[ERROR]

{ "title": "Prima TV · 7 iul 2026 · Focus · Pilonul 2 de pensii: peste 227 miliarde lei economisiți", "description": "https://primatv.ronnRomânii au acumulat peste 227 de miliarde de lei în conturile de la pilonul 2 de pensii, ceea ce înseamnă că fiecare contribuabil deține în medie peste 5000 de euro. Majoritatea aleg să retragă banii odată cu pensionarea, însă această opțiune nu va mai fi disponibilă începând cu 2027. Economiștii apreciază decizia, considerând că fondurile de la pilonul 2 trebuie să asigure suport financiar pe o perioadă cât mai lungă după pensionare.nnÎn fiecare lună, 4,75% din salariul brut al fiecărui angajat merge către pilonul 2 de pensii publice, administrat de fonduri private. Un angajat cu salariu minim contribuie lunar cu 200 de lei, iar unul cu salariu mediu pe economie cu aproximativ 460 de lei. Totuși, distribuția activelor este inegală: 70% din totalul activelor sunt deținute de doar 25% dintre participanți, respectiv românii cu salarii mari, în timp ce 20% dintre participanți au mai puțin de 2000 de lei în cont.nnProfesorul universitar de economie Christian Năsulea explică că această diferență se datorează și faptului că mulți oameni au lucrat la negru sau au acumulat puține zile de muncă cu contract. Mai mult, statul a creat numeroase excepții pentru anumite domenii, unde contribuția nu era obligatorie, ceea ce îi pune pe acești angajați în situația de a depinde de asistență socială în viitor.nnBanii acumulați sunt investiți strategic: 145 de miliarde de lei în titluri de stat, 63 de miliarde în acțiuni la bursă și aproape 8 miliarde în fonduri de investiții. Aceste plasamente generează randament pe termen lung. Christian Năsulea subliniază importanța pilonului 2 și 3 pentru angajații actuali, mai ales în contextul în care numărul pensionarilor crește, iar cel al salariaților scade. Pilonul 2 va reprezenta „colacul de salvare" pe care românii se vor baza atunci când sistemul public nu va mai putea oferi venituri suficiente.nnCel mai mare cont la pilonul 2 din România deține active de 3,7 milioane de lei (peste 700.000 de euro), în timp ce cel mai mic cont are doar un leu. Reportajul relevă că mulți angajați nu știu câți bani au acumulat, unii fiind total neinteresați de pensie din cauza contextului economic actual, în timp ce alții monitorizează lunar economiile și optează și pentru pilonul 3 facultativ.nnFocus · 7 iulie 2026nnpilonul 2, pensii private, economii pensionare, fonduri de pensii, Christian Năsulea, investiții pensii, sistem de pensii România, pilonul 3, asigurări sociale, reforme pensii", "topic_tags": ["pilonul2", "pensii", "economieromania"] }

Digi24 · 7 iul 2026 · Jurnalul de Seară · ...

https://digi24.roÎn primele patru luni ale anului 2026, România se confruntă cu o creștere alarmantă a numărului de firme care au intrat în procedura de insolvență, cu peste 15% față de aceeași perioadă a anului trecut. Peste 25.000 de firme și-au închis porțile pe parcursul primei jumătăți de an, iar experții avertizează că, la finalul anului, numărul total de firme închise ar putea depăși numărul celor nou înființate.Sectoarele cele mai expuse acestui risc sunt transporturile, comerțul și producția. Constructorii se numără printre cei mai afectați, aceștia bazându-se până acum pe fondurile europene și pe fluxul de bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care se apropie însă de final. Problema majoră identificată este capacitatea limitată a statului de a asigura bugetul necesar pentru cofinanțare, astfel încât proiectele pe fonduri europene să poată continua și să compenseze încetarea proiectelor finanțate prin PNRR.Firmele de dimensiuni mici sunt cele mai vulnerabile în acest context economic dificil. Închiderea unei companii generează efecte în lanț asupra întregii economii. În cazul constructorilor afectați, dezvoltatorii imobiliari întâmpină la rândul lor dificultăți majore în găsirea unor firme de construcții serioase, motivate și cu forța de muncă necesară pentru a duce proiecte la bun sfârșit.Economistul Christian Năsulea avertizează asupra impactului datoriilor rămase în urma insolvenței: companiile care au furnizat produse și care așteaptă plata facturilor din partea firmelor intrate în insolvență vor avea o perioadă dificilă în față, fiind nevoite să găsească soluții pentru a acoperi pierderile suferite.Tendința înregistrată în 2025 se menține și în 2026: antreprenorii nu mai fac față costurilor ridicate de operare și nu mai sunt competitivi, ceea ce îi determină să închidă firmele, să le suspende sau să le introducă în diverse proceduri de insolvență. Ch. Năsulea subliniază absența instrumentelor de sprijin pentru antreprenoriat ca factor agravant al situației.Fenomenul ia amploare rapid: doar în luna iunie 2026, 900 de firme și-au declarat insolvența, reprezentând o creștere de 26% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Această escaladare pune sub semnul întrebării stabilitatea economică și creează un risc major de concedieri în lanț.Jurnalul de Seară, 7 iulie 2026insolvență, firme, economie,ConstructII, fonduri europene, PNRR, Christian Năsulea, antreprenoriat, concedieri, criza economică, Digi24, România

