate acestea, în 30 de ani, România a reușit să construiască doar între 1.000 și 1.200 de kilometri de autostradă — un ritm considerat extrem de lent comparativ cu restul Europei. Christian Năsulea subliniază că, în loc să beneficieze de facilități fiscale proporționale cu contribuțiile plătite, cetățenii se confruntă an de an cu creșteri de taxe, fără transparență reală în gestionarea banilor publici.Emisiunea ridică și problema lipsei de transparență în colectarea și distribuirea veniturilor rutiere. Rovinieta, impozitul anual pe mașină și taxele de parcare nu sunt raportate public într-o manieră care să permită urmărirea destinației exacte a banilor. Accizele intră în bugetul general al statului și sunt redistribuite fără o alocare clară către infrastructura rutieră. Singura informație publică disponibilă este suma totală colectată din rovinietă — aproximativ 1,54 miliarde de lei anual —, care reprezintă trei sferturi din veniturile totale ale Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Această sumă nu acoperă nici măcar 13% din cheltuielile anuale ale companiei, iar 70% din încasările proprii merg exclusiv la plata salariilor celor peste 7.700 de angajați. Restul cheltuielilor, inclusiv reparațiile și construcțiile de drumuri noi, sunt finanțate de la Ministerul Transporturilor.CNAIR nu este singura companie de stat cu responsabilități în infrastructura rutieră. În 2016, statul a înființat Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), menită să gestioneze marile proiecte noi. Totuși, opt ani mai târziu, CNIR a primit abia primele contracte semnificative: un tronson din Autostrada Unirii (Ploiești–Brașov), precum și două drumuri expres. Compania numără în prezent 69 de angajați, a raportat anul trecut un profit de aproximativ 30 de lei, dar și datorii de peste 100 de milioane de lei. Reportajul menționează și întârzierile majore pe proiecte precum centura București, autostrada spre Pașcani și autostrada Sibiu–Pitești.Observator, Antena1 · 16 octombrie 2026taxe carburanți, acciză, TVA, rovinietă, infrastructură rutieră, CNAIR, CNIR, buget de stat, Christian Năsulea, autostradă România, fiscalitate, transparență bugetară

ProTV · 16 oct 2026 · Știrile Pro TV · ...

https://stirileprotv.roMaterialul difuzat în cadrul Știrilor Pro TV analizează principalele măsuri cuprinse în programul de guvernare al premierului desemnat, susținut de un cabinet format din 12 miniștri PSD și 6 independenți, urmând ca votul de învestire în Parlament să aibă loc marți de la ora 14, după audierile miniștrilor din luni și marți dimineață.Un subiect central îl reprezintă reforma impozitării proprietăților imobiliare. Deși impozitele pe locuințe au crescut deja din ianuarie 2026, noul program de guvernare propune ca acestea să fie calculate în funcție de valoarea de piață a proprietăților, nu după criterii administrative uniforme. Aceasta înseamnă că proprietarii apartamentelor situate în zone considerate scumpe ar putea plăti impozite semnificativ mai mari decât proprietarii unor locuințe similare din cartiere mai ieftine. Economiștii subliniază că această măsură era deja prevăzută de mai mulți ani și a fost amânată în repetate rânduri, fiind și un jalon asumat în cadrul PNRR. Christian Năsulea, profesor de economie la Universitatea din București, explică faptul că un sistem progresiv de impozitare a proprietăților este norma în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană — cu un procent mai mic pentru prima locuință — și că implementarea sa necesită o grilă clară, evaluări riguroase și un mecanism transparent și corect.Programul de guvernare include și măsuri privind companiile de stat cu pierderi: acestea ar putea fi restructurate, deschise investitorilor privați sau chiar lichidate. Se permite și listarea unor pachete minoritare de acțiuni la bursa de valori, măsură similară celei propuse anterior de Ilie Bolojan și criticate de PSD. Social-democrații declară că se opun vânzării companiilor de stat profitabile, precum Hidroelectrica și Romgaz, dar acceptă atragerea de investitori în companiile cu pierderi — o schimbare notabilă de poziție față de discursul anterior al partidului.Pe partea de venituri și protecție socială, programul promite creșteri ale pensiilor începând din 2027, fără a preciza însă procentul exact, acesta urmând să depindă de evoluția bugetului și de reducerea deficitului fiscal. Salariul minim va fi revizuit anual, iar pentru bugetari este promisă o nouă lege a salarizării, gata în 2027, axată pe corectarea inechităților între salarii și revizuirea sporurilor, nu pe majorări generalizate.Sunt prevăzute și ajutoare pentru categoriile vulnerabile afectate de scumpiri și de facturile mari la energie: familii cu venituri mici, părinți singuri, familii cu cel puțin trei copii și persoane cu dizabilități. Părinții care se întorc la serviciu mai devreme ar putea păstra indemnizația de creștere a copilului încă șase luni (dacă revin când copilul are între 6 luni și un an) sau trei luni (dacă revin după ce copilul împlinește un an). Elevii ar putea beneficia de burse sociale și în perioada vacanțelor, iar dacă resursele bugetare permit, sunt planuite vouchere europene pentru 500.000 de copii anual, destinate rechizitelor, hainelor și altor nevoi de bază.Fermierii afectați de seceta din 2025 ar putea primi compensații de până la 200 de euro pe hectar începând din 2027, însă 3% din subvențiile directe ar urma să fie reținute pentru constituirea unui fond de asigurare împotriva secetei. Reportajul concluzionează că toate aceste angajamente rămân, deocamdată, pe hârtie, condiționat de obținerea votului de învestire.Știrile Pro TV · 16 octombrie 2026program de guvernare, impozit locuințe valoare de piață, companii de stat, reforme fiscale România, PNRR, pensii 2027, salarizare bugetari, Christian Năsulea, politică economică, PSD, investitori privați, ajutoare sociale

