Daily Archives: 30.09.2026

Prima News · 30 sep 2026 · Prima News Debate ...

https://primanews.roChristian Năsulea, profesor de economie internațională, revine în studioul Prima News pentru a analiza una dintre cele mai tensionate zile din calendarul economic și politic recent al României. Discuția se concentrează pe două evenimente cu impact major: votul din Parlament pentru învestirea Guvernului Mureșan și așteptata decizie a agenției de rating S&P privind ratingul de țară al României.Năsulea subliniază că ziua nu poate fi așteptată cu liniște, ci cu un stres considerabil, deoarece există argumente atât în favoarea menținerii ratingului de țară, cât și în favoarea unui downgrade. Variabila centrală rămâne votul din Parlament: dacă Guvernul Mureșan primește învestitura, probabilitatea unui downgrade scade semnificativ. În schimb, absența unui guvern cu puteri depline reduce șansele ca România să transmită semnale de stabilitate instituțională și fiscală către exterior.Ch. Năsulea nuanțează că un downgrade nu este cert nici în scenariul în care guvernul nu este confirmat, în special în contextul declarațiilor recente ale președintelui, însă probabilitatea unui rezultat favorabil este net mai mică fără un executiv funcțional. El descrie o perioadă de câteva săptămâni în care activitatea sa principală a constat în răspunsuri la solicitări de informații venite din partea unor organizații internaționale — fonduri de investiții, centre de analiză, grupuri industriale — care doresc să înțeleagă direcția în care se îndreaptă România: statul, economia, viața publică.Un punct important al analizei vizează paradoxul percepției externe față de cea internă: deseori, observatorii din afara țării au o imagine mai clară și mai structurată despre ce se întâmplă în România decât cei aflați în mijlocul evenimentelor. Faptul că există resurse investite la nivel internațional pentru monitorizarea situației din România arată că țara contează pe harta globală, dar în același timp reflectă un semnal de alarmă — România este percepută ca un factor de risc pentru economia internațională, nu doar ca un furnizor de securitate, rol pe care politicienii îl invocă frecvent.Năsulea atrage atenția că pentru a fi un furnizor credibil de securitate, lucrurile trebuie să fie în ordine în plan intern, ceea ce este departe de realitatea actuală. Votul din Parlament este descris ca principala și aproape singura pârghie rămasă la dispoziția României pentru a influența decizia S&P, însă probabilitățile la momentul discuției sugerează că acest instrument nu va fi utilizat — șansele de confirmare a Guvernului Mureșan sunt apreciate ca relativ scăzute. Prin urmare, analiza trebuie orientată spre scenarii alternative.Spre finalul segmentului, Ch. Năsulea pregătește o clarificare legată de declarația sa anterioară conform căreia nu există motive imediate să ajungem în incapacitate de plată (default), explicând că această apreciere trebuie înțeleasă în corelație atât cu votul parlamentar din ziua respectivă, cât și cu contextul economic mai larg al României.Prima News Debate · 30 septembrie 2026rating de țară, downgrade S&P, Guvernul Mureșan, Christian Năsulea, economie România, risc fiscal, stabilitate instituțională, investitori internaționali, politică economică, vot Parlament

 in Uncategorized by

Digi24 · 30 sept 2026 · Știrile dimineții · Dobânzi, ...

https://digi24.roRomânia traversează o perioadă de turbulențe economice severe, amplificate de un scandal politic prelungit și de absența unui guvern funcțional stabil. În această ediție a Știrilor dimineții, jurnalistul Sebastian Boldea discută cu profesorul de economie Christian Năsulea despre starea economiei românești în ziua unui vot crucial în Parlament, programat să înceapă la aproximativ 3 ore și 40 de minute de la momentul emisiunii.Unul dintre principalele subiecte analizate este evoluția dobânzilor la care se împrumută România pe piețele internaționale. Dacă în urmă cu două săptămâni dobânda pentru titlurile de stat pe 10 ani se situa în jurul valorii de 6,4%, aceasta a urcat deja peste 7%, cu riscul de a continua să crească în absența unui guvern stabil. Christian Năsulea avertizează că, deși în spațiul public s-a vehiculat ideea că România se împrumută deja la dobânzi specifice ratingului „junk", contextul actual este diferit față de precedentul istoric. La ultima degradare a ratingului României la nivel de junk, dobânzile atinseseră aproximativ 14%, însă atunci inflația era aproape zero sau chiar negativă, din cauza crizei financiare globale. În prezent, inflația se situează în jurul valorii de 6,4%, ceea ce înseamnă că, în scenariul unui nou downgrade la junk, dobânzile reale suportate de România ar putea depăși cu mult precedentul, cumulând cei circa 14% specifici ratingului junk cu rata inflației existente — un scenariu cu consecințe extrem de grave pentru finanțele publice.Un alt subiect important îl reprezintă cursul de schimb leu-euro, care a atins recent un vârf istoric. Christian Năsulea explică că deprecierea monedei naționale este cauzată în principal de haosul politic și de lipsa unei viziuni clare privind redresarea economică a țării. Incertitudinea determină ieșiri de capital, care exercită presiuni suplimentare asupra cursului de schimb. Totodată, profesorul subliniază că Banca Națională a României este în prezent nevoită să apere cursul în jurul pragului de aproximativ 5,3 lei pentru un euro, întrucât o depreciere mai accentuată ar declanșa noi ieșiri de capital din zona titlurilor de stat și a datoriei suverane, destabilizând și mai mult economia. Apărarea cursului are însă un cost: alimentează presiunile inflaționiste.În ceea ce privește impactul votului din Parlament asupra cetățenilor, Christian Năsulea avertizează că un rezultat negativ — respectiv neacordarea încrederii unui guvern — ar putea genera noi creșteri de prețuri. Totuși, profesorul nuanțează: o mare parte din inflația actuală este generată de deficitul bugetar și de banii împrumutați de stat și injectați în economie. Paradoxal, în scenariul în care România nu poate obține finanțare și este forțată să reducă cheltuielile bugetare, presiunile inflaționiste ar putea fi mai mici decât în scenariul în care statul continuă să se împrumute și să cheltuiască. Evaluarea agenției de rating S&P, așteptată la finalul săptămânii, reprezintă un alt moment critic, cu potențialul de a agrava sau de a tempera situația.Ştirile dimineţii · Digi24 · 30 septembrie 2026economie România, dobânzi titluri de stat, rating de țară, junk, curs valutar leu-euro, Banca Națională, deficit bugetar, inflație, criză politică, S&P, Christian Năsulea, guvern România

