Daily Archives: 29.09.2026

TVR · 28 sep 2026 · Prim Plan · Audieri ...

https://tvr.roEmisiunea „Prim Plan" de pe TVR reunește patru invitați pentru a analiza prima zi de audieri ale miniștrilor propuși de premierul desemnat Zigfrid Mureșan și starea negocierilor din Parlament. Invitații sunt Cris Aconescu, fost ministru de externe, Silviu Serviu, jurnalist la Independent News / Punct.Ro, Christian Năsulea, profesor de economie, și Marinela Mititeru, realizatoare a emisiunii „Cine face legea?".Corespondenta Teodora Drăgoi raportează de pe holurile Parlamentului că prima zi de audieri s-a încheiat după șapte ore, cu șase miniștri examinați în comisiile de specialitate. Bilanțul audierilor indică patru avize negative pentru miniștrii propuși de USR și două avize favorabile — pentru Tanțoș Barna și Alexandru Nazare —, despre care parlamentarii au declarat că sunt „oameni potriviți la locul potrivit". Programul continuă: a doua rundă de audieri este prevăzută pentru ziua următoare, la ora 10, cu opt miniștri, iar votul de învestitură în plenul camerelor reunite este programat miercuri la ora 13.Pe frontul politic, pozițiile sunt clare și dificile pentru premierul desemnat. PSD a anunțat fără echivoc că nu va susține guvernarea Mureșan. Sorin Grindeanu îl acuză pe acesta de oportunism, irelevanță politică și lipsă de experiență administrativă, descriindu-l drept „un birocrat parașutat într-o funcție pentru a bifa o numire politică" și afirmând că „totul este, până la urmă, praf în ochi". Strategia PSD la vot este să rămână în bănci, fără a vota — ceea ce reduce semnificativ șansele Cabinetului Mureșan de a obține învestitura. AUR, la rândul său, a reiterat că nu va vota un guvern din care nu face parte și a anunțat că va părăsi plenul în momentul votului de miercuri.Premierul desemnat Zigfrid Mureșan insistă că PSD ar trebui să-și reevalueze poziția și să ia o decizie obiectivă, punând partidul în fața unei alegeri clare: votarea unui guvern pro-european sau consolidarea parteneriatului cu AUR. La această oră, Mureșan se bazează pe aproximativ 170 de voturi provenind din zona PNL-USR-UDMR, număr insuficient pentru instalarea Executivului la Palatul Victoria, întrucât îi lipsesc circa 60 de voturi.Negocierile din culise au vizat mai multe grupuri: neafiliații, minoritățile naționale și grupul „Uniți pentru România". Premierul desemnat a purtat cu ultimul grup „o primă și o ultimă discuție". Niciuna dintre aceste întâlniri nu a produs un angajament concret de susținere; toate părțile au vorbit despre „dialoguri constructive", fără a confirma un vot favorabil.Într-un context al impasului, discuțiile au alunecat spre scenarii alternative: o posibilă guvernare PSD-AUR, o guvernare cu sprijin punctual din partea AUR, sau — în lipsa unui consens între partidele pro-europene — declanșarea alegerilor anticipate. Perspectiva instalării unui guvern cu puteri depline, capabil să mențină orientarea pro-europeană și pro-occidentală dorită de președintele Dan, este descrisă ca „foarte greu de realizat" în condițiile actuale. Liderul AUR George Simion a transmis semnalul de poziționare al formațiunii sale încă de la primele ore ale zilei.Prim Plan · 28 septembrie 2026Zigfrid Mureșan, guvern, învestitură, audieri miniștri, PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, criză politică, alegeri anticipate, Christian Năsulea

 in Uncategorized by

Digi24 · 27 sep 2026 · Jurnalul de Seară · ...

