Christian Năsulea, profesor de economie mondială, analizează impactul reducerii accizei la carburanți cu 25% și evoluția principalilor indicatori economici ai României. Expertul confirmă că scăderea prețurilor la pompă corespunde exact cu reducerea accizei, ceea ce indică faptul că mecanismul de limitare a adaosului funcționează momentan corect. Năsulea explică că acest rezultat este o veste bună, chiar dacă impactul pentru consumatorul român rămâne limitat.
În ceea ce privește evoluția viitoare a prețurilor, profesorul avertizează că acestea depind de contextul internațional și de structura de cost pe lanțul de distribuție, inclusiv de prețul petrolului pe piața internațională. Năsulea observă că nivelul actual ridicat al prețurilor nu este benefic nici pentru benzinării, nici pentru lanțurile de distribuție, România fiind departe de punctul de maximizare a profitului din cauza scăderii vânzărilor.
Pe componenta fiscală și bugetară, Christian Năsulea oferă o analiză detaliată a situației economice actuale. Expertul consideră că reducerea deficitului bugetar cu aproape 30% reprezintă o veste extraordinar de bună, mai ales în contextul în care lipsa unui guvern funcțional a condus la o frânare automată a cheltuielilor prin imposibilitatea asumării de noi decizii. În ritmul actual, România ar putea ajunge la un deficit bugetar de aproximativ 4% la finalul anului, ceea ce ar fi o realizare notabilă având în vedere magnitudinea deficitului anterior și contribuția acestuia la datoria publică.
Năsulea subliniază însă că datoria publică a depășit 60% și se estimează că va ajunge peste 63% în următorii 2-3 ani. Profesorul explică criteriul esențial pentru ameliorarea situației datoriei publice: este necesar ca deficitul bugetar să scadă sub 3% în paralel cu o creștere economică mai mare de 3%. Aceste două condiții trebuie îndeplinite simultan pentru a permite o ajustare favorabilă a datoriei publice.
În contextul social-economic mai larg, discuția abordează și măsurile preconizate pentru anul următor: înghețări posibile de pensii și salarii, măsuri de frânare a cheltuielilor publice, eșecul implementării noii legi a salarizării prevăzute în PNRR, și posibile indexări sub rata inflației. Pentru pensii se discută o indexare sub nivelul inflației, iar pentru salarii o creștere de 5-7%. Năsulea concluzionează că este esențial ca cheltuielile statului să fie reduse în continuare pentru a asigura sustenabilitatea fiscală.
Politica zilei, 1 septembrie 2026
accize carburanți, prețuri combustibili, deficit bugetar, datorie publică, Christian Năsulea, economie România, cheltuieli publice, indexare salarii, indexare pensii, politică fiscală, creștere economică,Inflație