Euronews România · 14 sep 2026 · Vocile care contează ...

https://euronews.com/romanianÎn cadrul emisiunii, Christian Năsulea, profesor de economie mondială, și politologul Cristian Pârvulescu analizează declarațiile președintelui Nicușor Dan privind situația economică și financiară a României. Discuția se concentrează pe riscul retrogradării ratingului suveran al țării în categoria junk și pe măsurile economice necesare în perioada următoare.Președintele Nicușor Dan a subliniat că principalul risc pentru rating-ul României nu este reprezentat de situația financiară, ci de incertitudinea politică prelungită. Acesta a explicat că indicatorii financiari ai țării sunt mai buni decât acum un an și că reducerea cheltuielilor statului a contribuit la stabilizarea economiei într-o perioadă marcată de presiuni bugetare. Cu toate acestea, președintele recunoaște că aceste tăieri obligatorii din cheltuielile statului au avut un impact negativ asupra nivelului de trai al cetățenilor și asupra puterii lor de cumpărare.În ceea ce privește viitorul, șeful statului avertizează că noul guvern va fi obligat să ia măsuri similare de reducere a cheltuielilor. Până la sfârșitul anului 2026, executivul va trebui să elaboreze bugetul pentru 2027 și să se încadreze în ținta de deficit bugetar asumată atât față de Comisia Europeană, cât și față de investitori. Președintele se declară convins că liderii politici cu care s-a întâlnit și-au asumat acest angajament.Christian Năsulea confirmă că instabilitatea politică a fost principalul argument invocat de agențiile de rating în evaluările recente. Profesorul explică că, deși indicatorii economici nu sunt excelenti, aceștia sunt mai buni decât în perioadele anterioare. România continuă să meargă "pe o muchie de cuțit" și să fie "pe marginea prăpastiei", dar situația nu s-a deteriorat. În luna august, lipsa unui guvern funcțional și starea de instabilitate politică prelungită au reprezentat principalele obiecții ridicate de agenția de rating. Din fericire, specialiștii de la Ministerul de Finanțe și Banca Națională a României au reușit să prezinte argumente suficient de convingătoare pentru a evita retrogradarea la acel moment.Năsulea menționează că următoarea evaluare importantă va fi efectuată de agenția S&P pe 2 octombrie 2026. Și această agenție va analiza contextul politic în evaluarea sa, ceea ce înseamnă că absența unui guvern stabil continuă să reprezinte un risc major pentru rating-ul suveran al României. Mesajul central este că, pentru a evita retrogradarea în categoria junk, România are nevoie urgentă de stabilitate politică și de un guvern funcțional capabil să implementeze măsurile bugetare necesare.Vocile care contează, 14 septembrie 2026rating suveran, stabilitate politică, deficit bugetar, agenții de rating, Nicușor Dan, Christian Năsulea, economie România, cheltuieli bugetare, S&P, Ministerul Finanțelor, retrogradare junk, Comisia Europeană

Kanal D · 15 sep 2026 · Știrile Kanal D ...

https://kanald.roUn raport al Curții de Conturi a scos la iveală nereguli grave la Casa Națională de Pensii Publice, arătând că peste 2,2 milioane de pensionari ar fi primit venituri calculate greșit – reprezentând aproape jumătate din totalul pensionarilor din România. Potrivit raportului, pentru aceste cazuri există suspiciuni că punctajul folosit la calculul pensiei ar fi fost mai mic decât cel cuvenit, în timp ce pentru alte peste jumătate de milion de persoane punctajul ar fi fost mai mare decât trebuia.Reportajul prezintă cazuri concrete de pensionari revoltați care se plâng că veniturile lor sunt mai mici decât se așteptau și că nu toți anii de muncă au fost luați în considerare la calcul. Unii pensionari care au lucrat același număr de ani primesc pensii diferite, iar recalculările greșite au dus la rețineri nejustificate din venituri.Inspectorii Curții de Conturi au identificat și cazuri în care plățile pensiilor au continuat după decesul beneficiarilor, abatere care se ridică la peste 540.000 de lei. Christian Năsulea, economist, explică în materialul TV că avem de-a face cu o instituție care, din cauza proiectării foarte proaste a sistemului public de pensii, este deficitară și cere în mod regulat bani de la buget pentru a putea plăti pensiile.Raportul mai relevă abateri grave în ceea ce privește salariile angajaților Casei Naționale de Pensii Publice. Aceștia au primit spor de confidențialitate contrar legii, și-au majorat salariile nejustificat, iar un șef de birou a continuat să-și încaseze salariul deși funcția ar fi trebuit desființată. Numai sporurile ilegale acordate angajaților se ridică la peste 140.000 de lei.Controalele au mai descoperit că fondul de rezervă bugetară a fost folosit pentru cheltuieli recurente, deși este destinat exclusiv celor urgente sau neprevăzute. Auditul Curții de Conturi a fost efectuat din august anul trecut până în februarie, scoțând la iveală disfuncționalități majore într-o instituție publică vitală pentru milioane de români.Știrile Kanal D · 15 septembrie 2026pensii, Casa Națională de Pensii Publice, Curtea de Conturi, recalculare pensii, nereguli, Christian Năsulea, economist, pensionari, sistem public de pensii, deficit bugetar, sporuri ilegale, România

