Prima TV · 23 oct 2026 · Focus · Românii ...

https://primatv.roPe măsură ce sezonul rece se instalează, tot mai mulți români aleg să amâne pornirea centralei termice sau a caloriferelor pentru a evita facturile mari la energie. Reportajul emisiunii Focus de la Prima TV surprinde acest fenomen larg răspândit, ilustrat prin mărturiile cetățenilor și comentariile specialiștilor.Mulți români, printre care și doamna Maria prezentată în reportaj, declară că preferă să poarte haine mai groase în casă decât să pornească încălzirea înainte ca termometrul să coboare sub 15 grade Celsius. Aceasta este o strategie deliberată de economisire: „Dacă ajunge la 15, da, dau drumul" — spune aceasta, menționând că recurge la pijamale vătuite și haine suplimentare pentru a face față frigului. Alți cetățeni intervievați confirmă același comportament: reduc consumul de lumină, evită gazele cât mai mult posibil și acceptă disconfortul termic ca pe o măsură de economie necesară.Acolo unde blocurile sunt racordate la sistemul centralizat de încălzire, decizia de a porni căldura aparține asociațiilor de proprietari. Și acestea adoptă o atitudine precaută, amânând cât mai mult racordarea la rețea pentru a limita costurile locatarilor. Interviurile arată că această decizie colectivă este adesea influențată de membrii mai în vârstă ai asociațiilor, care sunt mai sensibili la impactul financiar al facturilor.Specialiștii consultați în cadrul reportajului oferă câteva sfaturi practice pentru reducerea consumului fără a renunța complet la confort: îmbunătățirea izolației ferestrelor, asigurarea că radiatoarele nu sunt acoperite, reglarea centralei și a termostatului la o temperatură optimă și oprirea încălzirii atunci când locuința este neocupată. Un detaliu statistic important: fiecare grad în minus la termostat poate reduce factura la energie cu aproximativ 7%, iar economiile estimate la factura lunară se situează între 5% și 10%.Economistul Christian Năsulea, profesor de economie, intervine cu o analiză mai amplă a fenomenului. El explică faptul că românii care aleg să întârzie pornirea centralei și să reducă consumul de energie se înscriu într-un tipar european mai larg. În Anglia și Germania, temperatura medie a dormitoarelor este puțin peste 18 grade Celsius, față de peste 22 de grade Celsius cât este media în România. Scumpirile constante la energie vor determina, în opinia sa, o schimbare treptată a obiceiurilor de consum ale românilor, apropiindu-i de modelul de comportament al britanicilor sau francezilor, care țin temperaturi mai scăzute în locuințe — cel puțin după standardele românești.Reportajul abordează și un subiect conex: trecerea României la ora de iarnă. Aceasta are loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, cu o săptămână mai târziu față de data obișnuită, deoarece ultima duminică din octombrie coincide în 2026 cu data de 1 noiembrie. Prin urmare, schimbarea orei a fost decalată cu o săptămână, respectând regula „ultima duminică din octombrie". Duminică, 25 octombrie, va fi cea mai lungă zi din an, cu 25 de ore. Specialiștii avertizează că schimbarea orei are efecte negative asupra sănătății: ritmul cardiac și cel circadian sunt perturbate, iar revenirea la normal durează între două și șapte săptămâni, unele persoane nerecuperându-se complet.Focus, Prima TV · 23 octombrie 2026facturi energie, încălzire, economii la energie, termostat, asociații proprietari, creșterea prețurilor, Christian Năsulea, schimbarea orei, consum gaze, temperatura casei, politici energetice, piața energiei

Antena3 · 23 oct 2026 · News Hour with CNN ...