Antena1 · 14 oct 2026 · Observator · Inflație și ...

https://a1.roReportajul Observator analizează valul de scumpiri care lovește din nou gospodăriile românești, după o scurtă perioadă de acalmie. Motorina s-a scumpit cu 40% față de același moment al anului precedent, iar produse de larg consum precum cafeaua, ouăle și uleiul se numără printre cele mai afectate categorii. Deși rata oficială a inflației, calculată de Institutul Național de Statistică (INS), se apropie de 7%, un experiment realizat de echipa Observator relevă o realitate mai dură la raft: aceleași produse, cumpărate din același lanț de magazine, costă în prezent cu 25% mai mult decât acum un an.Concret, comparând bonuri fiscale vechi cu prețurile actuale pentru același coș de cumpărături, reportajul identifică următoarele creșteri: cafeaua ocupă primul loc, cu o scumpire de 25% — o pungă de 500 de grame ajungând la 49 de lei față de 39 de lei anul trecut; peștele (dorada) și ouăle înregistrează creșteri de 20% — dorada urcând de la 48 la 58 de lei/kg, iar un pachet de 30 de ouă costând cu 5 lei mai mult decât în perioada de referință; berea s-a scumpit cu 10%; carnea de pui, brânza și apa minerală au consemnat majorări de cel puțin 5%, depășind astfel ritmul oficial al inflației calculat de INS.Reportajul include și perspectiva unui român stabilit de 20 de ani în Franța, Adrian, întors acasă pentru o vacanță scurtă. Acesta compară prețurile din România cu cele dintr-un restaurant parizian cu vedere la Arcul de Triumf și se declară surprins de nivelul prețurilor găsite în magazine românești, inclusiv al apei minerale, care depășește 6 lei — sub un euro, dar simțită ca ridicată în context local.Economistul Christian Năsulea, profesor de economie, oferă în cadrul reportajului o analiză structurată a fenomenului. El explică faptul că procentul publicat de INS reprezintă media creșterilor de prețuri pentru întregul coș de consum, nu neapărat ceea ce simte fiecare român în cumpărăturile zilnice. Ch. Năsulea subliniază că inflația nu este uniformă: cei mai săraci — care alocă jumătate sau mai mult din venituri pe transport, energie și alimente — suportă o inflație efectivă mai mare decât media națională. Mai mult, inflația variază în funcție de vârstă, stare de sănătate și situație locativă (chirii versus credit ipotecar). Profesorul identifică inflația energetică drept motorul principal al scumpirilor actuale, precizând că aceasta este importată în mare măsură prin combustibil, întrucât România nu mai produce local suficiente bunuri de bază. Această inflație de tip energetic este considerată periculoasă tocmai pentru că nu răspunde la instrumentele clasice ale politicii monetare ale băncii centrale.Reportajul se încheie cu estimarea Băncii Naționale a României, potrivit căreia inflația ar putea coborî sub pragul de 5% abia spre sfârșitul anului următor — perspectivă ce oferă puțin confort pentru consumatorii români care se confruntă zilnic cu prețuri în creștere.Observator, Antena1 · 14 octombrie 2026inflație, scumpiri, prețuri alimente, motorină, cafea, ouă, Christian Năsulea, economie România, politică monetară, BNR, INS, inflație energetică

