Prima News · 5 oct 2026 · Prima News Debate ...

https://primanews.roCu ocazia Zilei Mondiale a Educației, Ch. Năsulea, profesor și economist, este invitat în studioul Prima News Debate pentru a analiza starea sistemului de învățământ din România și din lume, în contextul mai larg al modernizării statului, digitalizării și aderării la OCDE.Discuția pornește de la relevanța digitalizării ca instrument esențial în toate domeniile, inclusiv în educație, și de la întrebările fundamentale pe care România trebuie să și le pună: cum pregătim oamenii, cum modernizăm statul, cum producem prosperitate, cum o distribuim și cum măsurăm succesul în educație.Christian Năsulea subliniază că rezultatele slabe ale României la testele PISA nu sunt o excepție izolată — ele reflectă o tendință îngrijătoare la nivel global, inclusiv în țările dezvoltate. Sistemele de învățământ tradiționale par depășite de ritmul schimbărilor tehnologice și de evoluția mentalităților tinerilor. Ca exemplu concret, Christian Năsulea menționează protestele violente din Franța, generate de elevi care consideră că școala nu le satisface nevoile — un fenomen de o amploare greu de imaginat în România, dar care ilustrează o criză profundă a relevanței școlii în societățile occidentale.Prin contrast, Christian Năsulea evidențiază modelele de succes din Asia — Japonia, Coreea de Sud și China — unde educația este plasată într-o poziție de mare prestigiu social. În aceste țări există „superstars" ai educației, profesori extrem de bine plătiți și recunoscuți public la fel ca cei mai faimoși artiști, iar această cultură a valorii educației se reflectă direct în performanțele elevilor și în rezultatele economice ale acestor societăți.Christian Năsulea argumentează că la nivelul OCDE sunt necesare răspunsuri noi la întrebarea esențială: cum adaptăm școala la nevoile reale ale tinerilor de astăzi, menținând în același timp un cadru cultural și de mentalitate care să susțină educația ca pilon fundamental al succesului individual și colectiv? Nu există un răspuns simplu — altfel, problemele ar fi fost deja rezolvate. Complexitatea acestui subiect este tocmai motivul pentru care rămâne una dintre marile provocări ale prezentului.Legătura cu procesul de aderare a României la OCDE este subliniată explicit: aspirația de a deveni membră nu este o simplă „invidie", ci o sursă de inspirație și un instrument de progres. Țările membre OCDE tind să performeze mai bine în multiple domenii, inclusiv în educație, tocmai pentru că apartenența la această organizație modelează percepția cetățenilor despre ei înșiși și standardele la care se raportează. Dacă România ar fi fost deja membră, efectele s-ar fi văzut atât în PIB, cât și în rezultatele din educație și în alte sectoare.Discuția se încheie cu o referință la un experiment din Statele Unite legat de experiența la catedră, care urmează să fie dezvoltată în continuarea emisiunii.Prima News Debate · 5 octombrie 2026educație, PISA, OCDE, România, sistem de învățământ, digitalizare, modernizarea statului, reformă educațională, Ziua Mondială a Educației, Christian Năsulea, economie, politici publice

Aleph · 5 oct 2026 · Știrile · Antreprenori români ...