Digi24 · 14 sep 2026 · Ştirile dimineţii · Dobânzi ...

https://digi24.roChristian Năsulea, profesor de economie, analizează impactul creșterii dobânzii de referință anunțate de Banca Centrală Europeană asupra românilor cu credite în euro. Expertul explică faptul că multe dintre ajustările de dobândă au fost deja integrate în ratele bancare din ultimele luni, Euribor depășind pragul de 2,5%. Astfel, pentru mulți debitori, ratele mai mari sunt deja o realitate, băncile anticipând creșterea dobânzii de referință și ajustând progresiv costurile pentru a evita un șoc brusc.Ch. Năsulea clarifică că această creștere nu va însemna neapărat rate și mai mari pentru toți românii cu credite în euro, deoarece ajustările au fost făcute preventiv de către instituțiile bancare. Ratele au crescut gradual în funcție de momentul actualizării contractelor individuale de credit, băncile integrând în costuri așteptările privind inflația la nivel european și contextul crizei energetice.Pentru a înțelege evoluțiile viitoare, profesorul recomandă urmărirea indicelui Euribor, care reflectă anticipările băncilor privind direcția economică. Băncile ajustează costurile pe baza estimărilor legate de dobânda de referință și inflație pe termen lung, pe 6 luni sau mai mult.În ceea ce privește perspectivele pe termen scurt și mediu, expertul avertizează că situația rămâne dificilă. Din cauza contextului internațional complicat - criza energetică, tensiunile din Orientul Mijlociu și efectele asupra pieței europene - nu se preconizează o îmbunătățire rapidă a condițiilor economice. Pe termen scurt, șansele unei ameliorări sunt reduse.Totuși, pe termen mediu ar putea exista o ușoară îmbunătățire a situației, în special dacă tensiunile din Iran se vor calma. Christian Năsulea estimează că, dacă tendințele actuale continuă, românii cu credite în euro se pot aștepta la o creștere adițională a dobânzii de aproximativ 0,25% în cursul anului următor.Dincolo de disconfortul la nivel individual pentru familiile cu credite, există și efecte în lanț asupra nivelului general de trai și costului vieții. Industriașii europeni au lansat avertismente privind impactul crizei energetice asupra afacerilor și implicit asupra angajaților, semnalând provocări economice mai ample la nivel european.Ştirile dimineţii, 14 septembrie 2026dobânzi BCE, credite euro, Euribor, inflație, criză energetică, rate bancare, Banca Centrală Europeană, economie România, costuri credite, politică monetară, Christian Năsulea

ANTENA3 · 14 sep 2026 · Newsroom · Scumpiri carburanți ...

https://antena3.roÎn cadrul emisiunii Newsroom de la ANTENA3, profesorul de economie mondială Christian Năsulea analizează contextul actual al scumpirilor masive la carburanți din România și impactul asupra economiei. Benzina standard se vinde sub 10 lei doar în câteva stații, în timp ce restul carburanților ajung la aproape 11 lei, iar motorina a depășit deja acest prag. Cetățenii intervievați confirmă dificultățile: cu 200 de lei se pot cumpăra doar 18 litri de carburant.Christian Năsulea explică faptul că factorul determinant al acestor creșteri de preț este războiul din Iran și instabilitatea din regiune, care generează expectative negative pe piețele internaționale. Expertul avertizează că vom avea vești proaste în continuare pentru cel puțin câteva zile, iar unii specialiști se așteaptă ca prețurile să continue să crească într-un ritm susținut pentru o perioadă mai lungă pe piața europeană.Dincolo de impactul direct asupra bugetelor românilor, profesorul Năsulea subliniază că aceste scumpiri de pe piața carburanților reprezintă o veste extraordinar de proastă pentru economia națională, întrucât vor genera o creștere foarte mare a ratei inflației. Sunt menționate și scenariile negative elaborate de Asociația Energia Inteligentă, care prevăd impact și asupra prețurilor la alimente în lunile următoare.Totuși, în contextul european, Christian Năsulea oferă și o perspectivă mai optimistă pentru România: economiile europene nu aveau o rată a inflației comparabilă cu cea din țara noastră, ceea ce înseamnă că situația lor se va înrăutăți proporțional mai mult. Pentru România există încă posibilitatea de a rezolva lucrurile și chiar de a vedea o scădere a inflației, dar acest lucru este condiționat de implementarea reformelor pe care politicienii le-au promis. Aceste reforme ar putea duce la un ritm de creștere a prețurilor semnificativ mai mic față de scenariul actual.Analiza subliniază vulnerabilitatea economiei românești la șocurile externe din piața energiei, dar și oportunitatea ca, prin reforme structurale adecvate, România să îmbunătățească situația inflației în ciuda contextului internațional nefavorabil.Newsroom, 14 septembrie 2026carburanți, inflație, preț benzină, preț motorina, război Iran, economie România, Christian Năsulea, creștere prețuri, reforme economice, piața energiei, Newsroom, ANTENA3