https://antena3.roChristian Năsulea, analist de economie mondială, apare la emisiunea „News Hour with CNN" de pe Antena3 pentru a analiza situația economică dificilă cu care se confruntă românii și așteptările acestora față de noul Guvern.Subiectul central al intervenției este realitatea cotidiană a tot mai multor români care nu reușesc să-și acopere cheltuielile lunare de bază, fiind nevoiți să-și amâne planuri personale importante — de la operații medicale și vacanțe, până la renovarea locuinței sau achiziția unui imobil. Reportajul include mărturii directe ale cetățenilor care descriu cu precizie presiunea financiară resimțită: salariul minim pe economie nu acoperă nevoile curente, scumpirile succesive erodează puterea de cumpărare, iar banii nu mai ajung de la o lună la alta.Ch. Năsulea subliniază că situația este complicată într-un context economic mondial care se înrăutățește semnificativ. El atrage atenția că, pentru o parte considerabilă a populației, a asigura minimul necesar traiului zilnic a devenit o prioritate absolută, lăsând fără spațiu orice plan de viitor, de extindere sau de îmbunătățire a nivelului de trai. În condițiile în care munca nu mai garantează siguranța zilei de mâine, românii sunt forțați să-și gestioneze extrem de atent fiecare cheltuială.Un punct esențial al analizei sale vizează rolul statului în economie. Christian Năsulea formulează un mesaj clar: este esențial ca statul să nu mai arunce o umbră asupra economiei și societății și să nu mai fie principala cauză pentru care lucrurile nu funcționează. Cetățenii și companiile trebuie să aibă libertatea de a-și vedea de treabă, pentru că doar astfel se poate ridica efectiv nivelul de trai. Această perspectivă liberală plasează responsabilitatea îmbunătățirii condițiilor de viață în primul rând la nivelul reducerii poverii și interferenței statului.Românii intervievați în reportaj își exprimă speranța că noul Guvern va aduce schimbări concrete și vizibile în propriile buzunare. Așteptările nu sunt extravagante — oamenii nu mai cer să aibă totul, ci pur și simplu să-și poată permite lucrurile esențiale și să nu mai fie nevoiți să-și amâne viitorul lună de lună. Unii cetățeni remarcă prezența unor nume cunoscute în noul guvern și văd în aceasta un semn de stabilitate și echilibru, în timp ce alții subliniază că noul Guvern se va conforma și constrângerilor impuse de politica externă.Ch. Năsulea recomandă și o atitudine prudentă la nivel individual: în perioade de incertitudine economică, este bine să te pui la adăpost și să construiești rezerve financiare, în măsura în care acest lucru este posibil. Concluzia generală a intervenției este că redresarea economică reală presupune un stat care se retrage din rolul de obstacol și lasă piața, oamenii și companiile să genereze prosperitate.News Hour with CNN, Antena3 · 23 octombrie 2026economie românească, nivel de trai, noul guvern, putere de cumpărare, cheltuieli zilnice, salariu minim, scumpiri, politică economică, liberalism economic, Christian Năsulea, criza costului vieții, așteptări sociale

Digi24 · 22 oct 2026 · Știrile zilei · Populism ...