https://alephnews.roEconomistul Christian Năsulea, profesor de economie internațională, analizează într-o apariție televizată fenomenul migrației fiscale a antreprenorilor români către Bulgaria, subliniind implicațiile acestuia pentru competitivitatea economică a României și pentru capacitatea statului de a colecta venituri bugetare.Punctul de plecare al discuției este o întrebare fundamentală pentru orice contribuabil: cât costă statul român și ce oferă în schimb pentru banii încasați? Christian Năsulea avertizează că nu poți crește colectarea fiscală dacă, în același timp, faci România mai puțin competitivă pentru cei care produc banii — adică pentru antreprenori și companii.Concret, Christian Năsulea constată că tot mai mulți antreprenori români și-au deschis firme în Bulgaria, atrași de un regim fiscal pe care îl consideră mai favorabil pentru anumite tipuri de afaceri. Bulgaria prezintă avantajul proximității geografice — se află la doar câteva ore distanță — și al unui cadru fiscal pe care Ch. Năsulea îl descrie ca fiind mai atractiv decât cel din România pentru un segment important de afaceri.Totuși, Christian Năsulea nuanțează: fiscalitatea nu este singurul criteriu luat în calcul de antreprenori atunci când decid unde să își înregistreze sau să își mute activitatea. Decizia de relocare fiscală este mai complexă și depinde, în mare măsură, de natura activității desfășurate. Cei mai expuși acestui fenomen sunt antreprenorii a căror activitate nu necesită o prezență fizică fixă la sediul companiei și care nu sunt dependenți de resurse sau constrângeri legate strict de localizarea geografică în România.În acest context, Christian Năsulea identifică sectorul IT drept cel mai vulnerabil. România are în continuare un sector IT cu o contribuție semnificativă la PIB, iar companiile mai mici din acest domeniu au capacitatea de a funcționa virtual, de oriunde în lume. Tocmai această flexibilitate le permite să se orienteze mai ușor și mai rapid către jurisdicțiile cu cel mai atractiv regim fiscal. Ch. Năsulea subliniază că antreprenorii din IT sunt, prin natura activității lor, cei mai mobili și, prin urmare, cei mai sensibili la diferențele de fiscalitate dintre state.Christian Năsulea recunoaște că, din punct de vedere al certitudinii datelor, fenomenul nu este încă pe deplin confirmat cu un nivel de rigoare statistică suficient de ridicat. Economiștii au nevoie de cel puțin un an pentru ca datele să se sedimenteze și să permită analize concludente. Cu toate acestea, Ch. Năsulea consideră că indicatorii disponibili în prezent sunt suficient de clari pentru a semnala transferul unor afaceri care funcționează la distanță dinspre România către jurisdicții mai atractive din punct de vedere fiscal.Concluzia implicită a analizei sale este una de avertisment pentru decidenții de politică publică: politica fiscală din România trebuie să țină cont de mobilitatea tot mai mare a capitalului și a activităților economice, în caz contrar riscând să piardă exact acei contribuabili care ar trebui să alimenteze creșterea colectării.Știrile · 5 octombrie 2026Christian Năsulea, fiscalitate, Bulgaria, migrație fiscală, antreprenori români, sector IT, competitivitate economică, politică fiscală, relocare firme, colectare fiscală, economie România, jurisdicție fiscală

Digi24 · 5 oct 2026 · Știrile dimineții · Deprecierea ...

