Monthly Archives: September 2026


Prima TV · 1 sep 2026 · Focus · Recomandarea ...

https://primatv.roUniunea Europeană recomandă cetățenilor să păstreze bani cash pentru situații de urgență, deși europenii folosesc tot mai rar numerarul. Reprezentanții Comisiei Europene sugerează ca fiecare persoană să aibă suficienți bani gheață pentru a asigura supraviețuirea pe cel puțin 72 de ore. Recomandarea vine în contextul riscurilor precum penele de curent sau atacurile cibernetice, care ar putea face plățile cu cardul indisponibile.Economistul Christian Năsulea explică că, deși ideea este bună, implementarea ei în România este dificilă din cauza sărăciei. El observă că există tradiția de a păstra cash acasă, dar mulți oameni nu dispun de resurse financiare suficiente sau se confruntă cu o situație economică foarte dificilă. Christian Năsulea anticipează că românii nu vor fi pregătiți pentru astfel de situații și că ar putea apărea incidente sau chiar situații mai grave.Statisticile arată că doar 4 din 10 români preferă să plătească cu cardul, diferența făcându-se în funcție de generații. Tinerii aleg aproape exclusiv plata cu cardul, în timp ce generațiile mai în vârstă mențin obiceiul de a avea și bani cash pentru urgențe. Intervievații de pe stradă confirmă această tendință, unii păstrând între 100 și 200 de lei cash lunar pentru situații neprevăzute, în timp ce alții nu au suficienți bani pentru a pune deoparte.Pentru o familie cu doi copii, suma recomandată pentru 72 de ore de criză ar fi cuprinsă între 1000 și 2000 de lei. Ch. Năsulea remarcă un paradox interesant: persoanele cu venituri mai mari au de obicei rezerve mai puține și se gândesc mai puțin la eventualele situații de criză, fiind adesea mai puțin pregătite decât cei cu venituri mici pentru evenimente extraordinare. El subliniază că oamenii nu conștientizează suficient importanța unui plan de rezervă sau de urgență în cazul unei calamități.Materialul prezintă exemple concrete de crize recente: în Spania și Portugalia, o pană de curent a lăsat fără electricitate 50 de milioane de oameni, iar plățile cu cardul au scăzut cu cel puțin 40% în acea perioadă. În România, cu doar câteva săptămâni înainte de emisiune, piața imobiliară a fost blocată timp de aproape o lună când sistemul ANCPI a fost ținta unui atac cibernetic, demonstrând vulnerabilitatea sistemelor digitale.Focus, 1 septembrie 2026plăți digitale, bani cash, numerar, Uniunea Europeană, situații de urgență, atacuri cibernetice, Christian Năsulea, economie România, rezerve financiare, pene de curent, ANCPI, educație financiară


B1TV · 1 sep 2026 · Politica zilei · Scăderea ...

https://b1tv.roChristian Năsulea, profesor de economie mondială, analizează impactul reducerii accizei la carburanți cu 25% și evoluția principalilor indicatori economici ai României. Expertul confirmă că scăderea prețurilor la pompă corespunde exact cu reducerea accizei, ceea ce indică faptul că mecanismul de limitare a adaosului funcționează momentan corect. Năsulea explică că acest rezultat este o veste bună, chiar dacă impactul pentru consumatorul român rămâne limitat.În ceea ce privește evoluția viitoare a prețurilor, profesorul avertizează că acestea depind de contextul internațional și de structura de cost pe lanțul de distribuție, inclusiv de prețul petrolului pe piața internațională. Năsulea observă că nivelul actual ridicat al prețurilor nu este benefic nici pentru benzinării, nici pentru lanțurile de distribuție, România fiind departe de punctul de maximizare a profitului din cauza scăderii vânzărilor.Pe componenta fiscală și bugetară, Christian Năsulea oferă o analiză detaliată a situației economice actuale. Expertul consideră că reducerea deficitului bugetar cu aproape 30% reprezintă o veste extraordinar de bună, mai ales în contextul în care lipsa unui guvern funcțional a condus la o frânare automată a cheltuielilor prin imposibilitatea asumării de noi decizii. În ritmul actual, România ar putea ajunge la un deficit bugetar de aproximativ 4% la finalul anului, ceea ce ar fi o realizare notabilă având în vedere magnitudinea deficitului anterior și contribuția acestuia la datoria publică.Năsulea subliniază însă că datoria publică a depășit 60% și se estimează că va ajunge peste 63% în următorii 2-3 ani. Profesorul explică criteriul esențial pentru ameliorarea situației datoriei publice: este necesar ca deficitul bugetar să scadă sub 3% în paralel cu o creștere economică mai mare de 3%. Aceste două condiții trebuie îndeplinite simultan pentru a permite o ajustare favorabilă a datoriei publice.În contextul social-economic mai larg, discuția abordează și măsurile preconizate pentru anul următor: înghețări posibile de pensii și salarii, măsuri de frânare a cheltuielilor publice, eșecul implementării noii legi a salarizării prevăzute în PNRR, și posibile indexări sub rata inflației. Pentru pensii se discută o indexare sub nivelul inflației, iar pentru salarii o creștere de 5-7%. Năsulea concluzionează că este esențial ca cheltuielile statului să fie reduse în continuare pentru a asigura sustenabilitatea fiscală.Politica zilei, 1 septembrie 2026accize carburanți, prețuri combustibili, deficit bugetar, datorie publică, Christian Năsulea, economie România, cheltuieli publice, indexare salarii, indexare pensii, politică fiscală, creștere economică,Inflație