B1TV · 6 oct 2026 · News Pass · Alegeri ...

https://b1tv.roEmisiunea News Pass de la B1TV analizează criza politică profundă cu care se confruntă România, concentrându-se pe dezbaterea tot mai intensă privind necesitatea organizării de alegeri anticipate și pe blocajul în formarea unui nou guvern.Reprezentanta USR, doamna Diana Stoica, reiterează poziția fermă a partidului: USR nu va vota un guvern din care fac parte miniștri PSD, nici un guvern care include sau este susținut de persoane asociate cu PSD sau cu formațiunile extremiste. Aceasta subliniază că această poziție este susținută de USR de mai multe luni, de când a devenit evident că pe configurația parlamentară actuală nu se poate forma o majoritate viabilă fără a include forțe politice pe care USR le consideră responsabile de criza în curs.Doamna Stoica argumentează că România se află de cinci luni fără un guvern deplin investit, funcționând cu un executiv interimar, situație generată — în opinia sa — de o moțiune de cenzură depusă de AUR, formațiune care nu și-a asumat nicio clipă responsabilitatea pentru consecințele acestei acțiuni. În aceste condiții, USR susține că alegerile anticipate reprezintă singura soluție legitimă și democratică: o formă de „mid-term election", prin care cetățenii ar putea fi consultați din nou, în lumina unui context complet schimbat față de momentul ultimului scrutin. Raționamentul invocat este că oamenii, confruntați cu realitatea ultimelor luni, ar putea exprima opțiuni diferite față de cele de acum doi ani.Doamna Stoica se declară deschisă să asculte orice altă soluție viabilă, cu condiția ca aceasta să nu implice partidele sau persoanele pe care le consideră responsabile de criza actuală, în special PSD.Moderatorul prezintă și poziția exprimată de Dominic Fritz, președintele USR, care îndeamnă clasa politică să nu mai trateze alegerile anticipate ca pe o „curiozitate constituțională", ci ca pe o soluție politică reală, prin care puterea de decizie să fie returnată cetățenilor.Dezbaterea abordează și scenariul unui guvern tehnocrat, prezentând în mod critic limitele acestei formule: într-un context în care Parlamentul este dominat de o majoritate cu orientări diferite față de guvern, un executiv tehnocrat ar fi lipsit de autoritate reală, orice decizie a sa putând fi răsturnată de legislativ. Mai mult, un astfel de guvern ar deveni o țintă a nemulțumirilor publice, în timp ce PSD și AUR ar continua să negocieze și să-și exercite influența în culisele Parlamentului.Emisiunea încearcă să obțină și punctul de vedere al europarlamentarului PNL Gheorghe Falcă, care participase inițial la discuție, dar conexiunea cu acesta se întrerupe înainte ca PNL să ofere o poziționare clară cu privire la guvernul desemnat. Moderatorul notează că Partidul Național Liberal nu a comunicat public o poziție fermă în această chestiune.Se menționează, de asemenea, declarația publică a lui Bogdan Veștea, reprezentant al platformei conservatoare din PNL, despre care se precizează că are o relație apropiată cu premierul desemnat, făcându-se referire la o fotografie publică în care cei doi apăreau împreună într-un context simbolic legat de un posibil „guvern Veștea". Rolul pe care Veștea l-ar putea juca în noul executiv rămâne, deocamdată, neclar.News Pass · 6 octombrie 2026alegeri anticipate, criză guvernamentală, USR, PSD, AUR, PNL, guvern tehnocrat, Diana Stoica, Dominic Fritz, Gheorghe Falcă, Romania politică, Parlament România

Acasa TV · 6 oct 2026 · Știrile Acasa Actualități ...