https://digi24.roProfesorul de economie Christian Năsulea a fost invitat în direct la Digi24, în cadrul emisiunii „Știrile dimineții", pentru a analiza impactul crizelor suprapuse — energetică și politică — asupra economiei românești, cu un accent special pe deprecierea leului și consecințele sale concrete pentru gospodării și investitori.Punctul de pornire al discuției l-a constituit atingerea unui nivel record al cursului euro-leu, care a ajuns vineri la 5 lei și 34 de bani (aproape 5,35 lei). Redacția a ilustrat impactul practic al acestei evoluții printr-o serie de exemple concrete: economiile de 50.000 de lei și-au pierdut 4,8% din valoare ca urmare a deprecierii monedei naționale; o chirie de 500 de euro a crescut cu aproximativ 130 de lei față de începutul anului, ceea ce înseamnă un surplus de circa 1.500 de lei pe an dacă cursul s-ar menține la același nivel; iar o achiziție imobiliară de 100.000 de euro, care costa puțin peste 509.000 de lei în ianuarie, s-a scumpit cu aproximativ 25.000 de lei după creșterea cursului valutar.Christian Năsulea a subliniat de la bun început că aceste pierderi sunt ireversibile: România nu va mai reveni la nivelurile anterioare ale cursului, iar banii pierduți de populație ca urmare a deprecierii sunt definitiv duși. Analistul a plasat însă acest episod într-un context mai larg, observând că, în ultimii doi ani, fiecare perioadă de criză politică mai pronunțată a coincis cu episoade de depreciere accelerată a leului și de creștere mai accentuată a prețurilor. Instabilitatea politică generează, astfel, costuri economice reale și vizibile pentru cetățeni.Ch. Năsulea a folosit metafora „marginii prăpastiei" pentru a descrie situația structurală a României: în absența reformelor și a unei direcții politice coerente, statul român se menține constant într-o zonă de risc ridicat. Aceste costuri există în mod continuu, a explicat economistul, însă episoade precum cel din ziua de vineri le fac brusc vizibile și cuantificabile pentru populație.Discuția a abordat și dimensiunea percepției internaționale a României. Christian Năsulea a menționat că pe piața interbancară din ziua de vineri a cântărit și anticiparea deciziei agenției de rating Standard & Poor's privind menținerea ratingului de țară al României — decizie care a venit spre finalul aceleiași zile, aproape de miezul nopții, și care a confirmat păstrarea ratingului. Totodată, a fost semnalat și un comentariu recent al agenției Moody's referitor la efectele crizei politice asupra percepției investitorilor față de România, subliniind că vara trecută și săptămâna precedentă emisiunii au reprezentat o perioadă în care țara a trecut „pe lângă marginea prăpastiei" din perspectiva evaluărilor oficiale de risc.Intervenția s-a încheiat cu o întrebare deschisă despre modul în care investitorii se raportează neoficial la România, dincolo de evaluările formale ale agențiilor de rating — subiect ce urma să fie dezvoltat în continuarea emisiunii. Concluzia generală a lui Christian Năsulea: o rezolvare a crizei politice și formarea unui guvern cu puteri depline, capabil să implementeze reforme și să obțină susținere parlamentară, ar reprezenta un pas esențial pentru stabilizarea economică și îndepărtarea României de zona de risc.Știrile dimineții, Digi24 · 5 octombrie 2026curs valutar, depreciere leu, criză politică România, rating de țară, Christian Năsulea, inflație, economie românească, euro-leu, Standard & Poor's, Moody's, criză energetică, stabilitate financiară

Kanal D · 5 oct 2026 · Știrile Kanal D ...