 in Uncategorized by

Kanal D · 29 sep 2026 · Follow us · ...

https://kanald.roLectorul universitar Christian Năsulea, analist economic, apare în emisiunea „Follow us" de la Kanal D pentru a explica pe înțelesul tuturor ce înseamnă perspectiva intrării României în categoria „junk" (gunoi, în traducere directă) din punct de vedere al ratingului de credit suveran, și ce consecințe ar putea avea aceasta asupra economiei și vieții de zi cu zi a românilor.Ch. Năsulea pornește de la îngrijorarea generală resimțită în spațiul public și recunoaște că această perioadă este una deosebit de stresantă chiar și pentru economiști: întrebările vin din toate părțile, iar răspunsurile clare lipsesc, în mare parte pentru că planul real al politicienilor români nu este cunoscut sau comunicat transparent. Fără a cunoaște direcția pe care o va lua statul român în materie de politică fiscală, este dificil să se răspundă cu precizie la întrebarea fundamentală: unde se îndreaptă economia și, implicit, economiile și viețile cetățenilor?Analistul subliniază relația strânsă — și nefericită — dintre stat și cetățeni: statul este un instrument al societății, iar deciziile proaste luate în trecut vor fi, inevitabil, plătite de români. Responsabilitatea nu aparține unei entități abstracte, ci tuturor celor care alcătuiesc statul.Christian Năsulea explică apoi ce este, concret, ratingul de tip „junk": agențiile de rating analizează capacitatea statului român de a rambursa împrumuturile contractate — sute de miliarde de euro. Până la momentul apariției, România fusese evaluată de două ori, urmând ca pe 2 octombrie să aibă loc o nouă analiză decisivă, care va stabili dacă țara intră sau nu în această categorie nedorită. Această evaluare vizează exclusiv statul, nu cetățenii sau companiile private în mod direct.Problema centrală identificată de Ch. Năsulea este structurală și persistentă: începând aproximativ din 2019, statul român cheltuie cu circa 30% mai mult decât încasează lunar. Analistul folosește o analogie accesibilă — un prieten căruia i-ai împrumutat bani și care cheltuie constant mai mult decât câștigă — pentru a ilustra de ce creditorii internaționali încep să-și pună semne de întrebare. Aceștia nu au împrumutat România din generozitate, ci pentru că statul oferea dobânzi atractive. Dobânzile ridicate au convins investitorii să plaseze peste 200 de miliarde de euro în datoria publică românească — ceea ce reprezintă 61,4% din PIB, o sumă colosală care trebuie „rostogolită" lunar: o parte din împrumuturi sunt rambursate pentru a putea fi contractate altele noi.Ch. Năsulea avertizează că, de șapte ani încoace, România cheltuie sistematic peste posibilitățile sale, iar această dinamică pune sub semnul întrebării sustenabilitatea finanțelor publice. Dacă agenția de rating decide pe 2 octombrie că România nu mai merită ratingul de investment grade, consecințele se vor resimți în costul finanțării datoriei și, prin extensie, în viața economică a tuturor românilor.Follow us, Kanal D, 29 septembrie 2026rating suveran, junk, datorie publica, deficit bugetar, Christian Năsulea, agentii de rating, finante publice, politica fiscala, economie Romania, criza fiscala, imprumut de stat

 in Uncategorized by