https://acasatv.roEdiția din 6 octombrie 2026 a emisiunii Știrile Acasa Actualități a abordat mai multe subiecte economice și de politică publică cu impact direct asupra României.**Cursul de schimb euro-leu și perspectivele valutare**Euro a coborât în ziua difuzării la 5 lei și 33 de bani, după ce vineri atinsese un vârf de peste 5 lei și 34 de bani. Pe termen scurt, economiștii se așteaptă ca moneda europeană să rămână în jurul nivelului actual până la finalul anului 2027, însă estimările pe termen mai lung indică un curs mai ridicat. Christian Năsulea, profesor de economie mondială, a contextualizat această evoluție: în perioada anterioară, cursul a fost utilizat deliberat ca ancoră antiinflaționistă, o strategie care a contribuit la stabilizarea prețurilor, dar care a antrenat în termeni reali o apreciere a monedei naționale de aproximativ 17–18% față de momentul declanșării războiului din Ucraina. Începând cu anul precedent, tendința s-a inversat, înregistrându-se o depreciere graduală de aproximativ 15 bani, echivalentul a 2–3% pe an.**Piața muncii și dinamica salarială**Ch. Năsulea a avertizat că o creștere economică modestă nu va constitui un stimulent suficient pentru ca managerii companiilor să majoreze salariile. Oferta de pe piața muncii va fi, de asemenea, relativ redusă, ceea ce creează un context dificil pentru îmbunătățirea puterii de cumpărare a angajaților. Această combinație între o economie cu dinamică lentă și o piață a muncii contractată ridică semne de întrebare cu privire la perspectivele pe termen mediu ale consumului intern.**Bursa de Valori București și incertitudinea politică**Pe plan financiar intern, Bursa de Valori București a deschis săptămâna pe teritoriu pozitiv. Cu toate acestea, investitorii rămân în expectativă, urmărind îndeaproape procesul de formare a noului guvern. Christian Năsulea a subliniat că România are nevoie urgentă de un guvern cu puteri depline, dar a nuanțat că nu orice guvern este echivalent în termeni de eficiență și reformă: este esențial ca viitorul executiv să mențină traiectoria de reformă și, preferabil, să accelereze ritmul în care sunt corectate deficitele structurale cu care se confruntă țara. Mesajul este că stabilitatea politică singură nu este suficientă — contează și direcția și calitatea guvernării.**Agențiile de rating și costul finanțării statului**În tot acest context, România se află sub observația atentă a agențiilor internaționale de rating. Evaluările viitoare ale acestora vor influența direct condițiile și costurile la care statul român se poate împrumuta pe piețele financiare internaționale. Cu deficite structurale persistente și o perioadă de incertitudine politică, riscul unei deteriorări a ratingului suveran — și implicit al unei scumpiri a finanțării publice — rămâne un factor de presiune semnificativ pentru decidenții economici și politici.Știrile Acasa Actualități · 6 octombrie 2026curs valutar, euro-leu, depreciere leu, piața muncii, salarii, Bursa de Valori București, guvern Romania, deficit structural, rating suveran, agentii de rating, politica monetara, Christian Năsulea

Digi24 · 6 oct 2026 · Știrile dimineții · Deficit ...

https://digi24.roEconomistul Christian Năsulea, profesor de economie, este invitat la Știrile dimineții pentru a analiza provocările cu care se va confrunta noul guvern al României, în contextul negocierilor în curs pentru formarea acestuia.Christian Năsulea pornește de la ceea ce consideră a fi chestiunea centrală: România a atins limita suportabilității fiscale. Orice nouă creștere de taxe ar genera, în opinia sa, o contracție suplimentară a activității economice, într-un moment în care creșterea PIB este deja evaluată la aproximativ 0%, economia aflându-se practic în stagnare — cu oscilații minore atât în teritoriu pozitiv, cât și negativ. Astfel, majorarea fiscalității este exclusă ca soluție.Singura cale viabilă pentru reducerea deficitului bugetar, argumentează Ch. Năsulea, este tăierea cheltuielilor în exces — estimate la câteva zeci de miliarde de lei. Statul trebuie să ajungă în situația în care veniturile acoperă cheltuielile, fără a recurge la presiune fiscală suplimentară asupra economiei private.Un subiect central al discuției îl reprezintă reforma administrativ-teritorială. Ch. Năsulea susține că o astfel de reformă este necesară și posibilă, inclusiv prin reducerea numărului de angajați în administrația publică acolo unde productivitatea este scăzută sau munca insuficientă. El subliniază că digitalizarea serviciilor statului ar permite funcționarea acestuia cu mai puțini angajați și la un nivel de eficiență superior.Referitor la companiile de stat, economistul descrie situația ca fiind „dezastruoasă": pierderi masive ale întreprinderilor publice absorb resurse care ar trebui direcționate către educație și sănătate — domenii subfinanțate cronic. Această risipă instituționalizată este prezentată ca unul dintre factorii structurali care blochează consolidarea fiscală.Ch. Năsulea abordează și dimensiunea politică a reformelor. Indiferent dacă viitorul executiv va fi unul tehnocrat sau politic, guvernul va fi nevoit să negocieze majorități parlamentare proiect cu proiect, măsură cu măsură. Reformele care afectează interese ale unor grupuri de angajați din sectorul public vor genera în mod predictibil opoziție politică. Economistul observă o contradicție flagrantă în comportamentul parlamentar: unii actori politici declară public că susțin reforma, dar nu o votează în practică, în timp ce alții, aflați în opoziție, nu au niciun stimulent să sprijine măsurile unui guvern din care nu fac parte — și nici nu au contribuit până acum la rezolvarea problemei.În pofida acestei configurații dificile, Ch. Năsulea consideră că un consens minim este absolut necesar. Nu este vorba despre o majoritate stabilă pe termen lung sau despre o mare coaliție, ci despre recunoașterea colectivă, inclusiv de către fiecare parlamentar în parte, că anumite reforme sunt inevitabile și că blocarea lor are costuri reale pentru România. Concluzia sa este că țara se află într-o stare de confuzie instituțională: toată lumea știe că banii nu ajung și că trebuie făcut ceva, dar complexitatea situației face ca pentru mulți — politicieni și cetățeni deopotrivă — ieșirea să pară imposibilă.Știrile dimineții, Digi24 · 6 octombrie 2026deficit bugetar România, reformă administrativă, companii de stat, creștere economică, taxe și fiscalitate, guvern România 2026, Christian Năsulea, cheltuieli publice, digitalizare administrație, reformă teritorială, stagnare economică, politică fiscală