https://digi24.roEuropa traversează un moment critic: partidele populiste, autoritare și extremiste câștigă tot mai mult teren electoral pe continent, atingând cel mai ridicat nivel de susținere înregistrat vreodată. Aproape unul din patru alegători europeni votează în prezent cu astfel de partide, un fenomen care ridică semne serioase de întrebare cu privire la viitorul democrației liberale.România se află în top 3 state europene după ponderea voturilor acordate partidelor care contestă sistemul. Alegerile parlamentare din 2024 au arătat că jumătate din voturile exprimate au mers către partide antisistem, populiste sau autoritare — o cifră alarmantă care plasează țara noastră printre cele mai afectate democrații de pe continent.În emisiune, prezentatoarea discută aceste date cu Christian Năsulea, profesor de economie, pe marginea Indicelui Populismului Autoritar publicat de Timbro, un think tank din Suedia. Indicele este realizat o dată la doi ani și clasifică partidele politice europene după mai multe criterii: poziționare economică (stânga–dreapta), atitudine față de temele sociale, grad de euroscepticism și nivel de autoritarism. IES Europe a realizat traducerea în limba română a acestui raport. Christian Năsulea subliniază valoarea metodologică a indicelui: fiind o analiză externă, realizată de cercetători din afara țării, oferă o „oglindă" obiectivă asupra modului în care România este percepută în context european.Printre partidele românești analizate se numără Partidul Social Democrat (PSD), AUR și partidul lansat de Diana Șoșoacă. Includerea PSD în acest indice poate părea surprinzătoare pentru unii, întrucât partidul rămâne pro-european și nu este considerat eurosceptic. Totuși, analiza Timbro îl plasează la un nivel mediu de autoritarism, cu politici economice de stânga și o atitudine conservatoare pe teme sociale. La capitolul populism, PSD bifează mai multe criterii clare care justifică prezența sa în indice de mult timp.AUR este clasificat cu un nivel ridicat de autoritarism, politici economice de centru, teme sociale conservatoare și euroscepticism moderat. Partidul Șoșoacă este evaluat ca fiind și mai problematic din punctul de vedere al autoritarismului, plasându-se mai la dreapta decât AUR și cu un risc ridicat în această privință.Christian Năsulea explică și conceptul de populism: tendința de a promova propuneri politice care sună bine pentru electorat și sunt populare, indiferent dacă rezultatele lor economice și sociale sunt bune sau nu. Acesta este tocmai punctul de plecare al indicelui Timbro, lansat cu mulți ani în urmă, când populismul era principala preocupare a analiștilor. Între timp, fenomenul s-a extins și s-a diversificat, cuprinzând atât extrema dreaptă, cât și extrema stângă, iar dificultatea clasificării a crescut — mai ales că unele partide, odinioară considerate pur antisistem, au ajuns să participe sau chiar să conducă guverne în diverse state europene.Discuția oferă un cadru analitic riguros pentru înțelegerea transformărilor politice din România și din Europa, subliniind riscurile pe termen lung ale ascensiunii populismului și autoritarismului pentru statul de drept, pentru politicile economice sănătoase și pentru valorile liberale.Știrile zilei · Digi24 · 22 octombrie 2026populism, autoritarism, extremism, partide politice, România, Europa, indice Timbro, liberalism, democrație, alegeri parlamentare, AUR, PSD

Antena1 · 22 oct 2026 · Observator · Deficitul bugetar ...

