Christian Nasulea

Prima News · 30 sep 2026 · Prima News Debate ...

https://primanews.roChristian Năsulea, profesor de economie internațională, revine în studioul Prima News pentru a analiza una dintre cele mai tensionate zile din calendarul economic și politic recent al României. Discuția se concentrează pe două evenimente cu impact major: votul din Parlament pentru învestirea Guvernului Mureșan și așteptata decizie a agenției de rating S&P privind ratingul de țară al României.Năsulea subliniază că ziua nu poate fi așteptată cu liniște, ci cu un stres considerabil, deoarece există argumente atât în favoarea menținerii ratingului de țară, cât și în favoarea unui downgrade. Variabila centrală rămâne votul din Parlament: dacă Guvernul Mureșan primește învestitura, probabilitatea unui downgrade scade semnificativ. În schimb, absența unui guvern cu puteri depline reduce șansele ca România să transmită semnale de stabilitate instituțională și fiscală către exterior.Ch. Năsulea nuanțează că un downgrade nu este cert nici în scenariul în care guvernul nu este confirmat, în special în contextul declarațiilor recente ale președintelui, însă probabilitatea unui rezultat favorabil este net mai mică fără un executiv funcțional. El descrie o perioadă de câteva săptămâni în care activitatea sa principală a constat în răspunsuri la solicitări de informații venite din partea unor organizații internaționale — fonduri de investiții, centre de analiză, grupuri industriale — care doresc să înțeleagă direcția în care se îndreaptă România: statul, economia, viața publică.Un punct important al analizei vizează paradoxul percepției externe față de cea internă: deseori, observatorii din afara țării au o imagine mai clară și mai structurată despre ce se întâmplă în România decât cei aflați în mijlocul evenimentelor. Faptul că există resurse investite la nivel internațional pentru monitorizarea situației din România arată că țara contează pe harta globală, dar în același timp reflectă un semnal de alarmă — România este percepută ca un factor de risc pentru economia internațională, nu doar ca un furnizor de securitate, rol pe care politicienii îl invocă frecvent.Năsulea atrage atenția că pentru a fi un furnizor credibil de securitate, lucrurile trebuie să fie în ordine în plan intern, ceea ce este departe de realitatea actuală. Votul din Parlament este descris ca principala și aproape singura pârghie rămasă la dispoziția României pentru a influența decizia S&P, însă probabilitățile la momentul discuției sugerează că acest instrument nu va fi utilizat — șansele de confirmare a Guvernului Mureșan sunt apreciate ca relativ scăzute. Prin urmare, analiza trebuie orientată spre scenarii alternative.Spre finalul segmentului, Ch. Năsulea pregătește o clarificare legată de declarația sa anterioară conform căreia nu există motive imediate să ajungem în incapacitate de plată (default), explicând că această apreciere trebuie înțeleasă în corelație atât cu votul parlamentar din ziua respectivă, cât și cu contextul economic mai larg al României.Prima News Debate · 30 septembrie 2026rating de țară, downgrade S&P, Guvernul Mureșan, Christian Năsulea, economie România, risc fiscal, stabilitate instituțională, investitori internaționali, politică economică, vot Parlament

 in Uncategorized by

Digi24 · 30 sept 2026 · Știrile dimineții · Dobânzi, ...