Prima News · 6 iul 2026 · Prima News Debate ...

https://primanews.roÎn această ediție a emisiunii Prima News Debate, Christian Năsulea, profesor de economie mondială internațională, oferă o analiză detaliată a situației economice și politice actuale din România. Discuția pornește de la un bilanț al evenimentelor recente, în contextul în care România se confruntă cu o criză politică prelungită, marcată de absența unui guvern funcțional.Principalul subiect abordat este impactul creșterii salariului minim asupra economiei românești. Christian Năsulea explică faptul că efectele negative ale acestei majorări nu sunt încă vizibile, deoarece firmele nu au finalizat plățile și nu au calculat complet costurile suplimentare. Din punct de vedere metodologic, impactul real se va manifesta abia la sfârșitul lunii august, când companiile vor înțelege exact care este costul adițional. Profesorul avertizează că datele preliminare indică un efect negativ pentru anumite categorii de angajați, anticipând că unii români își vor pierde locurile de muncă peste vară, cu efecte maxime în august-septembrie, exact când începe anul școlar.Un alt subiect important discutat este criza politică prelungită și absența unui guvern cu puteri depline. Năsulea subliniază că această situație are efecte directe asupra economiei românești și că, în ciuda anulării alegerilor anterioare, factorii politici nu par să fi învățat lecțiile necesare.O preocupare majoră exprimată în emisiune vizează fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Christian Năsulea manifestă îngrijorare cu privire la capacitatea României de a accesa aceste fonduri în contextul actual politic. Se discută despre intenția Parlamentului de a se reuni online, într-o sesiune de urgență, pentru a evita întreruperea vacanțelor parlamentarilor. Profesorul își exprimă satisfacția moderată față de această inițiativă, condiționată de faptul că întâlnirile online ar trebui să fie folosite nu doar pentru votul de investitură al noului guvern, ci și pentru adoptarea legilor critice necesare accesării banilor din PNRR.Emisiunea subliniază tensiunea actuală din spațiul public, unde discuțiile sunt dominate de politică și putere, ridicând întrebarea dacă aceste dezbateri au sens real pentru bunăstarea economică a țării.Prima News Debate, 6 iulie 2026economie, salariu minim, piața muncă, criză politică, PNRR, fonduri europene, guvern interimar, Christian Năsulea, politici publice, România

B1TV · 6 iul 2026 · Talk B1 · Demersul ...

https://b1tv.roÎn cadrul emisiunii, Christian Năsulea analizează demersul inițiat de partidul AUR de suspendare a președintelui României, Nicușor Dan. Liderul AUR, George Simion, a lansat un ultimatum și a anunțat începerea procedurii de strângere a semnăturilor necesare pentru suspendarea președintelui, în contextul în care consideră că este momentul ca Nicușor Dan să numească un premier, întrucât Bolojan urmează să plece din Palatul Victoria.Christian Năsulea face o clarificare esențială privind procedura de suspendare: cele 155 de semnături pe care AUR dorește să le strângă sunt necesare doar pentru a demara procesul de suspendare. AUR dispune în prezent de 90 de parlamentari, ceea ce înseamnă că partidul trebuie să obțină încă 65 de semnături de la alte formațiuni politice. Liderii AUR au declarat că mizează pe sprijinul partidelor nemulțumite de Nicușor Dan, care și-au exprimat public această nemulțumire, respectiv PNL și USR, dând ca exemplu pe senatorul Cristian Ghinea.Totuși, analistul subliniază că, chiar dacă AUR va reuși să strângă cele 155 de semnături necesare pentru demararea procedurii, va trebui ulterior să obțină în Parlament o majoritate calificată de 233 de voturi pentru a merge mai departe cu suspendarea efectivă a președintelui. Christian Năsulea arată că această variantă este foarte puțin probabilă, având în vedere că toți liderii principalelor partide parlamentare au respins categoric susținerea unui astfel de demers.Liderul Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan, întrebat direct despre apetența liberalilor de a susține această inițiativă, a respins-o în mod categoric. Aceeași poziție a fost exprimată și de liderii USR, UDMR și Partidului Social Democrat. Aritmetica parlamentară demonstrează cu claritate că demersul AUR nu are șanse reale de reușită.În concluzie, Christian Năsulea evaluează că această inițiativă a partidului AUR nu reprezintă altceva decât un exercițiu politic menit să capitalizeze pe lipsa de susținere publică pe care o înregistrează în prezent președintele Nicușor Dan, fără perspective reale de realizare a obiectivului declarat al suspendării președintelui.Talk B1, 6 iulie 2026Nicușor Dan, AUR, George Simion, suspendare președinte, procedură constituțională, Ilie Bolojan, parlament România, majoritate calificată, politică românească, Christian Năsulea, PNL, USR