ProTV · 6 oct 2026 · Știrile Pro TV · ...

https://stirileprotv.roEuro a atins un nou record față de leu, ajungând la 5,35 lei, după o ușoară scădere înregistrată în ziua precedentă. Analiștii economici avertizează că presiunile asupra monedei naționale vor continua, estimând că la sfârșitul anului 2027 cursul euro-leu ar putea urca până la 5,50 lei.În ceea ce privește evoluția cursului de schimb pe termen mai lung, Christian Năsulea, profesor de economie mondială, explică faptul că leul a fost utilizat o perioadă ca ancoră antiinflaționistă. Această politică a contribuit la stabilizarea prețurilor, însă în termeni reali moneda națională s-a apreciat cu aproximativ 17–18% față de momentul declanșării războiului din Ucraina. Începând cu anul precedent, s-a înregistrat o depreciere treptată a leului, de ordinul a 15 bani, respectiv 2–3%, tendință care se înscrie într-un context macroeconomic mai larg de ajustare.Referitor la perspectivele economice, scenariul de bază avansat de analiști pentru anul în curs indică o ușoară recesiune. Pentru 2027, creșterea economică este estimată la doar 0,5%, ceea ce plasează România într-o perioadă prelungită de dinamism redus. Ch. Năsulea subliniază că o creștere economică modestă nu va stimula managerii companiilor să ofere creșteri salariale, iar oferta de pe piața muncii va rămâne relativ restrânsă.Pe partea inflației, vestile sunt ceva mai încurajatoare: rata inflației este așteptată să scadă până la aproximativ 4%, ceea ce ar crea spațiu pentru Banca Națională a României să reducă dobânda de referință. Totuși, Ch. Năsulea precizează că decizia BNR va depinde în mod semnificativ și de evoluțiile de pe piețele financiare internaționale, care rămân volatile și imprevizibile.Bursa de Valori București a deschis săptămâna pe teritoriu pozitiv, investitorii manifestând așteptări legate de constituirea unui nou guvern. Christian Năsulea atrage atenția că România are nevoie urgentă de un guvern cu puteri depline, dar subliniază că nu orice guvern este suficient. Acesta trebuie să fie unul capabil să mențină traiectoria de reformă, să accelereze ritmul corecțiilor și să adreseze deficitele structurale cu care se confruntă economia românească. Mesajul este clar: stabilitatea politică este o condiție necesară, dar nu suficientă — calitatea guvernării contează la fel de mult.În acest context de incertitudine economică și politică, România se află sub monitorizarea atentă a agențiilor internaționale de rating. Evaluările viitoare ale acestor agenții vor influența direct costul la care statul român se poate împrumuta pe piețele externe, cu implicații directe asupra sustenabilității finanțelor publice și asupra capacității de finanțare a deficitului bugetar.Știrile Pro TV · 6 octombrie 2026curs valutar, leu euro, recesiune Romania, politica monetara, BNR dobanda, inflatie Romania, deficit structural, bursa Bucuresti, rating suveran, Christian Năsulea, economie Romania, reforma economica