https://digi24.roRomânia traversează o perioadă de turbulențe economice severe, amplificate de un scandal politic prelungit și de absența unui guvern funcțional stabil. În această ediție a Știrilor dimineții, jurnalistul Sebastian Boldea discută cu profesorul de economie Christian Năsulea despre starea economiei românești în ziua unui vot crucial în Parlament, programat să înceapă la aproximativ 3 ore și 40 de minute de la momentul emisiunii.Unul dintre principalele subiecte analizate este evoluția dobânzilor la care se împrumută România pe piețele internaționale. Dacă în urmă cu două săptămâni dobânda pentru titlurile de stat pe 10 ani se situa în jurul valorii de 6,4%, aceasta a urcat deja peste 7%, cu riscul de a continua să crească în absența unui guvern stabil. Christian Năsulea avertizează că, deși în spațiul public s-a vehiculat ideea că România se împrumută deja la dobânzi specifice ratingului „junk", contextul actual este diferit față de precedentul istoric. La ultima degradare a ratingului României la nivel de junk, dobânzile atinseseră aproximativ 14%, însă atunci inflația era aproape zero sau chiar negativă, din cauza crizei financiare globale. În prezent, inflația se situează în jurul valorii de 6,4%, ceea ce înseamnă că, în scenariul unui nou downgrade la junk, dobânzile reale suportate de România ar putea depăși cu mult precedentul, cumulând cei circa 14% specifici ratingului junk cu rata inflației existente — un scenariu cu consecințe extrem de grave pentru finanțele publice.Un alt subiect important îl reprezintă cursul de schimb leu-euro, care a atins recent un vârf istoric. Christian Năsulea explică că deprecierea monedei naționale este cauzată în principal de haosul politic și de lipsa unei viziuni clare privind redresarea economică a țării. Incertitudinea determină ieșiri de capital, care exercită presiuni suplimentare asupra cursului de schimb. Totodată, profesorul subliniază că Banca Națională a României este în prezent nevoită să apere cursul în jurul pragului de aproximativ 5,3 lei pentru un euro, întrucât o depreciere mai accentuată ar declanșa noi ieșiri de capital din zona titlurilor de stat și a datoriei suverane, destabilizând și mai mult economia. Apărarea cursului are însă un cost: alimentează presiunile inflaționiste.În ceea ce privește impactul votului din Parlament asupra cetățenilor, Christian Năsulea avertizează că un rezultat negativ — respectiv neacordarea încrederii unui guvern — ar putea genera noi creșteri de prețuri. Totuși, profesorul nuanțează: o mare parte din inflația actuală este generată de deficitul bugetar și de banii împrumutați de stat și injectați în economie. Paradoxal, în scenariul în care România nu poate obține finanțare și este forțată să reducă cheltuielile bugetare, presiunile inflaționiste ar putea fi mai mici decât în scenariul în care statul continuă să se împrumute și să cheltuiască. Evaluarea agenției de rating S&P, așteptată la finalul săptămânii, reprezintă un alt moment critic, cu potențialul de a agrava sau de a tempera situația.Ştirile dimineţii · Digi24 · 30 septembrie 2026economie România, dobânzi titluri de stat, rating de țară, junk, curs valutar leu-euro, Banca Națională, deficit bugetar, inflație, criză politică, S&P, Christian Năsulea, guvern România

 in Uncategorized by

Kanal D · 29 sep 2026 · Follow us · ...