Prima TV · 6 iul 2026 · Focus · Pilonul ...

https://primatv.roRomânii au acumulat 227 de miliarde de lei în conturile de la Pilonul 2 de pensii publice, ceea ce înseamnă că fiecare participant deține în medie peste 5.000 de euro. Reportajul prezintă situația actuală a sistemului de pensii private obligatorii din România și modificările ce vor intra în vigoare din 2027, când românii nu vor mai putea retrage banii dintr-o dată la pensionare.Cei mai mulți angajați aleg în prezent să retragă întreaga sumă odată cu pensionarea, însă această opțiune va dispărea din 2027. Economiștii consideră că noua reglementare este benefică, deoarece banii de la Pilonul 2 trebuie să ajute financiar pensionarii pe o perioadă cât mai lungă după ieșirea din activitate.În fiecare lună, 4,75% din salariul brut al fiecărui angajat merge la Pilonul 2, administrat de fonduri de pensii private. Un angajat cu salariul minim contribuie lunar cu 200 de lei, iar unul cu salariu mediu contribuie cu aproximativ 460 de lei. Datele Autorității de Supraveghere Financiară arată însă disparități mari: 70% din totalul activelor sunt deținute de doar 25% dintre participanți, respectiv cei cu salarii foarte mari. În același timp, 20% dintre participanți au mai puțin de 2.000 de lei în cont.Christian Năsulea, profesor universitar de economie, explică că diferențele apar din cauza muncii la negru, a perioadelor scurte cu contract de muncă, dar și din cauza numeroaselor excepții acordate de stat pentru anumite domenii, unde contribuția la Pilonul 2 nu a fost obligatorie. Acest lucru îi transformă pe cei cu acumulări mici în potențiali beneficiari de asistență socială în viitor.Banii acumulați sunt investiți pentru a genera randament pe termen lung: 145 de miliarde de lei în titluri de stat, 63 de miliarde de lei în acțiuni la bursă și aproape 8 miliarde de lei în fonduri de investiții. Ch. Năsulea subliniază că Pilonul 2 va reprezenta „colacul de salvare" pentru pensionari, mai ales în contextul în care numărul pensionarilor crește, iar cel al salariaților scade, sistemul public neavând capacitatea să asigure venituri decente.Cel mai mare cont la Pilonul 2 deține active de 3,7 milioane de lei (peste 700.000 euro), în timp ce cel mai mic are doar 1 leu. Reportajul include și mărturii ale angajaților, dintre care unii nu verifică deloc contul de pensii, în timp ce alții sunt foarte atenți și și-au făcut și pensie facultativă la Pilonul 3.Focus, 6 iulie 2026Pilonul 2, pensii private, economii pensionari, fonduri de pensii, investiții pensii, sistem de pensii România, Christian Năsulea, reforma pensiilor, Autoritatea de Supraveghere Financiară, pensii obligatorii, titluri de stat

Digi24 · 6 iul 2026 · Știrile dimineții · Criza ...

