România a evitat, deocamdată, retrogradarea în categoria „junk” după ce agenția Standard & Poor’s a decis să mențină ratingul de țară. Decizia vine însă cu o perspectivă negativă, ceea ce înseamnă că presiunea asupra economiei românești nu a dispărut, ci a fost doar amânată. În același timp, euro a atins un nou maxim istoric față de leu, semnal clar al insecurității pe care investitorii o asociază cu România în acest moment.
Analiștii și oficialii subliniază că menținerea ratingului a fost posibilă datorită măsurilor parțiale de reducere a deficitului bugetar și progreselor în absorbția fondurilor europene. Totuși, riscurile rămân ridicate: blocajul politic prelungit și absența unui plan bugetar credibil pot oricând deteriora calificativul de țară și, implicit, costurile de împrumut ale statului. O eventuală retrogradare ar scumpi finanțarea datoriei publice și ar afecta negativ nivelul investițiilor în România.
Președintele Nicușor Dan a declarat că menținerea direcției economice depinde de responsabilitatea politică și de stabilitatea economică. Premierul interimar Ilie Bolojan a explicat că respectarea angajamentelor asumate față de partenerii externi a făcut posibilă această decizie favorabilă a S&P. Ministrul interimar al finanțelor a reamintit că România a trecut prin trei reconfirmări de rating în 2026: Fitch în iulie, Moody’s în august și Standard & Poor’s în octombrie. Toate trei erau considerate esențiale pentru menținerea perspectivelor economice pe 2027 și 2028, iar un accident la oricare dintre agenții ar fi generat efecte negative severe pe termen mediu și lung.
În direct prin telefon, Christian Năsulea, profesor de economie, a nuanțat semnificația veștii: menținerea ratingului nu reprezintă o rezolvare a problemelor, ci doar evitarea unei agravări a situației existente. „Nu e o veste bună că am fi rezolvat ceva, doar am reușit la limită să evităm agravarea situației în care ne aflăm”, a precizat Ch. Năsulea. El a atras atenția că deprecierea leului nu este un fenomen izolat, ci reflectă fragilizarea statului ca urmare a deciziilor clasei politice. Aceasta este a treia episoadă de depreciere a monedei naționale în mai puțin de doi ani, ceea ce indică o tendință structurală îngrijorătoare.
Christian Năsulea a subliniat că adevăratul test pentru România va fi construcția bugetului pentru 2027 și, implicit, pentru 2028. Politicienii români trebuie să conștientizeze că țara se află într-un context global marcat de tensiuni majore, iar finanțarea statului depinde în continuare masiv de împrumuturi externe — aproximativ un miliard de euro pe săptămână în medie — pentru acoperirea cheltuielilor cu pensiile și salariile. Cursul euro la niveluri istorice este, în opinia sa, o dovadă concretă a insecurității pe care o percepe piața față de economia românească.
Concluzia generală a emisiunii: România a câștigat o gură de oxigen, dar miza reală rămâne consolidarea fiscală, reducerea deficitului și recâștigarea încrederii investitorilor prin măsuri bugetare credibile și stabilitate politică. Fără acestea, presiunea agențiilor de rating va reveni cu forță sporită.
Ultima ediție · TVR · 4 octombrie 2026
rating Romania, Standard and Poors, junk, curs euro leu, deficit bugetar, stabilitate economica, Christian Năsulea, agentii de rating, buget 2027, investitori, politica fiscala, Nicusor Dan