Campania „Legea Banilor” continuă cu un episod dedicat prețului real al alimentelor din coșul de cumpărături al românilor — de la poarta fermierului până pe raftul supermarketului și, în final, în frigiderul consumatorului. Reportajul urmărește pas cu pas drumul leului și dezvăluie cine și cât din el la fiecare verigă a lanțului.
Punctul de plecare este comuna Vidra, județul Ilfov, de unde pleacă zilnic tone de legume către supermarketuri din toată țara. Peste 800 de agricultori din mai multe județe s-au unit într-o cooperativă — singura modalitate prin care pot accesa marile lanțuri de retail și pot rămâne viabili economic. O legătură de pătrunjel pleacă de la cooperativă cu un preț cuprins între 0,80 și 0,85 lei. Dintr-o valoare atât de mică, 45% reprezintă costuri raportate la bugetul statului: impozite, taxe, salarii și contribuții sociale. Profitul producătorului, mai ales în sectorul verdeții, este adesea inexistent.
Până ajunge la consumator, prețul legăturii de pătrunjel se dublează. Ambalajul, transportul și depozitarea adaugă costuri suplimentare — toate supuse, la rândul lor, impozitării. La nivelul supermarketului, structura de cost devine și mai complexă: se adaugă contribuția la pensie (25%), contribuția la sănătate (10%) și impozitul pe venit (10%) pentru salariați, alături de cheltuieli cu logistica, energia și modernizarea infrastructurii magazinelor construite acum 20 de ani. Supermarketurile susțin că cea mai mare pondere a cheltuielilor merge către producătorii locali, urmată de parteneri externi, taxe către stat și cheltuieli cu personalul.
Rezultatul: consumatorul plătește 2 lei pe o legătură de pătrunjel și se întreabă de ce totul este scump, în timp ce producătorul român rămâne cu o marjă minimă sau negativă. Românii intervievați confirmă această realitate — un coș care odinioară costa 300 de lei ajunge acum la 800 de lei pentru cantități similare.
La nivel statistic, valoarea medie a unui coș de cumpărături din România — care include lapte, legume, ouă, brânză, carne și pâine — este sub 40 de euro, cel mai mic din Uniunea Europeană în termeni absoluți. Totuși, raportat la salarii și pensii, costul real este semnificativ mai mare: mâncarea reprezintă aproape o treime din venitul lunar al unui român. Față de germani, italieni sau austrieci, românii cheltuiesc proporțional aproape dublu din venit pentru același coș de cumpărături.
Soluțiile propuse vizează în primul rând stimularea producției locale, care în multe cazuri ajunge mai scumpă decât importurile din cauza fiscalității excesive. Se subliniază că un lanț de aprovizionare mai scurt — fără distanțe mari de transport și fără multiple verigi logistice — ar genera un cerc virtuos: economie locală mai puternică, producători mai eficienți și prețuri mai accesibile pentru consumatori. Concret, se ridică problema dublei impozitări a agricultorilor: produsul este impozitat la intrarea în cooperativă, dar producătorul continuă să plătească norma de venit, taxa pe solar și taxa pe teren — toate regăsindu-se, în final, în prețul de raft. Reducerea acestei presiuni fiscale ar putea face diferența între viabilitate și faliment pentru micii producători români.
Observator, Antena1 · 9 octombrie 2026
taxe și impozite, prețul alimentelor, producție locală, cooperativă agricolă, fiscalitate România, lanț de aprovizionare, coș de cumpărături, putere de cumpărare, TVA și contribuții, politică economică, supermarket România, Legea Banilor