https://kanald.roLectorul universitar Christian Năsulea, analist economic, apare în emisiunea „Follow us" de la Kanal D pentru a explica pe înțelesul tuturor ce înseamnă perspectiva intrării României în categoria „junk" (gunoi, în traducere directă) din punct de vedere al ratingului de credit suveran, și ce consecințe ar putea avea aceasta asupra economiei și vieții de zi cu zi a românilor.Ch. Năsulea pornește de la îngrijorarea generală resimțită în spațiul public și recunoaște că această perioadă este una deosebit de stresantă chiar și pentru economiști: întrebările vin din toate părțile, iar răspunsurile clare lipsesc, în mare parte pentru că planul real al politicienilor români nu este cunoscut sau comunicat transparent. Fără a cunoaște direcția pe care o va lua statul român în materie de politică fiscală, este dificil să se răspundă cu precizie la întrebarea fundamentală: unde se îndreaptă economia și, implicit, economiile și viețile cetățenilor?Analistul subliniază relația strânsă — și nefericită — dintre stat și cetățeni: statul este un instrument al societății, iar deciziile proaste luate în trecut vor fi, inevitabil, plătite de români. Responsabilitatea nu aparține unei entități abstracte, ci tuturor celor care alcătuiesc statul.Christian Năsulea explică apoi ce este, concret, ratingul de tip „junk": agențiile de rating analizează capacitatea statului român de a rambursa împrumuturile contractate — sute de miliarde de euro. Până la momentul apariției, România fusese evaluată de două ori, urmând ca pe 2 octombrie să aibă loc o nouă analiză decisivă, care va stabili dacă țara intră sau nu în această categorie nedorită. Această evaluare vizează exclusiv statul, nu cetățenii sau companiile private în mod direct.Problema centrală identificată de Ch. Năsulea este structurală și persistentă: începând aproximativ din 2019, statul român cheltuie cu circa 30% mai mult decât încasează lunar. Analistul folosește o analogie accesibilă — un prieten căruia i-ai împrumutat bani și care cheltuie constant mai mult decât câștigă — pentru a ilustra de ce creditorii internaționali încep să-și pună semne de întrebare. Aceștia nu au împrumutat România din generozitate, ci pentru că statul oferea dobânzi atractive. Dobânzile ridicate au convins investitorii să plaseze peste 200 de miliarde de euro în datoria publică românească — ceea ce reprezintă 61,4% din PIB, o sumă colosală care trebuie „rostogolită" lunar: o parte din împrumuturi sunt rambursate pentru a putea fi contractate altele noi.Ch. Năsulea avertizează că, de șapte ani încoace, România cheltuie sistematic peste posibilitățile sale, iar această dinamică pune sub semnul întrebării sustenabilitatea finanțelor publice. Dacă agenția de rating decide pe 2 octombrie că România nu mai merită ratingul de investment grade, consecințele se vor resimți în costul finanțării datoriei și, prin extensie, în viața economică a tuturor românilor.Follow us, Kanal D, 29 septembrie 2026rating suveran, junk, datorie publica, deficit bugetar, Christian Năsulea, agentii de rating, finante publice, politica fiscala, economie Romania, criza fiscala, imprumut de stat

 in Uncategorized by

TVR · 28 sep 2026 · Prim Plan · Audieri ...