https://a1.roChristian Năsulea, profesor de economie mondială și director executiv al Institutului European pentru Studii Economice (IES Europe), a fost invitat la emisiunea Observator de pe Antena1 pentru a analiza două subiecte de mare actualitate: creșterea populismului autoritar în România și controversa privind deficitul bugetar trimestrial.Primul subiect abordat pornește de la un studiu realizat de rețeaua europeană EPI Center, care plasează România pe locul al treilea în clasamentul națiunilor cu cea mai mare preferință pentru populismul autoritar, după Bulgaria și Cehia. Conform aceluiași studiu, la alegerile parlamentare din 2024, aproximativ 4,5 din totalul voturilor au mers către partide considerate contestatare ale ordinii politice tradiționale. Mai mult, 3 din cele 18 partide puternic autoritare identificate la nivel european se află în România: AUR, POT și SOS. PSD este încadrat, la rândul său, în categoria formațiunilor cu valențe mediu-autoritariste. Contextul subliniază că problemele economice reprezintă un teren fertil pentru ascensiunea populismului și a tentațiilor autoritare.Al doilea subiect central al intervenției îl constituie clarificarea diferenței dintre cele două cifre de deficit bugetar care au generat confuzie publică: 9,2% raportat trimestrial față de 3,8% anunțat oficial de Ministerul de Finanțe. Christian Năsulea explică pe înțelesul tuturor că ambele cifre sunt corecte, dar că ele provin din două metodologii diferite și nu sunt comparabile direct.Explicația tehnică: trimestrul 2 a fost primul trimestru în care România a dispus de un buget aprobat. Prin urmare, toate plățile care nu puseseră fi efectuate legal în trimestrul 1 (din cauza absenței bugetului) au fost concentrate și efectuate în trimestrul 2. Raportate exclusiv la încasările din acea perioadă, cheltuielile cumulate au generat un procent aparent ridicat — de 9,2% — dar acesta nu reprezintă deficitul raportat la PIB pe întregul an, ci doar un efect al metodologiei trimestriale. Metodologia în sine precizează explicit că nu este permisă extrapolarea acestei cifre ca deficit anual din PIB, tocmai pentru a evita alarmarea nejustificată a publicului.Ch. Năsulea avertizează că același fenomen se va repeta în trimestrul 4, întrucât și atunci România a funcționat fără un guvern cu puteri depline, determinând amânarea unor cheltuieli care vor fi concentrate ulterior. Vestea bună, subliniază economistul, este că celelalte trimestre au înregistrat procente foarte mici, astfel că media anuală ar trebui să se situeze în jurul valorii de 6–6,2% din PIB.Pentru a face explicația accesibilă, Christian Năsulea recurge la o analogie simplă: un angajator cu conturile blocate nu poate plăti salariile în luna curentă; când conturile se deblochează, plătește atât restanțele, cât și obligațiile curente, ceea ce face ca luna respectivă să pară mult mai cheltuielnică decât este în realitate — și, simetric, luna cu conturile blocate pare foarte „economică", deși motivul este pur administrativ-legal, nu o virtute fiscală reală.Observator, Antena1 · 22 octombrie 2026deficit bugetar, populism autoritar, Romania, EPI Center, AUR, POT, SOS, PSD, economie publica, politici fiscale, Christian Năsulea, IES Europe

Euronews România · 21 oct 2026 · Economia.EU · Datoria ...

https://euronews.com/romanianRomânia se află la o răscruce economică: inflația erodează puterea de cumpărare, investițiile private încetinesc, iar deficitul bugetar apasă tot mai greu. Noul guvern promite energie mai ieftină, digitalizare și investiții în inteligența artificială, însă între aceste obiective strategice și rezultatele concrete rămâne o distanță considerabilă. În acest context, statul trebuie simultan să reducă dezechilibrele bugetare și să recâștige încrederea piețelor, fără a bloca dezvoltarea economică.În emisiune este prezentat un instrument vizual inedit — „vitezometrul finanțelor publice" — dezvoltat de Institutul European pentru Studii Economice (IES Europe). Profesorul de economie mondială Christian Năsulea explică în detaliu cum funcționează acest instrument și ce semnifică datele pe care le afișează. Sursa datelor nu este institutul, ci Ministerul Finanțelor din România — IES Europe a preluat cifrele oficiale și a construit mai multe modele de predicție pentru a ilustra în timp real cum progresează datoria publică.Instrumentul arată că datoria publică a României crește cu aproximativ 4.632 de lei în fiecare secundă — cifra afișată live în emisiune. Tradus în termeni zilnici, aceasta înseamnă o creștere de aproximativ 400 de milioane de lei pe zi, cifră rotunjită în jos deliberat pentru a oferi o variantă cât mai optimistă. Christian Năsulea subliniază că modelul ales este cel mai optimist dintre cele construite, deci realitatea ar putea fi și mai dură. Vitezometrul nu este un instrument de precizie absolută, ci mai degrabă un mijloc pedagogic — „o jucărie foarte bună", în cuvintele sale — menit să facă cetățenii să înțeleagă la scară umană ce înseamnă această datorie.La momentul emisiunii, datoria publică totală a României era estimată la peste 1.237 de miliarde de lei și continua să crească în timp real pe ecran. Raportat la populația actuală a țării, fiecare român — inclusiv nou-născuții — datorează aproximativ 65.000 de lei ca urmare a împrumuturilor contractate de stat. Christian Năsulea precizează că această sumă nu include creditele personale ale cetățenilor, ci exclusiv datoria publică contractată de stat în numele întregii populații. Concluzia este că românii se nasc deja împrumutați, indiferent de vârstă sau situație financiară personală.Instrumentul a fost dezvoltat prima oară în 2022, iar actualizarea sa automată a devenit posibilă datorită deschiderii Ministerului Finanțelor — menționat în context — care a pus la dispoziție date accesibile și structurate. Această transparență instituțională a permis IES Europe să automatizeze vitezometrul și să-l facă funcțional în timp real.Alături de Christian Năsulea, în emisiune participă și Ana Maria Icătoiu, expert în politici publice, care urmează să abordeze aspecte legate de rostogolirea datoriilor și semnificația creditului pentru companii — teme esențiale pentru înțelegerea mecanismelor prin care dezechilibrele bugetare afectează mediul de afaceri și economia reală.Emisiunea pune în discuție nevoia urgentă ca România să-și schimbe modelul economic și să iasă din cercul scumpirilor, cu o abordare bazată pe date concrete și instrumente de comunicare publică inovatoare.Economia.EU · Euronews România · 21 octombrie 2026datorie publică, deficit bugetar, ajustare fiscală, finanțe publice România, IES Europe, Christian Năsulea, politici publice, economie România, inflație, model economic, transparență bugetară, vitezometru datorie