https://kanald.roReportajul Știrilor Kanal D din 5 octombrie 2026 surprinde un nou val de scumpiri care a început să se resimtă la rafturile magazinelor din România, cu efecte directe asupra bugetelor gospodăriilor. Consumatorii intervievați în magazine declară că ajunseseră să cunoască prețurile produselor aproape pe de rost și că fiecare creștere suplimentară se simte imediat la casa de marcat. Printre produsele menționate se numără untul și alte alimente de bază, iar îngrijorările privind iarna apropiată se adaugă anunțurilor de scumpire a gazelor și energiei electrice.Comercianții confirmă că au primit deja de la furnizori noi liste de prețuri. O parte dintre majorări au intrat în vigoare începând cu 1 octombrie 2026, iar altele urmează să fie aplicate în perioada imediat următoare. Printre categoriile afectate se numără:- **Lactatele** – două companii mari din sector au scumpit produsele cu procente cuprinse între 6 și 8 %, lactatele fiind anticipate drept categoria cu cele mai mari creșteri din luna octombrie, putând atinge până la 8 %. - **Cafeaua** – scumpire cuprinsă între 4 și 8 %, aplicată tot de la începutul lunii octombrie. - **Detergenții**, **produsele congelate**, **mezelurile** și **hrana pentru animale** figurează și ele pe lista scumpirilor anunțate.Reportajul explică mecanismul din spatele creșterilor de prețuri, luând ca exemplu cașcavalul: în prețul final al unui astfel de produs se regăsesc costurile întregului lanț de producție și distribuție – materia primă (laptele), energia consumată în fabrică, ambalajul și transportul. Atunci când toate aceste costuri cresc simultan, efectul cumulat se reflectă inevitabil în prețul de raft.Calculând o medie simplă a majorărilor anunțate, jurnaliștii estimează o creștere medie de aproximativ 6 %. Concret, un coș de cumpărături pentru care un consumator plătea 500 de lei ar putea ajunge să coste în jur de 530 de lei în perioada următoare.Economistul Christian Năsulea, profesor în economie mondială, avertizează că toate modelele de predicție disponibile indică menținerea tendinței de creștere a prețurilor în zona produselor alimentare. Mai mult, Ch. Năsulea subliniază că însuși obiectivul de reducere a inflației pentru România este pus în dubiu în contextul actual.Datele statistice prezentate confirmă tabloul îngrijorător: potrivit celor mai recente cifre Eurostat, în august 2026 România a înregistrat cea mai mare rată anuală a inflației din Uniunea Europeană – 6,3 % –, aproape dublul mediei europene de 3,2 %. Aceasta plasează România în fruntea clasamentului scumpirilor la nivel comunitar.Reportajul conturează astfel o imagine de ansamblu a presiunilor inflaționiste cu care se confruntă consumatorii români: scumpiri în lanț la produse esențiale, costuri energetice în creștere odată cu sezonul rece și o rată a inflației care depășește cu mult media Uniunii Europene.Știrile Kanal D · 5 octombrie 2026inflație România, scumpiri alimente, prețuri octombrie 2026, lactate scumpire, creștere prețuri, Eurostat inflație UE, Christian Năsulea, economie România, coș cumpărături, energie gaze scumpire, politică monetară, prețuri consum

TVR · 4 oct 2026 · Ultima ediție · Rating ...

https://tvr.roRomânia a evitat, deocamdată, retrogradarea în categoria „junk" după ce agenția Standard & Poor's a decis să mențină ratingul de țară. Decizia vine însă cu o perspectivă negativă, ceea ce înseamnă că presiunea asupra economiei românești nu a dispărut, ci a fost doar amânată. În același timp, euro a atins un nou maxim istoric față de leu, semnal clar al insecurității pe care investitorii o asociază cu România în acest moment.Analiștii și oficialii subliniază că menținerea ratingului a fost posibilă datorită măsurilor parțiale de reducere a deficitului bugetar și progreselor în absorbția fondurilor europene. Totuși, riscurile rămân ridicate: blocajul politic prelungit și absența unui plan bugetar credibil pot oricând deteriora calificativul de țară și, implicit, costurile de împrumut ale statului. O eventuală retrogradare ar scumpi finanțarea datoriei publice și ar afecta negativ nivelul investițiilor în România.Președintele Nicușor Dan a declarat că menținerea direcției economice depinde de responsabilitatea politică și de stabilitatea economică. Premierul interimar Ilie Bolojan a explicat că respectarea angajamentelor asumate față de partenerii externi a făcut posibilă această decizie favorabilă a S&P. Ministrul interimar al finanțelor a reamintit că România a trecut prin trei reconfirmări de rating în 2026: Fitch în iulie, Moody's în august și Standard & Poor's în octombrie. Toate trei erau considerate esențiale pentru menținerea perspectivelor economice pe 2027 și 2028, iar un accident la oricare dintre agenții ar fi generat efecte negative severe pe termen mediu și lung.În direct prin telefon, Christian Năsulea, profesor de economie, a nuanțat semnificația veștii: menținerea ratingului nu reprezintă o rezolvare a problemelor, ci doar evitarea unei agravări a situației existente. „Nu e o veste bună că am fi rezolvat ceva, doar am reușit la limită să evităm agravarea situației în care ne aflăm", a precizat Ch. Năsulea. El a atras atenția că deprecierea leului nu este un fenomen izolat, ci reflectă fragilizarea statului ca urmare a deciziilor clasei politice. Aceasta este a treia episoadă de depreciere a monedei naționale în mai puțin de doi ani, ceea ce indică o tendință structurală îngrijorătoare.Christian Năsulea a subliniat că adevăratul test pentru România va fi construcția bugetului pentru 2027 și, implicit, pentru 2028. Politicienii români trebuie să conștientizeze că țara se află într-un context global marcat de tensiuni majore, iar finanțarea statului depinde în continuare masiv de împrumuturi externe — aproximativ un miliard de euro pe săptămână în medie — pentru acoperirea cheltuielilor cu pensiile și salariile. Cursul euro la niveluri istorice este, în opinia sa, o dovadă concretă a insecurității pe care o percepe piața față de economia românească.Concluzia generală a emisiunii: România a câștigat o gură de oxigen, dar miza reală rămâne consolidarea fiscală, reducerea deficitului și recâștigarea încrederii investitorilor prin măsuri bugetare credibile și stabilitate politică. Fără acestea, presiunea agențiilor de rating va reveni cu forță sporită.Ultima ediție · TVR · 4 octombrie 2026rating Romania, Standard and Poors, junk, curs euro leu, deficit bugetar, stabilitate economica, Christian Năsulea, agentii de rating, buget 2027, investitori, politica fiscala, Nicusor Dan