https://digi24.roLa două luni de la demiterea prin moțiune de cenzură a Guvernului Bolojan, din care miniștrii PSD au demisionat, România se confruntă cu o criză politică profundă care amplifică neîncrederea cetățenilor în clasa politică. Reportajul prezintă mărturiile directe ale românilor care își exprimă dezamăgirea și frustrarea față de instabilitatea politică actuală.Cetățenii intervievați solicită un acord politic între partidele care anterior formau coaliția de guvernare, considerând că în contextul economic și social dificil actual, comunicarea între formațiunile politice este esențială. Se cere implicarea președintelui Nicușor Dan pentru a media și a aduce partidele la aceeași masă de negocieri, având în vedere că societatea are cel mai mult de pierdut din cauza conflictului politic prelungit.Tinerii intervievați își manifestă în mod special dezamăgirea, mulți considerând că au fost trădați și iau în calcul plecarea din țară din cauza lipsei de perspective generate de instabilitatea politică. Aceștia cer ca politicienii să ia decizii care să vizeze interesul cetățenilor, nu doar interese personale sau de partid. Președintele Nicușor Dan este criticat pentru ezitarea în a acționa decisiv și pentru că a dezamăgit electoratul care l-a susținut.Analistul politic Cristian Andrei comentează că românii au ajuns să pună toți politicienii la grămadă, indiferent de culoarea politică, exprimându-și nemulțumirea generalizată după mai bine de un an de la alegerile anterioare. Andrei subliniază că niciun actor politic nu mai poate rămâne doar în poziția de refuz, ci trebuie să articuleze clar ce dorește de la o eventuală coaliție sau înțelegere politică. Acesta apreciază că lucrurile nu se vor rezolva rapid, deoarece toate taberele sunt încă în faza de negociere și luptă pentru putere.În privința variantei alegerilor anticipate, invocate frecvent ca posibilă soluție la criză, analistul economic Ch. Năsulea avertizează că acestea ar putea adânci criza economică, România riscând să ajungă din nou să solicite ajutor de la FMI. Astfel, alegerea între rezolvarea crizei politice și evitarea agravării crizei economice devine o dilemă complexă pentru factorii de decizie.Știrile dimineții, 6 iulie 2026criza politica, guvernul bolojan, motiune de cenzura, nicusor dan, coalitie, alegeri anticipate, neincredere politica, stabilitate politica, psd, Christian Năsulea, criza economica, FMI

Realitatea Plus · 6 iul 2026 · Prime Time News ...

https://realitateaplus.roRomânia se confruntă cu a zecea lună consecutivă de scădere a consumului, cu o diminuare de aproape 5% conform datelor INS. Această tendință alarmantă vine la pachet cu încetinirea economiei, scăderea încasărilor la buget, reducerea investițiilor și posibile concedieri în masă. Țara noastră urmează să primească verdictul crucial din partea agențiilor internaționale de rating, existând riscul real de retrogradare la categoria junk.Cel mai negru scenariu vehiculat este acela în care România nu se va mai putea împrumuta de pe piețele externe și va rămâne fără bani pentru plata pensiilor și salariilor. Christian Năsulea, profesor de economie, avertizează că prima consecință va fi că, pe o perioadă destul de scurtă, să nu fie destui bani pentru a fi plătite toate cheltuielile - pensii, salarii, investiții și facturi de la furnizori. Pentru un pensionar, această situație poate însemna o diferență de viață și de moarte, iar pentru familiile în care toți membrii lucrează la stat ar putea crea o situație financiară foarte complicată.Agențiile internaționale au transmis deja primele semnale negative pentru țara noastră, subliniind că incertitudinea politică prelungită și lipsa unei majorități în Parlament pun în pericol procesul de consolidare fiscală și reformele din Planul Național de Redresare și Reziliență. Experții vorbesc despre datoria publică a României care ar putea depăși în următorii ani pragul de 70% din PIB.Cetățenii resimțesc deja efectele crizei. Din cauza inflației, toate produsele sunt scumpe, iar puterea de cumpărare a scăzut pentru mulți cu 10-15%. Inflația în România este de 3 ori mai mare față de media Uniunii Europene. Românii intervievați în reportaj își exprimă îngrijorarea față de scumpiri și solicită ca TVA-ul să nu crească mai mult decât a crescut deja anul trecut.Materialul prezintă un tablou sumbru al economiei românești, cu accent pe riscurile imediate ale retrogradării ratingului de țară și pe impactul direct asupra vieții cetățenilor - de la imposibilitatea statului de a plăti obligațiile curente până la scăderea dramatică a standardului de viață.Prime Time News, 6 iulie 2026economie, rating junk, datorie publică, consum, inflație, criză bugetară, pensii, salarii, România, agențiile de rating, consolidare fiscală, PNRR

Antena3 · 5 iul 2026 · News Magazine · Criza ...

