Reportajul analizează impactul scumpirilor asupra comportamentului de consum al românilor, evidențiind o schimbare profundă în modul în care gospodăriile își gestionează cheltuielile zilnice.
Datele prezentate arată că numărul bonurilor fiscale emise de supermarketuri este în scădere continuă: un magazin care emitea în medie 190.000 de bonuri la începutul anului precedent a ajuns la 188.000, iar în primele șase luni ale anului curent numărul a coborât la 181.000. Această tendință reflectă faptul că românii merg mai rar la cumpărături și sunt mult mai atenți la prețuri, renunțând la achizițiile de plăcere în favoarea strictului necesar.
O familie cu un copil plătește în prezent cu 550–600 de lei mai mult pe lună față de septembrie anul trecut, ceea ce reprezintă o presiune semnificativă asupra bugetului casnic. Unul din trei consumatori declară că urmărește activ promoțiile și alege brandul care beneficiază de reducere, indiferent de preferințele anterioare. Supermarketurile au reacționat la această realitate prin introducerea de reduceri zilnice menite să stimuleze vânzările.
Coșul de cumpărături s-a modificat structural: conține acum mai multe produse de strictă necesitate — ouă, lapte, unt — și mai puține produse de răsfăț sau impuls. Categoriile care înregistrează cele mai mari scăderi ale vânzărilor includ berea, ciocolata, produsele crud-uscate de specialitate (precum goanciale sau mezeluri cu trufe) și segmentul vinurilor și băuturilor spirtoase. Proprietarul unui lanț de băcănii din București confirmă același tablou: numărul tranzacțiilor a scăzut, iar produsele „de impuls” — cele pentru care consumatorul nu pleacă setat de acasă — sunt primele eliminate.
Christian Năsulea, profesor de economie, explică mecanismul din spatele acestui comportament: în condițiile scăderii puterii de cumpărare, consumatorul devine mai cumpătat și încearcă să mențină valoarea coșului sub un control mai strict. Acesta renunță la cantitate și optimizează achizițiile pentru a-și acoperi necesarul în cel mai eficient mod posibil. Ch. Năsulea subliniază că, într-o realitate în care prețurile cresc continuu, presiunea asupra veniturilor reale este directă și imediată.
La nivel macroeconomic, puterea de cumpărare în România a scăzut simțitor în prima jumătate a anului. Raportat la un salariu mediu de 5.000 de lei, această scădere echivalează cu o pierdere de aproximativ 300 de lei — o sumă care, în contextul prețurilor actuale, are un impact concret asupra deciziilor de cumpărare ale gospodăriilor.
Concluzia reportajului este că scumpirile nu reprezintă doar o statistică abstractă, ci se traduc direct în schimbări de comportament măsurabile: mai puține vizite la magazin, coșuri mai mici ca valoare, orientare masivă spre promoții și eliminarea treptată a produselor non-esențiale din consum.
Observator, 28 septembrie 2026
puterea de cumpărare, inflație România, comportament consumatori, scumpiri, coș de cumpărături, creșterea prețurilor, Christian Năsulea, supermarketuri, reduceri, salariu real, consum gospodării, economie România