Prima News · 5 oct 2026 · Prima News Debate ...

https://primanews.roCu ocazia Zilei Mondiale a Educației, Ch. Năsulea, profesor și economist, este invitat în studioul Prima News Debate pentru a analiza starea sistemului de învățământ din România și din lume, în contextul mai larg al modernizării statului, digitalizării și aderării la OCDE.Discuția pornește de la relevanța digitalizării ca instrument esențial în toate domeniile, inclusiv în educație, și de la întrebările fundamentale pe care România trebuie să și le pună: cum pregătim oamenii, cum modernizăm statul, cum producem prosperitate, cum o distribuim și cum măsurăm succesul în educație.Christian Năsulea subliniază că rezultatele slabe ale României la testele PISA nu sunt o excepție izolată — ele reflectă o tendință îngrijătoare la nivel global, inclusiv în țările dezvoltate. Sistemele de învățământ tradiționale par depășite de ritmul schimbărilor tehnologice și de evoluția mentalităților tinerilor. Ca exemplu concret, Christian Năsulea menționează protestele violente din Franța, generate de elevi care consideră că școala nu le satisface nevoile — un fenomen de o amploare greu de imaginat în România, dar care ilustrează o criză profundă a relevanței școlii în societățile occidentale.Prin contrast, Christian Năsulea evidențiază modelele de succes din Asia — Japonia, Coreea de Sud și China — unde educația este plasată într-o poziție de mare prestigiu social. În aceste țări există „superstars" ai educației, profesori extrem de bine plătiți și recunoscuți public la fel ca cei mai faimoși artiști, iar această cultură a valorii educației se reflectă direct în performanțele elevilor și în rezultatele economice ale acestor societăți.Christian Năsulea argumentează că la nivelul OCDE sunt necesare răspunsuri noi la întrebarea esențială: cum adaptăm școala la nevoile reale ale tinerilor de astăzi, menținând în același timp un cadru cultural și de mentalitate care să susțină educația ca pilon fundamental al succesului individual și colectiv? Nu există un răspuns simplu — altfel, problemele ar fi fost deja rezolvate. Complexitatea acestui subiect este tocmai motivul pentru care rămâne una dintre marile provocări ale prezentului.Legătura cu procesul de aderare a României la OCDE este subliniată explicit: aspirația de a deveni membră nu este o simplă „invidie", ci o sursă de inspirație și un instrument de progres. Țările membre OCDE tind să performeze mai bine în multiple domenii, inclusiv în educație, tocmai pentru că apartenența la această organizație modelează percepția cetățenilor despre ei înșiși și standardele la care se raportează. Dacă România ar fi fost deja membră, efectele s-ar fi văzut atât în PIB, cât și în rezultatele din educație și în alte sectoare.Discuția se încheie cu o referință la un experiment din Statele Unite legat de experiența la catedră, care urmează să fie dezvoltată în continuarea emisiunii.Prima News Debate · 5 octombrie 2026educație, PISA, OCDE, România, sistem de învățământ, digitalizare, modernizarea statului, reformă educațională, Ziua Mondială a Educației, Christian Năsulea, economie, politici publice

Aleph · 5 oct 2026 · Știrile · Antreprenori români ...