https://antena3.roEdiția News Magazine din 5 iulie 2026 abordează două subiecte majore de actualitate: impactul economic al crizei politice din România și tensiunile din Orientul Mijlociu.În prima parte a emisiunii, Christian Năsulea, profesor de Economie Mondială, prezintă o analiză a costurilor economice generate de criza politică din România. Conform datelor prezentate, criza politică a costat țara aproape 4 miliarde de euro, echivalentul a 64 de milioane de euro pe zi. Profesorul Ch. Năsulea oferă o perspectivă economică asupra impactului pe care instabilitatea politică îl are asupra economiei naționale și asupra pieței financiare.Cea de-a doua parte a emisiunii se concentrează pe situația din Orientul Mijlociu, în special pe ceremoniile funerare ale lui Ali Khamenei, fostul lider suprem al Iranului. Expertul în Orientul Mijlociu, Flavius Caba, analizează în detaliu evenimentele de la Teheran, unde se estimează că aproximativ 20 de milioane de oameni sunt așteptați să participe la procesiunea funerară. Caba explică că aceste ceremonii reprezintă o demonstrație de forță a autorităților de la Teheran, menită să transmită un mesaj de independență, rezistență și identitate islamică la nivel internațional.Expertul detaliază simbolistica specifică confesiunii șiite observată în cadrul procesiunii: steagurile negre care reprezintă doliul și steagul roșu, simbol al martirului. Se menționează că autoritățile iraniene doresc ca această ceremonie să fie mai impresionantă decât cea din 1989, când a decedat Ayatollah Khomeini, primul lider suprem al Iranului.Un aspect important al analizei îl constituie prezența comandantului-șef al Gărzilor Revoluționare, Ahmet Vahidi, văzut pentru prima oară după luni de zile, despre care circulaseră zvonuri că ar fi fost ucis. În contrast, marele absent al ceremoniilor este Mojtaba Khamenei, fiul lui Ali Khamenei și noul lider suprem al Iranului. Potrivit relatărilor presei iraniene controlate, acesta conduce țara dintr-o ascunzătoare secretă, după ce ar fi fost rănit în atacurile de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu. Flavius Caba subliniază că absența lui Mojtaba Khamenei de la un eveniment cu atâta încărcătură simbolică ridică semne de întrebare cu privire la starea sa de sănătate și capacitatea sa reală de a conduce țara.News Magazine · 5 iulie 2026criza politică, costuri economice, Christian Năsulea, Iran, Ali Khamenei, Orientul Mijlociu, Teheran, Mojtaba Khamenei, Gărzile Revoluționare, geopolitică, economie mondială, tensiuni regionale

B1TV · 4 iul 2026 · Ştiri · Creșterea salariului ...

https://b1tv.roProfesorul de economie mondială Christian Năsulea analizează în detaliu impactul creșterii salariului minim asupra economiei românești și a cetățenilor. Discuția se concentrează pe efectele adverse ale acestei măsuri, care la prima vedere pare benefică, dar ascunde riscuri semnificative.Ch. Năsulea explică faptul că majorarea salariului minim este rareori o decizie economică favorabilă, deoarece salariile reale cresc natural doar atunci când există deficit de forță de muncă pe piață, moment în care angajatorii sunt obligați să ofere condiții mai bune pentru a atrage angajați. O creștere impusă artificial a salariului minim determină adesea ca o parte dintre muncitori să își piardă locurile de muncă, fiind forțați în afara pieței muncii pentru că indicatorii economici nu mai justifică aceste costuri salariale.În cazul specific al acestei creșteri de 275 de lei care afectează peste 1 milion de români, calculele arată că mai mulți bani ajung în buzunarul statului decât în cel al angajaților, punând sub semnul întrebării eficiența măsurii. Datele recente de la Institutul Național de Statistică indică că aproximativ 10.000 de români și-au pierdut deja locul de muncă din cauza deteriorării condițiilor economice.Firmele mici sunt cele mai vulnerabile la aceste costuri suplimentare, fiind nevoite să aleagă între închiderea completă a activității sau concedierea unei părți din angajați. Estimările sugerează că încă 10.000-15.000 de persoane ar putea rămâne fără loc de muncă sau vor trebui să își găsească altă ocupație în urma acestei măsuri.Ch. Năsulea avertizează că măsura va alimenta cu certitudine inflația. În România, salariul minim reprezintă un punct de referință pentru toate celelalte salarii din sectorul public și privat. O creștere la bază determină în mod obligatoriu majorări salariale în lanț pe termen scurt. Acest aflux de bani în economie, combinat cu o rată de creștere economică estimată la doar 0,1%, creează presiuni inflaționiste suplimentare.Contextul economic mai larg este problematic: România continuă să înregistreze unul dintre cele mai mari deficite externe din Uniunea Europeană, semn că importăm mult mai mult decât producem și exportăm. Prețurile mari la alimente și inflația nu pot fi ținute sub control de cei 275 de lei suplimentari pe care îi primesc românii afectați.Știri, 4 iulie 2026salariu minim, economie România, inflație, piața muncii, deficitul extern, Christian Năsulea, concedieri, firme mici, creștere economică, politici salariale, costuri angajare