https://tvr.roEmisiunea „Prim Plan" de pe TVR reunește patru invitați pentru a analiza prima zi de audieri ale miniștrilor propuși de premierul desemnat Zigfrid Mureșan și starea negocierilor din Parlament. Invitații sunt Cris Aconescu, fost ministru de externe, Silviu Serviu, jurnalist la Independent News / Punct.Ro, Christian Năsulea, profesor de economie, și Marinela Mititeru, realizatoare a emisiunii „Cine face legea?".Corespondenta Teodora Drăgoi raportează de pe holurile Parlamentului că prima zi de audieri s-a încheiat după șapte ore, cu șase miniștri examinați în comisiile de specialitate. Bilanțul audierilor indică patru avize negative pentru miniștrii propuși de USR și două avize favorabile — pentru Tanțoș Barna și Alexandru Nazare —, despre care parlamentarii au declarat că sunt „oameni potriviți la locul potrivit". Programul continuă: a doua rundă de audieri este prevăzută pentru ziua următoare, la ora 10, cu opt miniștri, iar votul de învestitură în plenul camerelor reunite este programat miercuri la ora 13.Pe frontul politic, pozițiile sunt clare și dificile pentru premierul desemnat. PSD a anunțat fără echivoc că nu va susține guvernarea Mureșan. Sorin Grindeanu îl acuză pe acesta de oportunism, irelevanță politică și lipsă de experiență administrativă, descriindu-l drept „un birocrat parașutat într-o funcție pentru a bifa o numire politică" și afirmând că „totul este, până la urmă, praf în ochi". Strategia PSD la vot este să rămână în bănci, fără a vota — ceea ce reduce semnificativ șansele Cabinetului Mureșan de a obține învestitura. AUR, la rândul său, a reiterat că nu va vota un guvern din care nu face parte și a anunțat că va părăsi plenul în momentul votului de miercuri.Premierul desemnat Zigfrid Mureșan insistă că PSD ar trebui să-și reevalueze poziția și să ia o decizie obiectivă, punând partidul în fața unei alegeri clare: votarea unui guvern pro-european sau consolidarea parteneriatului cu AUR. La această oră, Mureșan se bazează pe aproximativ 170 de voturi provenind din zona PNL-USR-UDMR, număr insuficient pentru instalarea Executivului la Palatul Victoria, întrucât îi lipsesc circa 60 de voturi.Negocierile din culise au vizat mai multe grupuri: neafiliații, minoritățile naționale și grupul „Uniți pentru România". Premierul desemnat a purtat cu ultimul grup „o primă și o ultimă discuție". Niciuna dintre aceste întâlniri nu a produs un angajament concret de susținere; toate părțile au vorbit despre „dialoguri constructive", fără a confirma un vot favorabil.Într-un context al impasului, discuțiile au alunecat spre scenarii alternative: o posibilă guvernare PSD-AUR, o guvernare cu sprijin punctual din partea AUR, sau — în lipsa unui consens între partidele pro-europene — declanșarea alegerilor anticipate. Perspectiva instalării unui guvern cu puteri depline, capabil să mențină orientarea pro-europeană și pro-occidentală dorită de președintele Dan, este descrisă ca „foarte greu de realizat" în condițiile actuale. Liderul AUR George Simion a transmis semnalul de poziționare al formațiunii sale încă de la primele ore ale zilei.Prim Plan · 28 septembrie 2026Zigfrid Mureșan, guvern, învestitură, audieri miniștri, PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, criză politică, alegeri anticipate, Christian Năsulea

 in Uncategorized by

Digi24 · 27 sep 2026 · Jurnalul de Seară · ...

https://digi24.roEmisiunea Jurnalul de Seară de pe Digi24 din 27 septembrie 2026 a analizat în detaliu contextul politic exploziv generat de dezvăluirile publicației Wall Street Journal, care au relatat o declarație atribuită ambasadoarei americane la Atena, Kimberly Guilfoyle, potrivit căreia schimbarea guvernului de la București — respectiv căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan — s-ar datora influenței Statelor Unite și că America ar putea face același lucru oriunde în lume, inclusiv în Grecia.Reacția liderului PSD, Sorin Grindeanu, a fost promptă și vehementă. Pe rețelele de socializare, acesta a catalogat acuzațiile care i se aduc drept „o tentativă de manipulare din categoria conspirațiilor cu pământul plat", respingând orice implicare a Americii în demiterea lui Bolojan. Grindeanu a susținut că Bolojan „a fost demis de 88% dintre români" din cauza guvernării slabe, și că acesta „a dus România în gard". Realizatorii emisiunii și invitații au subliniat că afirmația referitoare la „88% dintre români" este cel puțin discutabilă din punct de vedere matematic, deoarece în realitate demiterea a fost votată de peste 280 de deputați și senatori în Parlament — un corp legislativ, nu electoratul în ansamblu.Premierul desemnat Zian Frid Mureșan a intervenit și el în dezbatere, observând că Grindeanu „pare că se ceartă cu cineva și nu știm cu cine se ceartă", și că votul de săptămâna viitoare reprezintă cea mai bună ocazie pentru PSD și pentru Grindeanu să demonstreze că acționează în interesul României și nu al unor interese străine. Mureșan și-a exprimat dorința de a construi parteneriate pe picior de egalitate cu fiecare stat membru al Uniunii Europene, cu Statele Unite ale Americii și cu toate democrațiile liberale, subliniind că aceste parteneriate trebuie să facă bine românilor.Petrișor Peiu a luat cuvântul și a clarificat cronologia și mecanismul concret al moțiunii de cenzură: inițiativa a aparținut conducerii AUR și PSD, cinci persoane au decis împreună să depună moțiunea, iar el însuși, împreună cu Marian Neacșu, au redactat textul. Peiu a insistat că Kimberly Guilfoyle „nu a participat la acea întâlnire, nimeni nu a invocat-o, nu a contribuit cu nicio idee, nu a scris niciun cuvânt" din textul moțiunii și că probabil nici nu a auzit vreodată de autorii acesteia.Analistul politic profesor Cristian Preda a oferit o interpretare mai largă a gestului lui Grindeanu: acesta ar folosi scandalul pentru a transmite un mesaj implicit, și anume că el însuși este „adevăratul om al Statelor Unite în România", adoptând o logică tranzacțională în politică — invocând exemple precum exploatarea de gaze. Preda a avertizat că Grindeanu va transforma votul de învestitură a Guvernului Mureșan într-un „circ sinistru". De asemenea, Preda a remarcat favorabil faptul că premierul desemnat Mureșan menționează mai întâi Uniunea Europeană și abia apoi Statele Unite, considerând că această ordine reflectă corect statutul constituțional și geopolitic al României ca stat membru al UE, nu al SUA.În ansamblu, emisiunea a radiografiat tensiunile din clasa politică românească în jurul demiterii Guvernului Bolojan, punând față în față narativele conspiraționiste cu realitatea procedurală a votului parlamentar și cu implicațiile acestei crize pentru credibilitatea parteneriatelor externe ale României.Jurnalul de Seară · Digi24 · 27 septembrie 2026Guvernul Bolojan, moțiune de cenzură, Sorin Grindeanu, PSD, AUR, Kimberly Guilfoyle, Wall Street Journal, Frid Mureșan, Petrișor Peiu, criză politică România, SUA România, Uniunea Europeană