B1TV · 13 sep 2026 · Ştirile B1TV · Impactul ...

https://b1tv.roBanca Centrală Europeană a crescut dobânda de referință la 2,5%, cu un impact direct asupra românilor care au credite în euro. Christian Năsulea, profesor de economie, explică în detaliu consecințele acestei decizii pentru debitorii din România.Creșterea dobânzii BCE cu 0,25 puncte procentuale, de la 2,25% la 2,5%, reprezintă prima majorare din 2023 încoace, după o lungă perioadă de stabilitate. Deși creșterea pare mică, efectele asupra ratelor vor fi resimțite rapid - românii vor plăti rate ajustate cel târziu luna următoare după această decizie.Pentru românii care câștigă salariul în lei dar au credite în euro, există un risc dublu: pe lângă creșterea EURIBOR, aceștia se confruntă și cu un curs valutar leu-euro din ce în ce mai nefavorabil. Christian Năsulea subliniază că volatilitatea cursului de schimb reprezintă cea mai mare problemă pentru această categorie de debitori. Cursul leu-euro a crescut cu aproximativ 5% față de anul trecut, când era sub 5 lei pentru un euro. Adăugând la aceasta creșterea de 10% a dobânzii de referință BCE, românii care trebuie să schimbe lei în euro pentru a-și achita ratele se confruntă cu rate semnificativ mai mari.În ceea ce privește Banca Națională a României, aceasta nu este obligată să urmeze decizia BCE, cele două politici monetare fiind neconectate. Totuși, BNR se confruntă cu probleme mult mai complicate legate de deficitul bugetar și necesitatea de a controla inflația ridicată din România. Christian Năsulea explică că, deși criza energetică internațională are un impact negativ, problema principală rămâne dezechilibrul financiar al statului, unde cheltuielile depășesc cu mult veniturile. O parte din acești bani ajung înapoi în piața românească, accelerând ritmul de creștere a prețurilor.Decizia BNR de a majora sau menține dobânda-cheie devine critică în acest context. O eventuală creștere ar scumpi și creditele în lei și ar amâna reducerea ratelor calculate în funcție de IRCC. Incertitudinea politică, marcată de absența unui guvern stabil, agravează și mai mult situația economică și pune presiune suplimentară asupra deciziilor de politică monetară.Știrile B1TV, 13 septembrie 2026dobânzi BCE, credite euro, EURIBOR, curs valutar, BNR, politică monetară, inflație, deficit bugetar, rate credite, Christian Năsulea, economie România, stabilitate financiară

Digi24 · 13 sep 2026 · Focus România · Eșecul ...

