Daily Archives: 28.09.2026


Realitatea Plus · 27 sep 2026 · Prime Time News ...

https://realitateaplus.roAnalistul și profesorul de macroeconomie Christian Năsulea a apărut la Realitatea Plus pentru a comenta una dintre cele mai semnificative tendințe politice din Europa contemporană: ascensiunea accelerată a partidelor suveraniste și de extremă dreaptă pe întregul continent, inclusiv în România.Ch. Năsulea subliniază că fenomenul a atins cote istorice, iar harta politică europeană se reconfigurează vizibil. Trei factori principali alimentează această schimbare de paradigmă: teama de război, criza economică și erodarea profundă a încrederii cetățenilor în instituțiile naționale și europene. Aceste forțe combinate au modificat regulile jocului în politica europeană, oferind un teren fertil partidelor care promovează suveranitatea națională, controlul granițelor și reducerea influenței Bruxelles-ului.Cel mai recent și izbitor exemplu vine din Germania. Partidul de extremă dreaptă Alternativă pentru Germania (AfD) a obținut primul loc în alegerile regionale din Mecklenburg-Pomerania Occidentală, cu un scor de peste 38%. Rezultatul este cu atât mai semnificativ cu cât Uniunea Creștin-Democrată, partidul cancelarului Friedrich Merz, nu a reușit să acumuleze suficiente voturi pentru a intra în parlamentul regional. Acest rezultat survine la doar două săptămâni după victoria AfD în Saxonia-Anhalt, unde formațiunea a obținut aproape 44% — cel mai bun rezultat al său într-un scrutin regional german. În urma acestor succese, liderul AfD i-a cerut public lui Merz să renunțe la cordonul sanitar care blochează orice colaborare politică cu extrema dreaptă.Germania nu este însă un caz izolat. În Italia, Georgia Meloni conduce executivul de aproape patru ani, iar guvernul său este acum cel mai longeviv din Italia de după al Doilea Război Mondial. Partidul său, Frații Italiei, a obținut aproape 29% la alegerile europene din 2024. Meloni consideră că succesul AfD se datorează politicii slabe a celorlalte partide tradiționale, nu unui curent extremist în sine.În Polonia, Carol Nawrocki, candidat conservator și naționalist susținut de partidul Lege și Justiție, a câștigat alegerile prezidențiale din iunie 2025 cu aproape 51% din voturi. Victoria sa a reprezentat o lovitură pentru guvernul pro-european de centru condus de Donald Tusk și a consolidat pozițiile forțelor politice favorabile suveranității naționale și sceptice față de influența instituțiilor europene.În ceea ce privește România, tendința este la fel de clară. Conform sondajelor prezentate în cadrul emisiunii, partidul AUR se apropie de 40% din intențiile de vot — aproximativ dublu față de scorurile înregistrate de PSD și PNL. Această evoluție reflectă același val de nemulțumire populară față de establishment-ul politic tradițional, vizibil la scară continentală.Materialul oferă astfel o radiografie comprehensivă a momentului politic european, evidențiind că ascensiunea suveraniștilor nu este un accident local, ci un fenomen structural cu rădăcini în anxietăți economice, geopolitice și instituționale profunde — cu implicații directe și pentru România.Prime Time News · Realitatea Plus · 27 septembrie 2026suveranism, extremă dreaptă, AfD Germania, Alternativă pentru Germania, AUR România, Georgia Meloni, Polonia Nawrocki, criza politică europeană, Christian Năsulea, macroeconomie, politică europeană, partide naționaliste


Kanal D · 25 sep 2026 · Știrile Kanal D ...

https://kanald.roGuvernul României a lansat o platformă publică prin care cetățenii pot consulta salariile și CV-urile directorilor din companiile de stat, iar datele publicate au stârnit reacții puternice. Cel mai bine plătit manager din sectorul public este Bogdan Stelian Mândrescu, care ocupă simultan funcții de conducere în trei companii de stat: Registrul Auto Român, Autoritatea Aeronautică Civilă Română și Compania Națională Aeroporturi București. Venitul său total depășește 134.000 de lei brut pe lună, echivalentul a aproximativ 25.000 de euro lunar. Mândrescu este o figură cu conexiuni politice bine documentate — a fost prezent în zborul privat spre Mykonos din iulie, alături de un judecător al Curții Constituționale, fostul premier Victor Ponta, fostul ministru al muncii Florin Manole, președintele Tribunalului Constanța și mai mulți oameni de afaceri.Platforma guvernamentală relevă că situația lui Mândrescu nu este singulară. La Transelectrica, patru membri ai conducerii încasează fiecare peste 55.000 de lei brut pe lună. În plus, compania plătește o chirie de 60.000.000 de lei pentru sediu pe o perioadă de cinci ani — o sumă mai mare decât costul achiziționării directe a imobilului. La ROMATSA, directorul general are un venit lunar de 71.000 de lei brut, iar directorul de la Transgaz câștigă peste 67.000 de lei brut pe lună. Peste 100 de persoane din sistemul companiilor de stat dețin simultan mai multe funcții de conducere.Economistul Christian Năsulea comentează datele din platformă și subliniază mai multe aspecte îngrijorătoare. În primul rând, discrepanța dintre salariile din companiile de stat și cele din mediul privat este considerată excesivă și nejustificată, în condițiile în care performanța acestor companii nu este pe măsura remunerațiilor acordate conducerii. În al doilea rând, Ch. Năsulea atrage atenția că numirile în funcțiile de conducere nu au fost ghidate în mod sistematic de competență, ci de apartenența politică sau de relații personale — un fenomen pe care îl consideră inacceptabil. El remarcă totodată că platforma guvernamentală oferă acces și la CV-urile managerilor, ceea ce permite verificarea publică a corespondenței dintre pregătirea profesională și funcția ocupată. În multe cazuri, această corespondență este, în cuvintele sale, deficitară.Reacțiile cetățenilor intervievați pe stradă surprind amploarea decalajului perceput față de veniturile din economia reală: unii estimau că un salariu „bun" în sectorul privat ar fi în jur de 30.000 de lei brut, alții apreciau că le-ar trebui cinci-șase ani de muncă pentru a acumula suma câștigată lunar de cel mai bine plătit director de stat.Concluzia materialului este că, deși bugetul public se confruntă cu presiuni semnificative, companiile de stat continuă să funcționeze cu structuri de remunerare opace și greu de justificat. Guvernul prezintă noua platformă de transparență drept un element al unui efort mai larg de reformă a companiilor de stat, însă analiștii și cetățenii deopotrivă cer ca transparența să fie urmată de măsuri concrete privind criteriile de numire și nivelul salariilor.Știrile Kanal D · 25 septembrie 2026companii de stat, salarii manageri publici, transparență salarială, Christian Năsulea, guvernul României, reformă sector public, Transelectrica, ROMATSA, Transgaz, Aeroporturi București, numiri politice, politică economică