Aleph News · 21 oct 2026 · Știrile · Guvernul ...

https://alephnews.roChristian Năsulea, profesor de economie mondială la Universitatea București, analizează situația economică și fiscală a României în contextul formării noului guvern condus de premierul Niculescu, după aproape șase luni de criză politică.Interviul debutează cu o evaluare a costurilor crizei politice prelungite. Ch. Năsulea subliniază că, deși instabilitatea din ultimele cinci luni a afectat negativ dinamica economică, problemele structurale fundamentale sunt rezultatul acumulărilor din ultimii șapte ani de guvernare. Guvernele anterioare și-au asumat cheltuieli fără acoperire bugetară reală, știind că vor fi nevoite să le finanțeze prin îndatorare. Consecința directă a fost explozia datoriei publice, care a crescut de la aproximativ 35% din PIB la peste 60% în prezent — o deteriorare dramatică a poziției fiscale a statului român.În ceea ce privește prioritățile imediate ale noului executiv, Christian Năsulea identifică rectificarea bugetară ca pe o urgență absolută, necesară pentru a preveni blocaje în sectoare critice precum sănătatea. Totodată, profesorul recomandă ca guvernul să înceapă de îndată elaborarea bugetului pentru 2027, cu scopul de a ieși din obișnuința cronică de a adopta bugetele cu întârziere față de începutul anului fiscal. Pe termen lung, lista de reforme structurale necesare rămâne, în esență, aceeași care fusese identificată și pentru Guvernul Bolojan, dar față de care acesta nu a reușit să obțină suficient sprijin politic. Ch. Năsulea atrage atenția că nu se știe nici în cazul Guvernului Niculescu dacă va exista un sprijin politic real pentru implementarea acestor reforme.Referitor la promisiunile noului premier — colectare fiscală îmbunătățită, reducerea cheltuielilor și două rectificări bugetare înaintea elaborării bugetului pentru 2027 — Christian Năsulea este tranșant: bugetul actual nu dispune de resursele necesare pentru a onora aceste angajamente fără reduceri masive de cheltuieli. El consideră că spațiul de creștere a veniturilor bugetare într-un interval de timp suficient de scurt este limitat, ceea ce face ca tăierile de cheltuieli să fie nu doar dezirabile, ci absolut indispensabile pentru a crea marja fiscală necesară măsurilor promise.Un alt subiect important abordat în cadrul interviului este evaluarea de țară de către agențiile de rating, ale căror noi rapoarte urmează să fie publicate în perioada imediat următoare. Ch. Năsulea își exprimă îngrijorarea că România nu dispune, în acest moment, de argumente concrete care să justifice o îmbunătățire a perspectivei sau a calificativului de țară. El avertizează că o eventuală retrogradare în categoria „junk" (sub investment grade) ar anula eforturile depuse până acum și ar scumpi semnificativ finanțarea datoriei publice. Totul depinde, în viziunea sa, de reformele concrete pe care guvernul le va implementa efectiv — nu doar de promisiunile declarative — pentru ca agențiile de rating să aibă motive reale să îmbunătățească perspectiva României.În concluzie, Christian Năsulea trasează un tablou sobru: România pornește cu un guvern nou, dar cu aceleași probleme vechi și nerezolvate — datorie publică în creștere, cheltuieli supradimensionate, reforme structurale amânate și incertitudine politică. Soluțiile există și sunt cunoscute, însă aplicarea lor depinde de voința și capacitatea politică a noului cabinet.Știrile · Aleph News · 21 octombrie 2026datorie publică, deficit bugetar, rectificare bugetară, Guvernul Niculescu, rating de țară, reformă fiscală, cheltuieli publice, criză politică România, PNRR, economie România, Christian Năsulea, finanțe publice