 in Uncategorized by

Antena3 · 28 sep 2026 · Newsroom · Riscul retrogradării ...

https://antena3.roRomânia traversează o săptămână critică pentru finanțele publice și credibilitatea sa pe piețele internaționale. Profesorul de economie mondială Christian Năsulea a analizat în direct la Newsroom situația extrem de delicată în care se află statul român în raport cu agențiile internaționale de rating.Vineri, 2 octombrie 2026, agenția de rating Standard & Poor's urmează să publice verdictul privind ratingul de țară al României. Există un risc real ca România să fie retrogradată la statutul de „junk" (categoria speculativă), ceea ce ar reprezenta un semnal extrem de negativ pentru investitorii străini și pentru costurile de finanțare ale statului. Agenția analizează cu atenție două aspecte-cheie: nivelul deficitului bugetar și întârzierea în elaborarea bugetului pe anul 2027.Christian Năsulea a subliniat o distincție esențială pe care o fac adesea analiștii: România nu se confruntă cu o criză a economiei în sens larg, ci cu o criză a statului ca entitate fiscală. Produsul intern brut pe cap de locuitor al României rămâne superior celui al Bulgariei, ceea ce înseamnă că economia privată, în ansamblu, funcționează. Problema fundamentală este că statul român a acumulat dezechilibre fiscale majore de-a lungul anilor, prin măsuri și decizii care au erodat capacitatea sa de a se autofinanța în mod sustenabil.În acest context, comparația cu Bulgaria capătă o semnificație aparte. Dacă în mod tradițional România privea spre Bulgaria ca spre statul din coada clasamentelor europene, acum situația s-a inversat parțial: Fitch a acordat recent Bulgariei o perspectivă pozitivă, în timp ce România stă „cu sabia lui Damocles deasupra capului", cum a formulat profesorul Năsulea. Această răsturnare de situație ilustrează cât de rapid se poate deteriora percepția externă asupra unui stat care nu gestionează riguros finanțele publice.Un alt factor de presiune este situația politică internă: guvernul propus, condus de Mureșan, urma să intre la vot în Parlament tot în această săptămână, miercuri. Instalarea unui guvern cu puteri depline este considerată esențială pentru a putea lua deciziile fiscale și bugetare necesare, inclusiv elaborarea și adoptarea bugetului pe 2027, a cărui întârziere este urmărită cu îngrijorare de agențiile de rating. Fără un guvern funcțional și cu mandate clare, capacitatea statului de a răspunde provocărilor fiscale rămâne limitată.Christian Năsulea a mai menționat și presiunile inflaționiste din economie, în contextul în care Institutul Național de Statistică (INS) a raportat prețuri mai mari în industrie, comerț și construcții, iar managerii din economie anunță noi scumpiri. Aceste evoluții complică și mai mult tabloul macroeconomic și pot influența atât deciziile agențiilor de rating, cât și costurile de trai ale cetățenilor.Concluzia analizei lui Christian Năsulea este clară: România are nevoie urgentă de un guvern stabil, cu puteri depline, capabil să elaboreze un buget credibil, să reducă deficitul și să transmită piețelor un semnal de responsabilitate fiscală. Fără aceste măsuri, riscul retrogradării ratingului suveran rămâne unul real și cu consecințe concrete asupra finanțării datoriei publice și a economiei în general.Newsroom, Antena3 · 28 septembrie 2026rating Romania, junk, deficit bugetar, Standard and Poors, Fitch, Bulgaria, guvern Muresan, buget 2027, finante publice, Christian Năsulea, INS, inflatie