Antena1 · 2 oct 2026 · Observator · Cursul leu-euro ...

https://a1.roChristian Năsulea, profesor de economie mondială, explică în cadrul emisiunii Observator de pe Antena1 mecanismele care au dus la volatilitatea cursului de schimb leu-euro pe piața interbancară și rolul Băncii Naționale a României (BNR) în gestionarea acestei situații.Ch. Năsulea pornește de la contextul de fragilitate în care se află România: absența unui guvern cu puteri depline și incertitudinea legată de decizia agenției de rating S&P, așteptată cu îngrijorare, deși semnalele preliminare par mai degrabă favorabile — un downgrade nefiind considerat cel mai probabil scenariu, dat fiind profilul indicatorilor macroeconomici actuali. În acest context de risc, economistul consideră că mișcările recente ale cursului, inclusiv posibile atacuri speculative din partea unor persoane sau grupuri care încearcă să profite de vulnerabilitatea leului, reprezintă o consecință naturală și previzibilă a situației structurale a țării.Un punct central al analizei îl constituie motivul pentru care BNR este practic obligată să apere cursul de schimb: de valoarea leu-euro sunt legate perspectivele datoriei publice denominate în lei. Creditorii care au împrumutat statul român prin achiziția de titluri de stat în lei au făcut acest lucru în baza unui anumit curs de conversie față de euro. Dacă leul se depreciază dincolo de un prag critic, acești creditori vor fi tentați să vândă titlurile de stat, declanșând un efect de domino cu consecințe severe asupra finanțelor publice.Ch. Năsulea explică și logica pragului de toleranță al BNR pentru volatilitate, în contextul declarației purtătorului de cuvânt al băncii centrale, Dan Suciu, care a admis că instituția acceptă momentan un anumit nivel de fluctuație. Calculul, spune economistul, nu este extrem de complicat: dobânda la datoria publică în lei trebuie să rămână suficient de atractivă — adică superioară ratei inflației — pentru ca deținătorii de titluri de stat să nu fie stimulați să iasă de pe piață. La momentul intervenției, deprecierea intraday înregistrată era de aproximativ 1,3%, cursul ajungând spre 5,35 lei/euro față de nivelul anterior de 5,2775 lei/euro. Ch. Năsulea apreciază că o depreciere de 1,3% se situează la limita acceptabilului, dar nu exclude nici posibilitatea unui nivel ușor mai ridicat, și anticipează totodată o posibilă intervenție fermă a BNR la deschiderea următoarei zile de tranzacționare, pentru a coborî cursul de deschidere.Referitor la întrebarea moderatoarei privind dacă leul se va mai întoarce vreodată la cursuri anterioare (de exemplu 4,5 lei/euro față de actualul nivel de peste 5 lei/euro), Ch. Năsulea este categoric: nu. Deprecierea istorică este ireversibilă. Ceea ce contează acum, subliniază el, este ca deprecierea să fie suficient de lentă și graduală, astfel încât randamentul real al titlurilor de stat în lei să rămână pozitiv pentru creditorii statului — aceasta fiind condiția esențială pentru stabilitatea finanțării datoriei publice.În finalul intervenției, se ridică și întrebarea despre destinația celor aproximativ 5 miliarde de euro care au dispărut din rezerva valutară a BNR în efortul de apărare a cursului, Ch. Năsulea mărturisind că nu deține date precise pentru a estima distribuția acestor intervenții.Observator, Antena1 · 2 octombrie 2026curs de schimb, leu euro, BNR, Banca Națională a României, datorie publică, titluri de stat, rating S&P, depreciere leu, politică monetară, rezervă valutară, Christian Năsulea, economie România