https://digi24.roLa încheierea programului PNRR, doar un sfert din cele aproape 25.000 de proiecte finanțate au fost finalizate efectiv, restul fiind în diverse faze de implementare, suspendate sau anulate. Din datele oficiale ale Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene de la 1 septembrie, doar 6.084 de proiecte din totalul de 24.847 figurau ca finalizate, reprezentând doar 24,49%, în timp ce 18.670 rămâneau în stadii variate de execuție.Cu doar câteve luni înainte de expirarea termenului limită, guvernanții au modificat legislația pentru a evita pierderea fondurilor europene. În iulie au schimbat legea astfel încât lucrările să poată fi recepționate chiar dacă nu sunt complet finalizate, introducând conceptul de recepționare a "lucrărilor esențiale" dacă sunt gata în proporție de minimum 95%, lăsând lucrările auxiliare să fie terminate după 31 august. Această modificare legislativă a permis deconta toate plățile certificate până la data limită, chiar dacă investițiile nu erau integral terminate.Investigația de teren dezvăluie discrepanțe majore între documentele oficiale și realitatea din șantiere. În orașul Pogoanele, județul Buzău, un proiect de construcție de locuințe pentru tineri figura cu progres fizic de doar 65% la 1 septembrie, deși primăria susține că s-a făcut recepția în termen. Pe șantier însă, muncitorii încă montau cărămizi, lucrau la scările exterioare și montau gresie - lucrări considerate esențiale care teoretic ar fi trebuit finalizate înainte de recepție.În orașul Lehliu Gară, județul Călărași, situația este și mai problematică. Proiectele de reabilitare termică a clădirilor publice - sediul primăriei, liceul, școala gimnazială, spitalul și Casa de Cultură - figurează pe site-ul ministerului cu grad de execuție fizică între 32% și 43%. Administratorul public susține că toate lucrările au fost recepționate și se mai execută doar retușuri minore. Realitatea de pe teren contrazice această afirmație: la Liceul Alexandru Odobescu se lucrează încă la tencuirea fațadei și dărâmarea unei structuri de beton de la intrare, deși lucrarea apare ca recepționată și gata în proporție conformă cu legea.Aceste exemple ilustrează modul în care autoritățile locale și centrale au folosit artificii legislative pentru a evita pierderea fondurilor europene, creând o discrepanță majoră între documentația oficială și stadiul real al proiectelor pe teren.Focus România, 13 septembrie 2026PNRR, fonduri europene, proiecte nefinalizate, administrație locală, modificare legislativă, recepție lucrări, Ministerul Investițiilor, implementare proiecte, bani europeni, eficiență guvernamentală, infrastructură publică, transparență

Digi24 · 10 sep 2026 · Jurnalul de Seară · ...

https://digi24.roÎn contextul blocajului politic prelungit în România, după căderea guvernului pe 5 mai 2026, un nou sondaj relevă schimbări semnificative în preferințele electoratului. La peste patru luni de la intrarea în criză politică, românii manifestă o dorință crescută de a-și exprima nemulțumirea față de clasa politică prin vot.Datele comparative ale sondajului arată evoluția din mai până în septembrie 2026, cu focus pe electoratul care declară sigur că va merge la vot. În mai 2026, cifrele erau următoarele: AUR avea 41,4% dintre votanții siguri, PSD 13,3%, PNL 21,9%, iar USR 10,8%. În septembrie, situația s-a schimbat considerabil: AUR înregistrează o creștere vizibilă, PSD ajunge la 16,4%, PNL scade la 17,2%, în timp ce USR crește ușor la 11,4%.O observație centrală este că din ce în ce mai mulți cetățeni doresc să meargă la vot pentru a transmite un mesaj clar politicienilor. Deși liderii politici nu fac concesii și mulți declară că nu vor alegeri anticipate - chiar dacă unii se laudă că nu le este teamă de anticipate, ca un fel de avertisment pentru adversari că aceștia își pot pierde mandatele - electoratul pare hotărât să pedepsească clasa politică prin vot.În studiou, Christian Năsulea analizează contextul economic mai larg, subliniind că România se află în procedură de deficit excesiv încă din 2019, deci problemele bugetare nu sunt recente. Lucian Mândruță observă că românii doresc "să dea câteva palme clasei politice" prin vot, aceasta fiind "cea mai dureroasă" modalitate de a-și exprima nemulțumirea.Situația economică actuală agravează starea de spirit: lipsa unui guvern funcțional, absența unei perspective clare privind finanțele publice și factori externi precum creșterea prețului petrolului - barilul depășind 100 de dolari după bombardarea Iranului de către Trump - amenință cu prețuri record la carburanți. Deși guvernul Bolojan nu poate fi învinuit pentru șocurile externe, cetățenii tind să facă clasa politică actuală responsabilă pentru toate dificultățile economice.Discuția evidențiază că, în lipsa altor instrumente de influență, votul rămâne singura modalitate prin care românii pot sancționa performanța slabă a politicienilor într-o perioadă marcată de stagnare politică și deteriorare economică.Jurnalul de Seară, 10 septembrie 2026Tags: criză politică, sondaj electoral, AUR, alegeri anticipate, blocaj politic, deficit bugetar, comportament electoral, partidele politice, preferințe electorale, România 2026

Digi24 · 8 sep 2026 · Ştirile dimineţii · Datoria ...