 in Uncategorized by

Antena1 · 28 sep 2026 · Observator · Scăderea puterii ...

https://a1.roReportajul analizează impactul scumpirilor asupra comportamentului de consum al românilor, evidențiind o schimbare profundă în modul în care gospodăriile își gestionează cheltuielile zilnice.Datele prezentate arată că numărul bonurilor fiscale emise de supermarketuri este în scădere continuă: un magazin care emitea în medie 190.000 de bonuri la începutul anului precedent a ajuns la 188.000, iar în primele șase luni ale anului curent numărul a coborât la 181.000. Această tendință reflectă faptul că românii merg mai rar la cumpărături și sunt mult mai atenți la prețuri, renunțând la achizițiile de plăcere în favoarea strictului necesar.O familie cu un copil plătește în prezent cu 550–600 de lei mai mult pe lună față de septembrie anul trecut, ceea ce reprezintă o presiune semnificativă asupra bugetului casnic. Unul din trei consumatori declară că urmărește activ promoțiile și alege brandul care beneficiază de reducere, indiferent de preferințele anterioare. Supermarketurile au reacționat la această realitate prin introducerea de reduceri zilnice menite să stimuleze vânzările.Coșul de cumpărături s-a modificat structural: conține acum mai multe produse de strictă necesitate — ouă, lapte, unt — și mai puține produse de răsfăț sau impuls. Categoriile care înregistrează cele mai mari scăderi ale vânzărilor includ berea, ciocolata, produsele crud-uscate de specialitate (precum goanciale sau mezeluri cu trufe) și segmentul vinurilor și băuturilor spirtoase. Proprietarul unui lanț de băcănii din București confirmă același tablou: numărul tranzacțiilor a scăzut, iar produsele „de impuls" — cele pentru care consumatorul nu pleacă setat de acasă — sunt primele eliminate.Christian Năsulea, profesor de economie, explică mecanismul din spatele acestui comportament: în condițiile scăderii puterii de cumpărare, consumatorul devine mai cumpătat și încearcă să mențină valoarea coșului sub un control mai strict. Acesta renunță la cantitate și optimizează achizițiile pentru a-și acoperi necesarul în cel mai eficient mod posibil. Ch. Năsulea subliniază că, într-o realitate în care prețurile cresc continuu, presiunea asupra veniturilor reale este directă și imediată.La nivel macroeconomic, puterea de cumpărare în România a scăzut simțitor în prima jumătate a anului. Raportat la un salariu mediu de 5.000 de lei, această scădere echivalează cu o pierdere de aproximativ 300 de lei — o sumă care, în contextul prețurilor actuale, are un impact concret asupra deciziilor de cumpărare ale gospodăriilor.Concluzia reportajului este că scumpirile nu reprezintă doar o statistică abstractă, ci se traduc direct în schimbări de comportament măsurabile: mai puține vizite la magazin, coșuri mai mici ca valoare, orientare masivă spre promoții și eliminarea treptată a produselor non-esențiale din consum.Observator, 28 septembrie 2026puterea de cumpărare, inflație România, comportament consumatori, scumpiri, coș de cumpărături, creșterea prețurilor, Christian Năsulea, supermarketuri, reduceri, salariu real, consum gospodării, economie România

