România traversează o perioadă de turbulențe economice severe, amplificate de un scandal politic prelungit și de absența unui guvern funcțional stabil. În această ediție a Știrilor dimineții, jurnalistul Sebastian Boldea discută cu profesorul de economie Christian Năsulea despre starea economiei românești în ziua unui vot crucial în Parlament, programat să înceapă la aproximativ 3 ore și 40 de minute de la momentul emisiunii.
Unul dintre principalele subiecte analizate este evoluția dobânzilor la care se împrumută România pe piețele internaționale. Dacă în urmă cu două săptămâni dobânda pentru titlurile de stat pe 10 ani se situa în jurul valorii de 6,4%, aceasta a urcat deja peste 7%, cu riscul de a continua să crească în absența unui guvern stabil. Christian Năsulea avertizează că, deși în spațiul public s-a vehiculat ideea că România se împrumută deja la dobânzi specifice ratingului „junk”, contextul actual este diferit față de precedentul istoric. La ultima degradare a ratingului României la nivel de junk, dobânzile atinseseră aproximativ 14%, însă atunci inflația era aproape zero sau chiar negativă, din cauza crizei financiare globale. În prezent, inflația se situează în jurul valorii de 6,4%, ceea ce înseamnă că, în scenariul unui nou downgrade la junk, dobânzile reale suportate de România ar putea depăși cu mult precedentul, cumulând cei circa 14% specifici ratingului junk cu rata inflației existente — un scenariu cu consecințe extrem de grave pentru finanțele publice.
Un alt subiect important îl reprezintă cursul de schimb leu-euro, care a atins recent un vârf istoric. Christian Năsulea explică că deprecierea monedei naționale este cauzată în principal de haosul politic și de lipsa unei viziuni clare privind redresarea economică a țării. Incertitudinea determină ieșiri de capital, care exercită presiuni suplimentare asupra cursului de schimb. Totodată, profesorul subliniază că Banca Națională a României este în prezent nevoită să apere cursul în jurul pragului de aproximativ 5,3 lei pentru un euro, întrucât o depreciere mai accentuată ar declanșa noi ieșiri de capital din zona titlurilor de stat și a datoriei suverane, destabilizând și mai mult economia. Apărarea cursului are însă un cost: alimentează presiunile inflaționiste.
În ceea ce privește impactul votului din Parlament asupra cetățenilor, Christian Năsulea avertizează că un rezultat negativ — respectiv neacordarea încrederii unui guvern — ar putea genera noi creșteri de prețuri. Totuși, profesorul nuanțează: o mare parte din inflația actuală este generată de deficitul bugetar și de banii împrumutați de stat și injectați în economie. Paradoxal, în scenariul în care România nu poate obține finanțare și este forțată să reducă cheltuielile bugetare, presiunile inflaționiste ar putea fi mai mici decât în scenariul în care statul continuă să se împrumute și să cheltuiască. Evaluarea agenției de rating S&P, așteptată la finalul săptămânii, reprezintă un alt moment critic, cu potențialul de a agrava sau de a tempera situația.
Ştirile dimineţii · Digi24 · 30 septembrie 2026
economie România, dobânzi titluri de stat, rating de țară, junk, curs valutar leu-euro, Banca Națională, deficit bugetar, inflație, criză politică, S&P, Christian Năsulea, guvern România