https://alephnews.roEconomistul Christian Năsulea, profesor de economie internațională, analizează într-o apariție televizată fenomenul migrației fiscale a antreprenorilor români către Bulgaria, subliniind implicațiile acestuia pentru competitivitatea economică a României și pentru capacitatea statului de a colecta venituri bugetare.Punctul de plecare al discuției este o întrebare fundamentală pentru orice contribuabil: cât costă statul român și ce oferă în schimb pentru banii încasați? Christian Năsulea avertizează că nu poți crește colectarea fiscală dacă, în același timp, faci România mai puțin competitivă pentru cei care produc banii — adică pentru antreprenori și companii.Concret, Christian Năsulea constată că tot mai mulți antreprenori români și-au deschis firme în Bulgaria, atrași de un regim fiscal pe care îl consideră mai favorabil pentru anumite tipuri de afaceri. Bulgaria prezintă avantajul proximității geografice — se află la doar câteva ore distanță — și al unui cadru fiscal pe care Ch. Năsulea îl descrie ca fiind mai atractiv decât cel din România pentru un segment important de afaceri.Totuși, Christian Năsulea nuanțează: fiscalitatea nu este singurul criteriu luat în calcul de antreprenori atunci când decid unde să își înregistreze sau să își mute activitatea. Decizia de relocare fiscală este mai complexă și depinde, în mare măsură, de natura activității desfășurate. Cei mai expuși acestui fenomen sunt antreprenorii a căror activitate nu necesită o prezență fizică fixă la sediul companiei și care nu sunt dependenți de resurse sau constrângeri legate strict de localizarea geografică în România.În acest context, Christian Năsulea identifică sectorul IT drept cel mai vulnerabil. România are în continuare un sector IT cu o contribuție semnificativă la PIB, iar companiile mai mici din acest domeniu au capacitatea de a funcționa virtual, de oriunde în lume. Tocmai această flexibilitate le permite să se orienteze mai ușor și mai rapid către jurisdicțiile cu cel mai atractiv regim fiscal. Ch. Năsulea subliniază că antreprenorii din IT sunt, prin natura activității lor, cei mai mobili și, prin urmare, cei mai sensibili la diferențele de fiscalitate dintre state.Christian Năsulea recunoaște că, din punct de vedere al certitudinii datelor, fenomenul nu este încă pe deplin confirmat cu un nivel de rigoare statistică suficient de ridicat. Economiștii au nevoie de cel puțin un an pentru ca datele să se sedimenteze și să permită analize concludente. Cu toate acestea, Ch. Năsulea consideră că indicatorii disponibili în prezent sunt suficient de clari pentru a semnala transferul unor afaceri care funcționează la distanță dinspre România către jurisdicții mai atractive din punct de vedere fiscal.Concluzia implicită a analizei sale este una de avertisment pentru decidenții de politică publică: politica fiscală din România trebuie să țină cont de mobilitatea tot mai mare a capitalului și a activităților economice, în caz contrar riscând să piardă exact acei contribuabili care ar trebui să alimenteze creșterea colectării.Știrile · 5 octombrie 2026Christian Năsulea, fiscalitate, Bulgaria, migrație fiscală, antreprenori români, sector IT, competitivitate economică, politică fiscală, relocare firme, colectare fiscală, economie România, jurisdicție fiscală

Digi24 · 5 oct 2026 · Știrile dimineții · Deprecierea ...