B1TV · 21 oct 2026 · News Pass · Datoriile ...

https://b1tv.roEmisiunea News Pass de la B1TV analizează situația financiară gravă a României, pornind de la declarațiile fostului premier Sorin Grindeanu, care a cuantificat public principalele datorii pe care statul român trebuie să le onoreze în viitorul imediat. Printre sumele identificate: aproximativ 3 miliarde de euro (echivalentul a circa 16 miliarde de lei) reprezentând lucrări de construcții executate dar nefacturate, între 10 și 12 miliarde de lei necesare pentru asigurarea funcționării statului până la sfârșitul anului, precum și 5 miliarde de lei ce trebuie achitate în baza unor sentințe judecătorești definitive. Adunate, cele trei categorii de obligații depășesc 30 de miliarde de lei, o cifră care ridică semne serioase de întrebare cu privire la sustenabilitatea finanțelor publice pe termen scurt.Economistul Christian Năsulea, profesor de economie și invitat în studio, comentează aceste revelații subliniind că datele prezentate de Grindeanu nu reprezintă informații noi pentru specialiști — problemele erau cunoscute dinainte. El evidențiază că în cele aproximativ 5 luni anterioare instalării noului guvern, plățile au fost blocate deoarece nu existau miniștri cu puteri depline, ceea ce a împiedicat semnarea documentelor necesare. Ch. Năsulea laudă totuși transparența Ministerului de Finanțe condus de ministrul Nazare, care a publicat vinerea anterioară un raport financiar detaliat fără să fi fost solicitat explicit — o practică neobișnuită în cultura administrativă românească. În opinia sa, această inițiativă a avut un scop strategic clar: transmiterea unui semnal de credibilitate și stabilitate către creditorii externi ai României, arătând că autoritățile au o imagine clară asupra situației și că sunt pregătite să o gestioneze.Discuția atinge și dimensiunea politică a acestor date financiare: Partidul Social Democrat susține că găurile bugetare sunt rezultatul guvernării anterioare a lui Ilie Bolojan, acuzând că acesta „a băgat România în gropi", în timp ce analiștii prezenți în emisiune resping această narațiune ca fiind o tentativă de instrumentalizare politică a unor probleme structurale acumulate pe parcursul mai multor cicluri guvernamentale.Pe lângă tema economică centrală, emisiunea cuprinde și un context politic mai larg: USR ia în calcul depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva actualului guvern după expirarea unei perioade de grație de 6 luni, punând sub semnul întrebării longevitatea cabinetului. De asemenea, sunt menționate primele mișcări de politică externă ale premierului Luca Niculescu — prima vizită oficială în străinătate va fi la Chișinău, iar a doua zi era programată o întâlnire cu ambasadorul Statelor Unite la sediul guvernului. Este menționat și un editorial semnat de Nicușor Dan într-o publicație americană în care acesta comentează eforturile diplomatice ale administrației Trump, în contextul în care emisarul prezidențial american Steve Witkoff s-a deplasat la Moscova pentru discuții cu Vladimir Putin.Printre ceilalți invitați se numără fostul ministru de externe Cristian Diaconescu (prezent în studio) și domnul profesor Pieleanu (intervenit telefonic), alături de Christian Năsulea.News Pass · B1TV · 21 octombrie 2026datoria publică România, buget deficit, transparență financiară, Ministerul Finanțelor, Christian Năsulea, economie românească, politică fiscală, moțiune de cenzură, guvern România, Grindeanu, creditori externi, politică externă România