https://digi24.roEmisiunea Jurnalul de Seară de pe Digi24 din 27 septembrie 2026 a analizat în detaliu contextul politic exploziv generat de dezvăluirile publicației Wall Street Journal, care au relatat o declarație atribuită ambasadoarei americane la Atena, Kimberly Guilfoyle, potrivit căreia schimbarea guvernului de la București — respectiv căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan — s-ar datora influenței Statelor Unite și că America ar putea face același lucru oriunde în lume, inclusiv în Grecia.Reacția liderului PSD, Sorin Grindeanu, a fost promptă și vehementă. Pe rețelele de socializare, acesta a catalogat acuzațiile care i se aduc drept „o tentativă de manipulare din categoria conspirațiilor cu pământul plat", respingând orice implicare a Americii în demiterea lui Bolojan. Grindeanu a susținut că Bolojan „a fost demis de 88% dintre români" din cauza guvernării slabe, și că acesta „a dus România în gard". Realizatorii emisiunii și invitații au subliniat că afirmația referitoare la „88% dintre români" este cel puțin discutabilă din punct de vedere matematic, deoarece în realitate demiterea a fost votată de peste 280 de deputați și senatori în Parlament — un corp legislativ, nu electoratul în ansamblu.Premierul desemnat Zian Frid Mureșan a intervenit și el în dezbatere, observând că Grindeanu „pare că se ceartă cu cineva și nu știm cu cine se ceartă", și că votul de săptămâna viitoare reprezintă cea mai bună ocazie pentru PSD și pentru Grindeanu să demonstreze că acționează în interesul României și nu al unor interese străine. Mureșan și-a exprimat dorința de a construi parteneriate pe picior de egalitate cu fiecare stat membru al Uniunii Europene, cu Statele Unite ale Americii și cu toate democrațiile liberale, subliniind că aceste parteneriate trebuie să facă bine românilor.Petrișor Peiu a luat cuvântul și a clarificat cronologia și mecanismul concret al moțiunii de cenzură: inițiativa a aparținut conducerii AUR și PSD, cinci persoane au decis împreună să depună moțiunea, iar el însuși, împreună cu Marian Neacșu, au redactat textul. Peiu a insistat că Kimberly Guilfoyle „nu a participat la acea întâlnire, nimeni nu a invocat-o, nu a contribuit cu nicio idee, nu a scris niciun cuvânt" din textul moțiunii și că probabil nici nu a auzit vreodată de autorii acesteia.Analistul politic profesor Cristian Preda a oferit o interpretare mai largă a gestului lui Grindeanu: acesta ar folosi scandalul pentru a transmite un mesaj implicit, și anume că el însuși este „adevăratul om al Statelor Unite în România", adoptând o logică tranzacțională în politică — invocând exemple precum exploatarea de gaze. Preda a avertizat că Grindeanu va transforma votul de învestitură a Guvernului Mureșan într-un „circ sinistru". De asemenea, Preda a remarcat favorabil faptul că premierul desemnat Mureșan menționează mai întâi Uniunea Europeană și abia apoi Statele Unite, considerând că această ordine reflectă corect statutul constituțional și geopolitic al României ca stat membru al UE, nu al SUA.În ansamblu, emisiunea a radiografiat tensiunile din clasa politică românească în jurul demiterii Guvernului Bolojan, punând față în față narativele conspiraționiste cu realitatea procedurală a votului parlamentar și cu implicațiile acestei crize pentru credibilitatea parteneriatelor externe ale României.Jurnalul de Seară · Digi24 · 27 septembrie 2026Guvernul Bolojan, moțiune de cenzură, Sorin Grindeanu, PSD, AUR, Kimberly Guilfoyle, Wall Street Journal, Frid Mureșan, Petrișor Peiu, criză politică România, SUA România, Uniunea Europeană

 in Uncategorized by

Antena3 · 28 sep 2026 · Newsroom · Riscul retrogradării ...

https://antena3.roRomânia traversează o săptămână critică pentru finanțele publice și credibilitatea sa pe piețele internaționale. Profesorul de economie mondială Christian Năsulea a analizat în direct la Newsroom situația extrem de delicată în care se află statul român în raport cu agențiile internaționale de rating.Vineri, 2 octombrie 2026, agenția de rating Standard & Poor's urmează să publice verdictul privind ratingul de țară al României. Există un risc real ca România să fie retrogradată la statutul de „junk" (categoria speculativă), ceea ce ar reprezenta un semnal extrem de negativ pentru investitorii străini și pentru costurile de finanțare ale statului. Agenția analizează cu atenție două aspecte-cheie: nivelul deficitului bugetar și întârzierea în elaborarea bugetului pe anul 2027.Christian Năsulea a subliniat o distincție esențială pe care o fac adesea analiștii: România nu se confruntă cu o criză a economiei în sens larg, ci cu o criză a statului ca entitate fiscală. Produsul intern brut pe cap de locuitor al României rămâne superior celui al Bulgariei, ceea ce înseamnă că economia privată, în ansamblu, funcționează. Problema fundamentală este că statul român a acumulat dezechilibre fiscale majore de-a lungul anilor, prin măsuri și decizii care au erodat capacitatea sa de a se autofinanța în mod sustenabil.În acest context, comparația cu Bulgaria capătă o semnificație aparte. Dacă în mod tradițional România privea spre Bulgaria ca spre statul din coada clasamentelor europene, acum situația s-a inversat parțial: Fitch a acordat recent Bulgariei o perspectivă pozitivă, în timp ce România stă „cu sabia lui Damocles deasupra capului", cum a formulat profesorul Năsulea. Această răsturnare de situație ilustrează cât de rapid se poate deteriora percepția externă asupra unui stat care nu gestionează riguros finanțele publice.Un alt factor de presiune este situația politică internă: guvernul propus, condus de Mureșan, urma să intre la vot în Parlament tot în această săptămână, miercuri. Instalarea unui guvern cu puteri depline este considerată esențială pentru a putea lua deciziile fiscale și bugetare necesare, inclusiv elaborarea și adoptarea bugetului pe 2027, a cărui întârziere este urmărită cu îngrijorare de agențiile de rating. Fără un guvern funcțional și cu mandate clare, capacitatea statului de a răspunde provocărilor fiscale rămâne limitată.Christian Năsulea a mai menționat și presiunile inflaționiste din economie, în contextul în care Institutul Național de Statistică (INS) a raportat prețuri mai mari în industrie, comerț și construcții, iar managerii din economie anunță noi scumpiri. Aceste evoluții complică și mai mult tabloul macroeconomic și pot influența atât deciziile agențiilor de rating, cât și costurile de trai ale cetățenilor.Concluzia analizei lui Christian Năsulea este clară: România are nevoie urgentă de un guvern stabil, cu puteri depline, capabil să elaboreze un buget credibil, să reducă deficitul și să transmită piețelor un semnal de responsabilitate fiscală. Fără aceste măsuri, riscul retrogradării ratingului suveran rămâne unul real și cu consecințe concrete asupra finanțării datoriei publice și a economiei în general.Newsroom, Antena3 · 28 septembrie 2026rating Romania, junk, deficit bugetar, Standard and Poors, Fitch, Bulgaria, guvern Muresan, buget 2027, finante publice, Christian Năsulea, INS, inflatie