https://digi24.roProfesorul de economie Christian Năsulea a fost invitat în direct la Digi24, în cadrul emisiunii „Știrile dimineții", pentru a analiza impactul crizelor suprapuse — energetică și politică — asupra economiei românești, cu un accent special pe deprecierea leului și consecințele sale concrete pentru gospodării și investitori.Punctul de pornire al discuției l-a constituit atingerea unui nivel record al cursului euro-leu, care a ajuns vineri la 5 lei și 34 de bani (aproape 5,35 lei). Redacția a ilustrat impactul practic al acestei evoluții printr-o serie de exemple concrete: economiile de 50.000 de lei și-au pierdut 4,8% din valoare ca urmare a deprecierii monedei naționale; o chirie de 500 de euro a crescut cu aproximativ 130 de lei față de începutul anului, ceea ce înseamnă un surplus de circa 1.500 de lei pe an dacă cursul s-ar menține la același nivel; iar o achiziție imobiliară de 100.000 de euro, care costa puțin peste 509.000 de lei în ianuarie, s-a scumpit cu aproximativ 25.000 de lei după creșterea cursului valutar.Christian Năsulea a subliniat de la bun început că aceste pierderi sunt ireversibile: România nu va mai reveni la nivelurile anterioare ale cursului, iar banii pierduți de populație ca urmare a deprecierii sunt definitiv duși. Analistul a plasat însă acest episod într-un context mai larg, observând că, în ultimii doi ani, fiecare perioadă de criză politică mai pronunțată a coincis cu episoade de depreciere accelerată a leului și de creștere mai accentuată a prețurilor. Instabilitatea politică generează, astfel, costuri economice reale și vizibile pentru cetățeni.Ch. Năsulea a folosit metafora „marginii prăpastiei" pentru a descrie situația structurală a României: în absența reformelor și a unei direcții politice coerente, statul român se menține constant într-o zonă de risc ridicat. Aceste costuri există în mod continuu, a explicat economistul, însă episoade precum cel din ziua de vineri le fac brusc vizibile și cuantificabile pentru populație.Discuția a abordat și dimensiunea percepției internaționale a României. Christian Năsulea a menționat că pe piața interbancară din ziua de vineri a cântărit și anticiparea deciziei agenției de rating Standard & Poor's privind menținerea ratingului de țară al României — decizie care a venit spre finalul aceleiași zile, aproape de miezul nopții, și care a confirmat păstrarea ratingului. Totodată, a fost semnalat și un comentariu recent al agenției Moody's referitor la efectele crizei politice asupra percepției investitorilor față de România, subliniind că vara trecută și săptămâna precedentă emisiunii au reprezentat o perioadă în care țara a trecut „pe lângă marginea prăpastiei" din perspectiva evaluărilor oficiale de risc.Intervenția s-a încheiat cu o întrebare deschisă despre modul în care investitorii se raportează neoficial la România, dincolo de evaluările formale ale agențiilor de rating — subiect ce urma să fie dezvoltat în continuarea emisiunii. Concluzia generală a lui Christian Năsulea: o rezolvare a crizei politice și formarea unui guvern cu puteri depline, capabil să implementeze reforme și să obțină susținere parlamentară, ar reprezenta un pas esențial pentru stabilizarea economică și îndepărtarea României de zona de risc.Știrile dimineții, Digi24 · 5 octombrie 2026curs valutar, depreciere leu, criză politică România, rating de țară, Christian Năsulea, inflație, economie românească, euro-leu, Standard & Poor's, Moody's, criză energetică, stabilitate financiară

Kanal D · 5 oct 2026 · Știrile Kanal D ...

https://kanald.roReportajul Știrilor Kanal D din 5 octombrie 2026 surprinde un nou val de scumpiri care a început să se resimtă la rafturile magazinelor din România, cu efecte directe asupra bugetelor gospodăriilor. Consumatorii intervievați în magazine declară că ajunseseră să cunoască prețurile produselor aproape pe de rost și că fiecare creștere suplimentară se simte imediat la casa de marcat. Printre produsele menționate se numără untul și alte alimente de bază, iar îngrijorările privind iarna apropiată se adaugă anunțurilor de scumpire a gazelor și energiei electrice.Comercianții confirmă că au primit deja de la furnizori noi liste de prețuri. O parte dintre majorări au intrat în vigoare începând cu 1 octombrie 2026, iar altele urmează să fie aplicate în perioada imediat următoare. Printre categoriile afectate se numără:- **Lactatele** – două companii mari din sector au scumpit produsele cu procente cuprinse între 6 și 8 %, lactatele fiind anticipate drept categoria cu cele mai mari creșteri din luna octombrie, putând atinge până la 8 %. - **Cafeaua** – scumpire cuprinsă între 4 și 8 %, aplicată tot de la începutul lunii octombrie. - **Detergenții**, **produsele congelate**, **mezelurile** și **hrana pentru animale** figurează și ele pe lista scumpirilor anunțate.Reportajul explică mecanismul din spatele creșterilor de prețuri, luând ca exemplu cașcavalul: în prețul final al unui astfel de produs se regăsesc costurile întregului lanț de producție și distribuție – materia primă (laptele), energia consumată în fabrică, ambalajul și transportul. Atunci când toate aceste costuri cresc simultan, efectul cumulat se reflectă inevitabil în prețul de raft.Calculând o medie simplă a majorărilor anunțate, jurnaliștii estimează o creștere medie de aproximativ 6 %. Concret, un coș de cumpărături pentru care un consumator plătea 500 de lei ar putea ajunge să coste în jur de 530 de lei în perioada următoare.Economistul Christian Năsulea, profesor în economie mondială, avertizează că toate modelele de predicție disponibile indică menținerea tendinței de creștere a prețurilor în zona produselor alimentare. Mai mult, Ch. Năsulea subliniază că însuși obiectivul de reducere a inflației pentru România este pus în dubiu în contextul actual.Datele statistice prezentate confirmă tabloul îngrijorător: potrivit celor mai recente cifre Eurostat, în august 2026 România a înregistrat cea mai mare rată anuală a inflației din Uniunea Europeană – 6,3 % –, aproape dublul mediei europene de 3,2 %. Aceasta plasează România în fruntea clasamentului scumpirilor la nivel comunitar.Reportajul conturează astfel o imagine de ansamblu a presiunilor inflaționiste cu care se confruntă consumatorii români: scumpiri în lanț la produse esențiale, costuri energetice în creștere odată cu sezonul rece și o rată a inflației care depășește cu mult media Uniunii Europene.Știrile Kanal D · 5 octombrie 2026inflație România, scumpiri alimente, prețuri octombrie 2026, lactate scumpire, creștere prețuri, Eurostat inflație UE, Christian Năsulea, economie România, coș cumpărături, energie gaze scumpire, politică monetară, prețuri consum