Antena3 · 4 oct 2026 · Știri · Șoc valutar: ...

https://antena3.roLeul românesc a traversat joi, 4 octombrie 2026, o zi de turbulențe valutare severe, euro depășind pragul de 5,34 lei la cursul oficial BNR și ajungând la peste 5,40 lei la casele de schimb valutar — cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată de moneda europeană față de leu. Știrile zilei prezintă contextul acestui șoc economic, reacțiile specialiștilor și impactul direct resimțit de cetățenii de rând.Analiștii economici oferă previziuni sumbre cu privire la evoluția cursului de schimb. Printre ipotezele avansate pentru deprecierea accelerată a leului se numără temerile din piață legate de o posibilă retrogradare a ratingului de credit al României — ipoteză pe care BNR a precizat că nu s-a confirmat. Un alt factor important invocat este instabilitatea politică prelungită: în emisiune se face referire directă la eșecul trecerii Guvernului Mureșan, moment anticipat de specialiști ca un potențial catalizator al fluctuațiilor valutare.Christian Năsulea, profesor de economie mondială, explică mecanismul prin care criza politică alimentează presiunea pe curs: momentele de slăbiciune instituțională și politică sunt adesea speculate de jucătorii de pe piața valutară, amplificând mișcările cursului dincolo de fundamentele economice imediate. Retragerea capitalului investițional din țară, determinată de incertitudinea politică și de scăderea accelerată a rezervelor valutare ale României, adâncește presiunea de depreciere asupra leului.BNR intervine în dezbatere cu un mesaj de temperare a panicii, susținând că nu este vorba despre o prăbușire a monedei naționale și că scenariile de retrogradare a țării nu au fost confirmate oficial. Cu toate acestea, evoluția cursului rămâne îngrijorătoare, iar semnalele din piețele financiare continuă să fie negative.Efectele deprecierii leului se resimt concret în viața de zi cu zi a românilor. Reporterii au ieșit pe teren pentru a culege reacții directe ale cetățenilor cu privire la modul în care gestionează finanțele personale în această perioadă. Răspunsurile reflectă o presiune crescândă: oamenii declară că își administrează banii „cu multă grijă" și „cu drămuire", adaptându-se unui context economic tot mai dificil. Printre scumpirile resimțite cel mai acut se numără facturile la gaze, curentul electric, carburanții (motorina), rovinieta, asigurările auto și, în final, alimentele. Familiile cu copii sunt menționate explicit ca fiind în situații deosebit de dificile, nevoite să facă față cheltuielilor crescute cu resurse limitate.Tabloul general conturat de emisiune este cel al unui dublu șoc — economic și politic — care se alimentează reciproc: instabilitatea guvernamentală generează incertitudine în piețele financiare, care se traduce în deprecierea leului, care la rândul ei erodează puterea de cumpărare a populației și amplifică scumpirile la bunurile și serviciile esențiale. Concluzia implicită a analizei este că stabilizarea cursului de schimb depinde în mod direct de restabilirea unui cadru politic funcțional și de recuperarea încrederii investitorilor în economia românească.Știri · 4 octombrie 2026curs valutar, depreciere leu, euro, BNR, retrogradare rating, criză politică România, scumpiri, rezerve valutare, instabilitate politică, economie românească, Christian Năsulea, inflație

