Lectorul universitar Christian Năsulea, analist economic, apare în emisiunea „Follow us” de la Kanal D pentru a explica pe înțelesul tuturor ce înseamnă perspectiva intrării României în categoria „junk” (gunoi, în traducere directă) din punct de vedere al ratingului de credit suveran, și ce consecințe ar putea avea aceasta asupra economiei și vieții de zi cu zi a românilor.
Ch. Năsulea pornește de la îngrijorarea generală resimțită în spațiul public și recunoaște că această perioadă este una deosebit de stresantă chiar și pentru economiști: întrebările vin din toate părțile, iar răspunsurile clare lipsesc, în mare parte pentru că planul real al politicienilor români nu este cunoscut sau comunicat transparent. Fără a cunoaște direcția pe care o va lua statul român în materie de politică fiscală, este dificil să se răspundă cu precizie la întrebarea fundamentală: unde se îndreaptă economia și, implicit, economiile și viețile cetățenilor?
Analistul subliniază relația strânsă — și nefericită — dintre stat și cetățeni: statul este un instrument al societății, iar deciziile proaste luate în trecut vor fi, inevitabil, plătite de români. Responsabilitatea nu aparține unei entități abstracte, ci tuturor celor care alcătuiesc statul.
Christian Năsulea explică apoi ce este, concret, ratingul de tip „junk”: agențiile de rating analizează capacitatea statului român de a rambursa împrumuturile contractate — sute de miliarde de euro. Până la momentul apariției, România fusese evaluată de două ori, urmând ca pe 2 octombrie să aibă loc o nouă analiză decisivă, care va stabili dacă țara intră sau nu în această categorie nedorită. Această evaluare vizează exclusiv statul, nu cetățenii sau companiile private în mod direct.
Problema centrală identificată de Ch. Năsulea este structurală și persistentă: începând aproximativ din 2019, statul român cheltuie cu circa 30% mai mult decât încasează lunar. Analistul folosește o analogie accesibilă — un prieten căruia i-ai împrumutat bani și care cheltuie constant mai mult decât câștigă — pentru a ilustra de ce creditorii internaționali încep să-și pună semne de întrebare. Aceștia nu au împrumutat România din generozitate, ci pentru că statul oferea dobânzi atractive. Dobânzile ridicate au convins investitorii să plaseze peste 200 de miliarde de euro în datoria publică românească — ceea ce reprezintă 61,4% din PIB, o sumă colosală care trebuie „rostogolită” lunar: o parte din împrumuturi sunt rambursate pentru a putea fi contractate altele noi.
Ch. Năsulea avertizează că, de șapte ani încoace, România cheltuie sistematic peste posibilitățile sale, iar această dinamică pune sub semnul întrebării sustenabilitatea finanțelor publice. Dacă agenția de rating decide pe 2 octombrie că România nu mai merită ratingul de investment grade, consecințele se vor resimți în costul finanțării datoriei și, prin extensie, în viața economică a tuturor românilor.
Follow us, Kanal D, 29 septembrie 2026
rating suveran, junk, datorie publica, deficit bugetar, Christian Năsulea, agentii de rating, finante publice, politica fiscala, economie Romania, criza fiscala, imprumut de stat