 in Uncategorized by

Realitatea Plus · 27 sep 2026 · Prime Time News ...

https://realitateaplus.roAnalistul și profesorul de macroeconomie Christian Năsulea a apărut la Realitatea Plus pentru a comenta una dintre cele mai semnificative tendințe politice din Europa contemporană: ascensiunea accelerată a partidelor suveraniste și de extremă dreaptă pe întregul continent, inclusiv în România.Ch. Năsulea subliniază că fenomenul a atins cote istorice, iar harta politică europeană se reconfigurează vizibil. Trei factori principali alimentează această schimbare de paradigmă: teama de război, criza economică și erodarea profundă a încrederii cetățenilor în instituțiile naționale și europene. Aceste forțe combinate au modificat regulile jocului în politica europeană, oferind un teren fertil partidelor care promovează suveranitatea națională, controlul granițelor și reducerea influenței Bruxelles-ului.Cel mai recent și izbitor exemplu vine din Germania. Partidul de extremă dreaptă Alternativă pentru Germania (AfD) a obținut primul loc în alegerile regionale din Mecklenburg-Pomerania Occidentală, cu un scor de peste 38%. Rezultatul este cu atât mai semnificativ cu cât Uniunea Creștin-Democrată, partidul cancelarului Friedrich Merz, nu a reușit să acumuleze suficiente voturi pentru a intra în parlamentul regional. Acest rezultat survine la doar două săptămâni după victoria AfD în Saxonia-Anhalt, unde formațiunea a obținut aproape 44% — cel mai bun rezultat al său într-un scrutin regional german. În urma acestor succese, liderul AfD i-a cerut public lui Merz să renunțe la cordonul sanitar care blochează orice colaborare politică cu extrema dreaptă.Germania nu este însă un caz izolat. În Italia, Georgia Meloni conduce executivul de aproape patru ani, iar guvernul său este acum cel mai longeviv din Italia de după al Doilea Război Mondial. Partidul său, Frații Italiei, a obținut aproape 29% la alegerile europene din 2024. Meloni consideră că succesul AfD se datorează politicii slabe a celorlalte partide tradiționale, nu unui curent extremist în sine.În Polonia, Carol Nawrocki, candidat conservator și naționalist susținut de partidul Lege și Justiție, a câștigat alegerile prezidențiale din iunie 2025 cu aproape 51% din voturi. Victoria sa a reprezentat o lovitură pentru guvernul pro-european de centru condus de Donald Tusk și a consolidat pozițiile forțelor politice favorabile suveranității naționale și sceptice față de influența instituțiilor europene.În ceea ce privește România, tendința este la fel de clară. Conform sondajelor prezentate în cadrul emisiunii, partidul AUR se apropie de 40% din intențiile de vot — aproximativ dublu față de scorurile înregistrate de PSD și PNL. Această evoluție reflectă același val de nemulțumire populară față de establishment-ul politic tradițional, vizibil la scară continentală.Materialul oferă astfel o radiografie comprehensivă a momentului politic european, evidențiind că ascensiunea suveraniștilor nu este un accident local, ci un fenomen structural cu rădăcini în anxietăți economice, geopolitice și instituționale profunde — cu implicații directe și pentru România.Prime Time News · Realitatea Plus · 27 septembrie 2026suveranism, extremă dreaptă, AfD Germania, Alternativă pentru Germania, AUR România, Georgia Meloni, Polonia Nawrocki, criza politică europeană, Christian Năsulea, macroeconomie, politică europeană, partide naționaliste

 in Uncategorized by

Kanal D · 25 sep 2026 · Știrile Kanal D ...