Kanal D · 3 oct 2026 · Știrile Kanal D ...

https://kanald.roUn covrig de 12 lei vândut în Aeroportul Henri Coandă (Otopeni) a declanșat un val de indignare în rândul pasagerilor și a aprins dezbaterile pe rețelele sociale. Comparativ cu prețul aceluiași produs cumpărat din oraș — circa 2,50 lei — diferența este de aproape 5 ori, un raport care a pus sub semnul întrebării nivelul general al prețurilor practicate în aeroporturile din România.Reportajul Știrilor Kanal D surprinde reacțiile spontane ale pasagerilor care tranzitează Otopeni. Aceștia compară situația cu experiențe din alte țări europene: un pasager menționează că în Italia, pentru echivalentul prețului unui covrig de la Otopeni, ar putea cumpăra două sandvișuri calde cu salată, brânză și prosciutto. Alți călători semnalează și prețul unei felii de pizza — în jur de 56 de lei — considerând că aeroportul bucureștean găzduiește „cea mai scumpă pizza din lume". Revolta este unanimă: pasagerii descriu prețurile drept „scoase din comun" și greu de justificat.Un context macroeconomic agravant vine să amplifice nemulțumirile. Datele Eurostat citate în material arată că România a înregistrat în 2025 una dintre cele mai mari creșteri ale prețurilor la alimente din Uniunea Europeană — de aproape trei ori peste media europeană. Astfel, prețurile ridicate din aeroport nu sunt un fenomen izolat, ci se suprapun peste o inflație alimentară deja severă la nivel național, România situându-se printre „campionii scumpirilor" în UE.În fața acestei realități, mulți pasageri au ales soluția pragmatică: pachetul de acasă. Un călător intervievat calculează că a pregătit patru sandvișuri pentru aproximativ 10 lei în total — față de suma mult mai mare pe care ar fi plătit-o în aeroport pentru același număr de porții — și apreciază economia drept semnificativă, întrebându-se totodată ce anume justifică o diferență de șase ori față de prețul din comerțul obișnuit.Explicația tehnică vine din partea economistului Christian Năsulea, intervievat în cadrul reportajului. Ch. Năsulea explică faptul că structura de costuri specifică aeroporturilor este considerabil mai complexă decât în comerțul tradițional. Chiriile spațiilor comerciale din interiorul aeroporturilor sunt ridicate, iar opțiunile pentru pasageri sunt limitate, ceea ce elimină presiunea concurențială care ar putea tempera prețurile. În plus, orice materie primă care intră în aeroport — inclusiv ingredientele necesare fabricării unui covrig — trebuie să treacă prin verificări de securitate suplimentare, care generează costuri adiționale ce se reflectă în prețul final. Christian Năsulea plasează România printre puținele țări europene cu cele mai mari prețuri în aeroporturi, menționând că inclusiv în Regatul Unit există tendința ca prețurile din aeroporturi să fie similare cu cele din magazinele obișnuite — un standard pe care România nu îl atinge.Reportajul se încheie cu o cifră relevantă pentru amploarea fenomenului: circa 42.000 de persoane au tranzitat zilnic Aeroportul Otopeni în primele șase luni ale anului 2026, ceea ce înseamnă că impactul acestor prețuri ridicate se resimte la scară largă, afectând un număr considerabil de călători în fiecare zi.Știrile Kanal D · 3 octombrie 2026aeroport Otopeni, prețuri alimente, inflație România, covrig 12 lei, Christian Năsulea, economist, Eurostat, costuri aeroport, pizza scumpă, pachet de acasă, piață liberă, politică economică