Prima TV · 21 oct 2026 · Focus · Indexarea ...

https://primatv.roEmisiunea Focus de la Prima TV analizează programul de guvernare al cabinetului Luca Niculescu, care a debutat cu o serie de angajamente fiscale și sociale cu impact bugetar semnificativ și surse de finanțare incerte. Principalele promisiuni vizează indexarea pensiilor, eliminarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru mame și veterani, creșterea alocațiilor pentru copii și majorarea indemnizațiilor pentru persoanele cu dizabilități.Cel mai costisitor angajament este indexarea pensiilor, care nu a mai avut loc din 2025, când guvernul Ciolacu a decis înghețarea lor, decizie continuată ulterior de guvernul Bolojan. Conform legii pensiilor în vigoare, valoarea pensiilor trebuie indexată anual cu rata inflației plus jumătate din creșterea reală a salariului mediu brut, folosind date definitive furnizate de Institutul Național de Statistică. Pe baza datelor disponibile pentru 2025 — o inflație de 7,3% și o creștere reală a salariului mediu brut de 0,8% — rezultă o indexare legală de 7,7%.Costul acestei măsuri este disputat: o simulare informală existentă la Ministerul Muncii estimează o cheltuială de maximum 9,6 miliarde de lei, în timp ce calculele bazate pe bugetul asigurărilor sociale aprobat pentru 2026 indică un cost de 11,8 miliarde de lei pentru o indexare de 7,7%. Nu este clar de unde urmează să provină resursele necesare, indiferent că suma ar fi de 9, 10, 11 sau 12 miliarde de lei.Premierul Niculescu a menționat câteva direcții posibile de finanțare: o colectare fiscală îmbunătățită prin ANAF, o creștere economică prognozată de aproximativ 2% în 2027 și o creștere a investițiilor. Totodată, a evitat să ofere un angajament ferm că nu vor fi introduse taxe noi, invocând necesitatea de a cunoaște mai întâi situația fiscal-bugetară exactă la finalul anului 2026.Economistul Christian Năsulea, profesor universitar de economie, avertizează că indexarea pensiilor nu poate fi realizată decât dacă cheltuielile sunt reduse cu cel puțin 12 miliarde de lei în alte domenii. Acesta subliniază contradicția structurală a programului de guvernare: PSD propune simultan creșterea cheltuielilor prin indexarea pensiilor și reducerea veniturilor bugetare prin eliminarea CASS pentru anumite categorii, fără a identifica surse concrete de compensare.Cel mai grav scenariu identificat de economiști este finanțarea indexării pensiilor prin împrumuturi. Christian Năsulea atrage atenția că a răspunde la o inflație ridicată — care erodează deja puterea de cumpărare a populației — prin contractarea de noi datorii pentru creșteri salariale sau de pensii este o abordare contraproductivă, care poate amplifica presiunile inflationiste în loc să le tempereze.Ca referință, emisiunea prezintă și efectele concrete ale diverselor scenarii de indexare: o creștere de 5% ar duce pensia minimă la 1.345 lei și pensia medie la 2.954 lei, în timp ce o indexare de 7% ar ridica pensia minimă la 1.371 lei și pensia medie peste pragul de 3.000 lei.Concluzia economiștilor este că guvernul Niculescu a pornit cu stângul: promisiunile formulate implică cheltuieli noi substanțiale, o reducere a veniturilor fiscale și surse de finanțare care rămân, deocamdată, nedefinite.Focus, Prima TV · 21 octombrie 2026indexarea pensiilor, guvernul Niculescu, buget România, CASS, pensii 2026, creștere cheltuieli publice, Christian Năsulea, deficit bugetar, politică fiscală, programa de guvernare, inflație România, finanțe publice

