Economistul Christian Năsulea, profesor de economie, este invitat la Știrile dimineții pentru a analiza provocările cu care se va confrunta noul guvern al României, în contextul negocierilor în curs pentru formarea acestuia.
Christian Năsulea pornește de la ceea ce consideră a fi chestiunea centrală: România a atins limita suportabilității fiscale. Orice nouă creștere de taxe ar genera, în opinia sa, o contracție suplimentară a activității economice, într-un moment în care creșterea PIB este deja evaluată la aproximativ 0%, economia aflându-se practic în stagnare — cu oscilații minore atât în teritoriu pozitiv, cât și negativ. Astfel, majorarea fiscalității este exclusă ca soluție.
Singura cale viabilă pentru reducerea deficitului bugetar, argumentează Ch. Năsulea, este tăierea cheltuielilor în exces — estimate la câteva zeci de miliarde de lei. Statul trebuie să ajungă în situația în care veniturile acoperă cheltuielile, fără a recurge la presiune fiscală suplimentară asupra economiei private.
Un subiect central al discuției îl reprezintă reforma administrativ-teritorială. Ch. Năsulea susține că o astfel de reformă este necesară și posibilă, inclusiv prin reducerea numărului de angajați în administrația publică acolo unde productivitatea este scăzută sau munca insuficientă. El subliniază că digitalizarea serviciilor statului ar permite funcționarea acestuia cu mai puțini angajați și la un nivel de eficiență superior.
Referitor la companiile de stat, economistul descrie situația ca fiind „dezastruoasă”: pierderi masive ale întreprinderilor publice absorb resurse care ar trebui direcționate către educație și sănătate — domenii subfinanțate cronic. Această risipă instituționalizată este prezentată ca unul dintre factorii structurali care blochează consolidarea fiscală.
Ch. Năsulea abordează și dimensiunea politică a reformelor. Indiferent dacă viitorul executiv va fi unul tehnocrat sau politic, guvernul va fi nevoit să negocieze majorități parlamentare proiect cu proiect, măsură cu măsură. Reformele care afectează interese ale unor grupuri de angajați din sectorul public vor genera în mod predictibil opoziție politică. Economistul observă o contradicție flagrantă în comportamentul parlamentar: unii actori politici declară public că susțin reforma, dar nu o votează în practică, în timp ce alții, aflați în opoziție, nu au niciun stimulent să sprijine măsurile unui guvern din care nu fac parte — și nici nu au contribuit până acum la rezolvarea problemei.
În pofida acestei configurații dificile, Ch. Năsulea consideră că un consens minim este absolut necesar. Nu este vorba despre o majoritate stabilă pe termen lung sau despre o mare coaliție, ci despre recunoașterea colectivă, inclusiv de către fiecare parlamentar în parte, că anumite reforme sunt inevitabile și că blocarea lor are costuri reale pentru România. Concluzia sa este că țara se află într-o stare de confuzie instituțională: toată lumea știe că banii nu ajung și că trebuie făcut ceva, dar complexitatea situației face ca pentru mulți — politicieni și cetățeni deopotrivă — ieșirea să pară imposibilă.
Știrile dimineții, Digi24 · 6 octombrie 2026
deficit bugetar România, reformă administrativă, companii de stat, creștere economică, taxe și fiscalitate, guvern România 2026, Christian Năsulea, cheltuieli publice, digitalizare administrație, reformă teritorială, stagnare economică, politică fiscală