 in Uncategorized by

Antena1 · 28 sep 2026 · Observator · Scăderea puterii ...

https://a1.roReportajul analizează impactul scumpirilor asupra comportamentului de consum al românilor, evidențiind o schimbare profundă în modul în care gospodăriile își gestionează cheltuielile zilnice.Datele prezentate arată că numărul bonurilor fiscale emise de supermarketuri este în scădere continuă: un magazin care emitea în medie 190.000 de bonuri la începutul anului precedent a ajuns la 188.000, iar în primele șase luni ale anului curent numărul a coborât la 181.000. Această tendință reflectă faptul că românii merg mai rar la cumpărături și sunt mult mai atenți la prețuri, renunțând la achizițiile de plăcere în favoarea strictului necesar.O familie cu un copil plătește în prezent cu 550–600 de lei mai mult pe lună față de septembrie anul trecut, ceea ce reprezintă o presiune semnificativă asupra bugetului casnic. Unul din trei consumatori declară că urmărește activ promoțiile și alege brandul care beneficiază de reducere, indiferent de preferințele anterioare. Supermarketurile au reacționat la această realitate prin introducerea de reduceri zilnice menite să stimuleze vânzările.Coșul de cumpărături s-a modificat structural: conține acum mai multe produse de strictă necesitate — ouă, lapte, unt — și mai puține produse de răsfăț sau impuls. Categoriile care înregistrează cele mai mari scăderi ale vânzărilor includ berea, ciocolata, produsele crud-uscate de specialitate (precum goanciale sau mezeluri cu trufe) și segmentul vinurilor și băuturilor spirtoase. Proprietarul unui lanț de băcănii din București confirmă același tablou: numărul tranzacțiilor a scăzut, iar produsele „de impuls" — cele pentru care consumatorul nu pleacă setat de acasă — sunt primele eliminate.Christian Năsulea, profesor de economie, explică mecanismul din spatele acestui comportament: în condițiile scăderii puterii de cumpărare, consumatorul devine mai cumpătat și încearcă să mențină valoarea coșului sub un control mai strict. Acesta renunță la cantitate și optimizează achizițiile pentru a-și acoperi necesarul în cel mai eficient mod posibil. Ch. Năsulea subliniază că, într-o realitate în care prețurile cresc continuu, presiunea asupra veniturilor reale este directă și imediată.La nivel macroeconomic, puterea de cumpărare în România a scăzut simțitor în prima jumătate a anului. Raportat la un salariu mediu de 5.000 de lei, această scădere echivalează cu o pierdere de aproximativ 300 de lei — o sumă care, în contextul prețurilor actuale, are un impact concret asupra deciziilor de cumpărare ale gospodăriilor.Concluzia reportajului este că scumpirile nu reprezintă doar o statistică abstractă, ci se traduc direct în schimbări de comportament măsurabile: mai puține vizite la magazin, coșuri mai mici ca valoare, orientare masivă spre promoții și eliminarea treptată a produselor non-esențiale din consum.Observator, 28 septembrie 2026puterea de cumpărare, inflație România, comportament consumatori, scumpiri, coș de cumpărături, creșterea prețurilor, Christian Năsulea, supermarketuri, reduceri, salariu real, consum gospodării, economie România

 in Uncategorized by