ProTV · 3 oct 2026 · Știrile Pro TV · ...

https://stirileprotv.roRomânia a evitat retrogradarea ratingului de țară după ce agenția americană Standard & Poor's a reconfirmat calificativul BBB-minus cu perspectivă negativă — ultima treaptă din categoria investițională. Decizia, publicată de Ministerul Finanțelor aproape de miezul nopții, a venit după două zile tensionate pe piața valutară, în care cursul BNR înregistrase un record al deprecierii leului față de euro: 5 lei și 34 de bani pentru un euro, vineri. În urma anunțului, leul s-a apreciat ușor, cu un ban față de nivelul record.Standard & Poor's motivează menținerea ratingului prin două argumente principale: continuarea demersurilor României pentru reducerea deficitului bugetar conform planului agreat și absorbția fondurilor europene care a depășit 90% până în septembrie. Aceeași decizie de reconfirmare fusese luată anterior și de celelalte două mari agenții internaționale de rating — Fitch și Moody's — plasând România în aceeași poziție: ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, la egalitate cu Ungaria, dar sub Bulgaria, care beneficiază de o perspectivă pozitivă în clasamentul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.Christian Năsulea, profesor de economie mondială, a comentat evoluția cursului de schimb în contextul deciziei. Ch. Năsulea a explicat că, dacă se menține modelul de intervenție al Băncii Naționale a României observat în episoade similare anterioare — mai 2025 sau iunie 2024 — este de așteptat ca, după vârful de curs înregistrat vineri, să urmeze o reașezare la un nivel ușor inferior celui record, dar totuși superior nivelului anterior tensiunilor din săptămâna precedentă. Economistul a subliniat că reconfirmările succesive ale ratingului erau absolut necesare pentru menținerea perspectivelor economice ale României pentru 2027 și 2028, iar orice accident la oricare dintre cele trei agenții ar fi generat efecte negative semnificative pe termen mediu și lung.Președintele Nicușor Dan a reacționat pe rețeaua X, apreciind că decizia Standard & Poor's confirmă statutul României ca partener de încredere pentru investiții și că economia națională dă semnale de stabilitate, avertizând însă că nu este un moment de relaxare. La rândul său, premierul interimar Ilie Bolojan a scris pe Facebook că prelungirea blocajului politic va face imposibilă convingerea finanțatorilor că România rămâne o destinație creditabilă, riscând astfel să irosească toate eforturile de consolidare fiscală realizate până acum.Subiectul central care planează asupra perspectivelor economice rămâne criza politică prelungită — cinci luni fără un guvern deplin învestit. Agenția Standard & Poor's avertizează explicit că, în absența instalării unui nou guvern, pericolul retrogradării la următoarea evaluare este uriaș. Misiunile urgente ale viitorului executiv includ realizarea rectificării bugetare și demararea elaborării bugetului pentru 2027, cu atât mai mult cu cât reprezentanții Fitch, Moody's și S&P urmează să revină la București la începutul anului viitor pentru o nouă rundă de revizuire a ratingului de țară. Partidele politice sunt îndemnate să convină urgent asupra unei formule de guvernare, în cadrul consultărilor de la Palatul Cotroceni și în Parlament.Știrile Pro TV · 3 octombrie 2026rating Romania, Standard and Poors, BBB-minus, agentii de rating, deficit bugetar, curs de schimb leu euro, criza politica Romania, guvern Romania, fonduri europene, stabilitate economica, Banca Nationala Romania, investitii Romania