Euronews România · 15 oct 2026 · Vocile care contează ...

https://euronews.com/romanianÎn această ediție a emisiunii „Vocile care contează" de la Euronews România, jurnalista Paula Rusu discută cu economistul Christian Năsulea, lector universitar și profesor de economie mondială, și cu politologul Marius Gincia, pe marginea programului de guvernare și a listei de miniștri depuse în seara respectivă la Parlament de către premierul desemnat Luca Niculescu.**Programul de guvernare Niculescu: continuitate și condiționări**Christian Năsulea analizează conținutul programului de guvernare, subliniind că, indiferent de cine ajunge la putere, același set de măsuri dificile rămâne inevitabil. Programul nu promite indexarea pensiilor, nu garantează o lege a salarizării echitabile decât condiționat de reducerea cheltuielilor cu personalul și renunță la eliminarea impozitului pe cifra de afaceri de la începutul anului următor. Mesajul central al economistului este că România se confruntă cu aceleași dezechilibre structurale, indiferent de culoarea politică a guvernului.**Reforma sectorului public: reducerea schemelor de personal**Năsulea argumentează că o lege a salarizării unitare corecte este posibilă doar dacă numărul angajaților din sectorul public scade în prealabil, eliberând astfel resursele necesare pentru corectarea inechităților existente. El identifică două zone prioritare pentru reducerea cheltuielilor: companiile de stat, unde reforma a fost în continuare amânată, și administrația publică locală, unde schemele de personal sunt supradimensionate față de nevoile reale ale prezentului. Fără aceste ajustări structurale, corecțiile salariale și cele privind pensiile rămân imposibil de finanțat fără agravarea deficitului bugetar.**Cazul magistraților: 1 miliard de euro drepturi restante**Un al doilea subiect major al ediției îl reprezintă decizia pronunțată chiar în ziua anunțului investirii noului guvern de către Înalta Curte de Casație și Justiție: statul român este obligat să plătească magistraților drepturi salariale restante în valoare de 1 miliard de euro. Năsulea explică mecanismul prin care s-a ajuns la această situație: judecătorii s-au dat în judecată statul în fața altor judecători, obținând sentințe favorabile, iar ÎCCJ a confirmat astăzi obligația de plată. Suma trebuie achitată în 10 zile. Dacă nu este respectat termenul, se aplică penalități de 1% pe zi din întreaga sumă — adică 10 milioane de euro pe zi în penalități. Economistul califică drept „cămătărie" acest mecanism de penalizare, folosind un limbaj intenționat dur pentru a sublinia caracterul excepțional și, în opinia sa, abuziv al schemei financiare rezultate din aceste hotărâri judecătorești. Situația este cu atât mai gravă cu cât vine să greveze un buget deja supus presiunilor de reducere a deficitului.**Context politic**Votul pentru învestirea guvernului Niculescu era așteptat, conform declarațiilor președintelui Nicușor Dan, cel mai probabil marți — posibil chiar la prânz —, urmând ca în aceeași zi să aibă loc și depunerea jurământului.Vocile care contează · Euronews România · 15 octombrie 2026deficit bugetar, program de guvernare, lege salarizare, pensii, magistrati, drepturi restante, administratie publica, companii de stat, Christian Năsulea, Luca Niculescu, ICCJ, reforma fiscala