Profesorul de economie mondială Christian Năsulea analizează în detaliu impactul creșterii salariului minim asupra economiei românești și a cetățenilor. Discuția se concentrează pe efectele adverse ale acestei măsuri, care la prima vedere pare benefică, dar ascunde riscuri semnificative.
Ch. Năsulea explică faptul că majorarea salariului minim este rareori o decizie economică favorabilă, deoarece salariile reale cresc natural doar atunci când există deficit de forță de muncă pe piață, moment în care angajatorii sunt obligați să ofere condiții mai bune pentru a atrage angajați. O creștere impusă artificial a salariului minim determină adesea ca o parte dintre muncitori să își piardă locurile de muncă, fiind forțați în afara pieței muncii pentru că indicatorii economici nu mai justifică aceste costuri salariale.
În cazul specific al acestei creșteri de 275 de lei care afectează peste 1 milion de români, calculele arată că mai mulți bani ajung în buzunarul statului decât în cel al angajaților, punând sub semnul întrebării eficiența măsurii. Datele recente de la Institutul Național de Statistică indică că aproximativ 10.000 de români și-au pierdut deja locul de muncă din cauza deteriorării condițiilor economice.
Firmele mici sunt cele mai vulnerabile la aceste costuri suplimentare, fiind nevoite să aleagă între închiderea completă a activității sau concedierea unei părți din angajați. Estimările sugerează că încă 10.000-15.000 de persoane ar putea rămâne fără loc de muncă sau vor trebui să își găsească altă ocupație în urma acestei măsuri.
Ch. Năsulea avertizează că măsura va alimenta cu certitudine inflația. În România, salariul minim reprezintă un punct de referință pentru toate celelalte salarii din sectorul public și privat. O creștere la bază determină în mod obligatoriu majorări salariale în lanț pe termen scurt. Acest aflux de bani în economie, combinat cu o rată de creștere economică estimată la doar 0,1%, creează presiuni inflaționiste suplimentare.
Contextul economic mai larg este problematic: România continuă să înregistreze unul dintre cele mai mari deficite externe din Uniunea Europeană, semn că importăm mult mai mult decât producem și exportăm. Prețurile mari la alimente și inflația nu pot fi ținute sub control de cei 275 de lei suplimentari pe care îi primesc românii afectați.
Știri, 4 iulie 2026
salariu minim, economie România, inflație, piața muncii, deficitul extern, Christian Năsulea, concedieri, firme mici, creștere economică, politici salariale, costuri angajare