https://kanald.roGuvernul României a lansat o platformă publică prin care cetățenii pot consulta salariile și CV-urile directorilor din companiile de stat, iar datele publicate au stârnit reacții puternice. Cel mai bine plătit manager din sectorul public este Bogdan Stelian Mândrescu, care ocupă simultan funcții de conducere în trei companii de stat: Registrul Auto Român, Autoritatea Aeronautică Civilă Română și Compania Națională Aeroporturi București. Venitul său total depășește 134.000 de lei brut pe lună, echivalentul a aproximativ 25.000 de euro lunar. Mândrescu este o figură cu conexiuni politice bine documentate — a fost prezent în zborul privat spre Mykonos din iulie, alături de un judecător al Curții Constituționale, fostul premier Victor Ponta, fostul ministru al muncii Florin Manole, președintele Tribunalului Constanța și mai mulți oameni de afaceri.Platforma guvernamentală relevă că situația lui Mândrescu nu este singulară. La Transelectrica, patru membri ai conducerii încasează fiecare peste 55.000 de lei brut pe lună. În plus, compania plătește o chirie de 60.000.000 de lei pentru sediu pe o perioadă de cinci ani — o sumă mai mare decât costul achiziționării directe a imobilului. La ROMATSA, directorul general are un venit lunar de 71.000 de lei brut, iar directorul de la Transgaz câștigă peste 67.000 de lei brut pe lună. Peste 100 de persoane din sistemul companiilor de stat dețin simultan mai multe funcții de conducere.Economistul Christian Năsulea comentează datele din platformă și subliniază mai multe aspecte îngrijorătoare. În primul rând, discrepanța dintre salariile din companiile de stat și cele din mediul privat este considerată excesivă și nejustificată, în condițiile în care performanța acestor companii nu este pe măsura remunerațiilor acordate conducerii. În al doilea rând, Ch. Năsulea atrage atenția că numirile în funcțiile de conducere nu au fost ghidate în mod sistematic de competență, ci de apartenența politică sau de relații personale — un fenomen pe care îl consideră inacceptabil. El remarcă totodată că platforma guvernamentală oferă acces și la CV-urile managerilor, ceea ce permite verificarea publică a corespondenței dintre pregătirea profesională și funcția ocupată. În multe cazuri, această corespondență este, în cuvintele sale, deficitară.Reacțiile cetățenilor intervievați pe stradă surprind amploarea decalajului perceput față de veniturile din economia reală: unii estimau că un salariu „bun" în sectorul privat ar fi în jur de 30.000 de lei brut, alții apreciau că le-ar trebui cinci-șase ani de muncă pentru a acumula suma câștigată lunar de cel mai bine plătit director de stat.Concluzia materialului este că, deși bugetul public se confruntă cu presiuni semnificative, companiile de stat continuă să funcționeze cu structuri de remunerare opace și greu de justificat. Guvernul prezintă noua platformă de transparență drept un element al unui efort mai larg de reformă a companiilor de stat, însă analiștii și cetățenii deopotrivă cer ca transparența să fie urmată de măsuri concrete privind criteriile de numire și nivelul salariilor.Știrile Kanal D · 25 septembrie 2026companii de stat, salarii manageri publici, transparență salarială, Christian Năsulea, guvernul României, reformă sector public, Transelectrica, ROMATSA, Transgaz, Aeroporturi București, numiri politice, politică economică

 in Uncategorized by