România se confruntă cu o deteriorare vizibilă a situației economice, iar tema centrală a acestei intervenții este triplul pericol reprezentat de creșterea concedierilor colective, instabilitatea fiscală și riscul de retrogradare a ratingului de țară. Christian Năsulea, profesor de economie mondială, analizează aceste provocări în contextul unui climat politic incert și al unui guvern fără puteri depline.
Datele privind concedierile colective pentru perioada ianuarie–august 2026 sunt îngrijorătoare: peste 10.000 de angajați au fost deja concediați (10.451, mai exact), ceea ce reprezintă o creștere de 25% față de aceeași perioadă a anului anterior. În plus, 22.146 de persoane au fost anunțate pentru disponibilizare, iar 208 companii au depus notificări oficiale privind concedierile colective. Aceste cifre reflectă scăderea nivelului de trai și o cerere internă slabă, care se manifestă inclusiv prin interesul crescut al populației față de ofertele comerciale.
Pe fondul acestei situații, premierul demis Ilie Bolojan a declarat că pensiile și salariile ar trebui indexate, însă procentul exact urmează să fie stabilit în urma unor discuții deschise. Bolojan a subliniat că orice creștere presupune mai întâi un efort la nivelul bazei de cheltuieli. În privința pensionărilor anticipate — în special a celor la vârste de 48–50 de ani — premierul demis a afirmat că România nu își mai poate permite acest lucru și că vârsta de pensionare în aceste categorii trebuie crescută. Referitor la salarizarea din sectorul public, Bolojan a propus o abordare pragmatică: reducerea numărului de angajați acolo unde există suprapopulare, redistribuirea resurselor către cei care rămân, astfel încât salariile acestora să crească, iar cei disponibilizați să fie absorbiți de sectorul privat.
Un alt subiect important este evaluarea agenției de rating Standard & Poor’s, așteptată a doua zi. Sursele neoficiale indicau că România nu va fi retrogradată la categoria speculativă („junk”), însă presiunile rămân semnificative. Un raport american privind riscurile investiționale în economia României identifică mai multe vulnerabilități structurale: impredictibilitatea legislativă — în special frecvența cu care legislația fiscală este modificată fără analize suficiente — descurajează investițiile străine directe. De asemenea, sectorul energetic este expus unor variații mari de prețuri, iar deficitele bugetare reprezintă în continuare o vulnerabilitate majoră. Deși deficitul a fost redus parțial prin majorarea taxelor și efortul contribuabililor, reforma structurală reală nu s-a produs.
Christian Năsulea subliniază că problema de fond rămâne nerezolvată: fără un guvern cu puteri depline și fără o coaliție suficient de largă care să asigure consensul necesar pentru măsurile de reformă, România riscă să rămână blocată în același cerc vicios al instabilității și al amânărilor. Instabilitatea politică alimentează instabilitatea economică, iar aceasta din urmă alimentează neîncrederea investitorilor și vulnerabilitatea în fața agențiilor de rating.
Newsroom, Antena3 · 1 octombrie 2026
concedieri colective, rating Standard and Poor’s, deficit bugetar, impredictibilitate fiscală, pensii, salarii sector public, investiții străine, Christian Năsulea, economie România, reformă fiscală, Ilie Bolojan, stabilitate politică