TVR · 20 oct 2026 · Ediţie Specială · Vot ...

https://tvr.roEdiția specială TVR urmărește în timp real votul de învestitură al guvernului condus de premierul desemnat Luca Niculescu, eveniment cu o miză politică majoră: obținerea a cel puțin 233 de voturi în Parlament pentru ca noul executiv să primească încrederea forului legislativ. Miniștrii propuși au primit anterior avize favorabile în comisii parlamentare, însă adevăratul test este reprezentat de votul din plen.Jurnalista senior Roxana Zamfirescu i se alătură colegei sale în studio pentru a analiza discursurile politice rostite în plen înaintea votului. Principalele observații vizează tonul și conținutul intervențiilor reprezentanților principalelor forțe politice.Discursul lui Sorin Grindeanu (PSD) este remarcat ca deosebit de acid și combativ. Grindeanu a declarat că PSD „nu va administra eșecul guvernului anterior, ci îl va expune public în fiecare zi" — un avertisment clar că opoziția social-democrată intenționează să invoce constant „moștenirea grea" lăsată de fostul guvern ori de câte ori promisiunile noului executiv nu vor putea fi onorate. Analiștii prezenți în studio subliniază că această atitudine a început deja să se manifeste și că ea va fi o constantă a discursului politic în perioada următoare.Ilie Bolojan (PNL) nu și-a ascuns pesimismul, declarând că nu are mari speranțe că noul guvern va produce rezultate pozitive, în condițiile participării Partidului Social Democrat la coaliția de guvernare.Luca Niculescu, în discursul său de învestitură, a adoptat un ton echilibrat și a promis că va încerca să se situeze deasupra conflictelor dintre partide. El a răspuns indirect criticilor care susțineau că va fi un premier lipsit de autoritate reală, afirmând că absența apartenenței la o formațiune politică nu implică și lipsa fermității. Discursul premierului desemnat este analizat pe trei componente distincte, cu surse de input vizibil diferite: o primă parte dedicată politicii fiscal-bugetare și indicatorilor macroeconomici — în care se regăsesc ideile ministrului de Finanțe Nazare cu privire la construcția bugetului pentru 2027 —, o a doua parte consacrată diplomației și relațiilor internaționale, cu implicarea indirectă a președintelui României, și o a treia componentă ce completează tabloul programului de guvernare.Discuția acoperă și contextul politic mai larg: fosta coaliție PSD–PNL–USR s-a destrămat, iar acum toate aceste forțe se află în tabere adversare. La această dinamică se adaugă și AUR, reprezentat de George Simion, care a pus la îndoială public cine va deține cu adevărat puterea în noul guvern. Premierul desemnat Luca Niculescu a respins aceste speculații.Emisiunea urmărește în direct desfășurarea votului și oferă analize politice în timp real, plasând evenimentul în contextul fragilității coalițiilor parlamentare și al tensiunilor dintre principalele partide din România.Ediţie Specială · 20 octombrie 2026vot de învestitură, guvern Luca Niculescu, Parlament România, PSD, PNL, USR, AUR, politică fiscală, buget 2027, coaliție parlamentară, criză politică, TVR