TVR · 4 oct 2026 · Ultima ediție · Rating ...

https://tvr.roRomânia a evitat, deocamdată, retrogradarea în categoria „junk" după ce agenția Standard & Poor's a decis să mențină ratingul de țară. Decizia vine însă cu o perspectivă negativă, ceea ce înseamnă că presiunea asupra economiei românești nu a dispărut, ci a fost doar amânată. În același timp, euro a atins un nou maxim istoric față de leu, semnal clar al insecurității pe care investitorii o asociază cu România în acest moment.Analiștii și oficialii subliniază că menținerea ratingului a fost posibilă datorită măsurilor parțiale de reducere a deficitului bugetar și progreselor în absorbția fondurilor europene. Totuși, riscurile rămân ridicate: blocajul politic prelungit și absența unui plan bugetar credibil pot oricând deteriora calificativul de țară și, implicit, costurile de împrumut ale statului. O eventuală retrogradare ar scumpi finanțarea datoriei publice și ar afecta negativ nivelul investițiilor în România.Președintele Nicușor Dan a declarat că menținerea direcției economice depinde de responsabilitatea politică și de stabilitatea economică. Premierul interimar Ilie Bolojan a explicat că respectarea angajamentelor asumate față de partenerii externi a făcut posibilă această decizie favorabilă a S&P. Ministrul interimar al finanțelor a reamintit că România a trecut prin trei reconfirmări de rating în 2026: Fitch în iulie, Moody's în august și Standard & Poor's în octombrie. Toate trei erau considerate esențiale pentru menținerea perspectivelor economice pe 2027 și 2028, iar un accident la oricare dintre agenții ar fi generat efecte negative severe pe termen mediu și lung.În direct prin telefon, Christian Năsulea, profesor de economie, a nuanțat semnificația veștii: menținerea ratingului nu reprezintă o rezolvare a problemelor, ci doar evitarea unei agravări a situației existente. „Nu e o veste bună că am fi rezolvat ceva, doar am reușit la limită să evităm agravarea situației în care ne aflăm", a precizat Ch. Năsulea. El a atras atenția că deprecierea leului nu este un fenomen izolat, ci reflectă fragilizarea statului ca urmare a deciziilor clasei politice. Aceasta este a treia episoadă de depreciere a monedei naționale în mai puțin de doi ani, ceea ce indică o tendință structurală îngrijorătoare.Christian Năsulea a subliniat că adevăratul test pentru România va fi construcția bugetului pentru 2027 și, implicit, pentru 2028. Politicienii români trebuie să conștientizeze că țara se află într-un context global marcat de tensiuni majore, iar finanțarea statului depinde în continuare masiv de împrumuturi externe — aproximativ un miliard de euro pe săptămână în medie — pentru acoperirea cheltuielilor cu pensiile și salariile. Cursul euro la niveluri istorice este, în opinia sa, o dovadă concretă a insecurității pe care o percepe piața față de economia românească.Concluzia generală a emisiunii: România a câștigat o gură de oxigen, dar miza reală rămâne consolidarea fiscală, reducerea deficitului și recâștigarea încrederii investitorilor prin măsuri bugetare credibile și stabilitate politică. Fără acestea, presiunea agențiilor de rating va reveni cu forță sporită.Ultima ediție · TVR · 4 octombrie 2026rating Romania, Standard and Poors, junk, curs euro leu, deficit bugetar, stabilitate economica, Christian Năsulea, agentii de rating, buget 2027, investitori, politica fiscala, Nicusor Dan