https://digi24.roConsiliul Fiscal avertizează că datoria publică a României ar putea depăși 100% din PIB în următorii ani, ca urmare a cheltuielilor excesive ale statului și a capacității reduse de colectare a taxelor. Potrivit raportului anual al Consiliului Fiscal, în scenariul în care nu se iau măsuri suplimentare de ajustare, datoria publică va continua să crească în medie cu 3,4% anual, putând depăși 70% din PIB până în 2030 și ajungând la pragul de 100% până în 2040. Acest lucru ar însemna că aproximativ 7% din PIB ar fi absorbit exclusiv de plata dobânzilor în 2040, o situație agravată de faptul că peste jumătate din datoria publică este denominată în valută.Într-un scenariul alternativ, în care consolidarea bugetară este intensificată, datoria ar continua traiectoria ascendentă pentru încă un an, atingând un vârf de 62,3% din PIB în 2027, după care ar urma un traseu descrescător pe parcursul următorilor 10 ani, dar într-un ritm mai lent decât cel al creșterii anterioare.O problemă majoră identificată de Consiliul Fiscal este capacitatea extrem de redusă a statului român de a colecta taxele. România se află la coada clasamentului european din punct de vedere al veniturilor fiscale, strângând doar 29,2% din PIB în 2025, comparativ cu media Uniunii Europene de puțin peste 40%. Raportul evidențiază că economia subterană în România reprezintă aproximativ 29% din PIB, iar această situație este favorizată de ceea ce specialiștii numesc "cultura impunității".Christian Năsulea, profesor de economie, explică în intervenția sa că problema colectării taxelor persistă deoarece statul român nu face o ofertă bună contribuabililor care să îi convingă să își plătească obligațiile fiscale. Dincolo de discursurile politice care pledează pentru măsuri de forță în colectarea taxelor, realitatea este că în lumea actuală cetățenii și companiile au multiple posibilități de a-și muta activitatea și de a plăti taxe în altă parte atunci când consideră că nu primesc servicii publice adecvate în schimbul contribuțiilor lor. România se află în această situație de mulți ani, ceea ce face ca rezolvarea problemei să fie și mai complicată în contextul actual.Ştirile dimineţii · 8 septembrie 2026datorie publică, deficit bugetar, Consiliul Fiscal, colectare taxe, evaziune fiscală, PIB, consolidare bugetară, Christian Năsulea, economie subterană, politică fiscală, Digi24, România

Romania TV · 8 sep 2026 · Ştirile România TV ...

https://romaniatv.netÎn această ediție a Știrilor România TV, economistul Christian Năsulea analizează două probleme majore ale sistemului de pensii din România: investiția masivă a fondurilor private în titluri de stat (157 miliarde de lei) și propunerea Consiliului Fiscal de creștere a vârstei de pensionare.Reporterul Marina Cioacă prezintă avertismentul Consiliului Fiscal privind necesitatea ajustării graduale a vârstei de pensionare în funcție de speranța de viață. Conform analizei, sistemul public de pensii (Pilonul 1) nu mai este sustenabil, iar colapsul ar putea surveni când toți decrețeii vor ieși la pensie. Începând din 2030, valul va fi puternic: un milion de decreței se vor retrage din activitate, ceea ce va crea presiuni uriașe asupra sistemului. Problema este agravată de lipsa forței de muncă - România importă deja forță de muncă din afară.Ch. Năsulea oferă o analiză detaliată a situației, precizând că speranța de viață în România este de 76,5 ani în medie, cu 79,4 ani pentru femei - cu un an și jumătate mai puțin decât media Uniunii Europene. Deși România nu se află în situația cea mai gravă, rămâne una dintre țările cu speranță de viață redusă.Problemele sistemului public de pensii sunt structurale: în fiecare lună, bugetul de stat trebuie să vireze bani suplimentari pentru a menține sistemul funcțional. Mecanismul nu a fost gândit corect - banii care intră în sistem nu sunt folosiți pentru a produce randament și a asigura sustenabilitate. Diferența dintre contributiile care intră și pensiile care trebuie plătite lunar este foarte mare și crește constant pe măsură ce numărul pensionarilor crește, în timp ce numărul de angajați din economia românească rămâne relativ constant.Ch. Năsulea concluzionează că creșterea vârstei de pensionare este o variantă foarte plauzibilă, deoarece sistemul actual deja nu este sustenabil. În câțiva ani, dezechilibrele vor deveni imposibil de susținut de la bugetul de stat, care funcționează deja cu un deficit uriaș. Sistemul nu asigură nici măcar un trai decent pentru pensionarii care se bazează exclusiv pe pilonul public.Știrile România TV, 8 septembrie 2026pensii, vârsta de pensionare, Consiliul Fiscal, Christian Năsulea, sistem public de pensii, decreței, fonduri private, titluri de stat, sustenabilitate, deficit bugetar, speranța de viață, Pilonul 1