Guvernul României publică în mai 2026 o radiografie a administrației publice locale realizată în 2025 pentru anul 2024, cu o întârziere semnificativă care ilustrează ritmul lent al birocrației românești. Raportul dezvăluie o lipsă fundamentală de informații: statul român nu știe cu exactitate câți angajați are și unde sunt aceștia poziționați, ceea ce face imposibile tăierile responsabile de cheltuieli. România are aproape 14.000 de instituții publice și peste 1.200.000 de angajați, cu cheltuieli de personal care au reprezentat peste 9% din PIB în 2024, comparativ cu 2020.
Christian Năsulea, profesor de economie mondială, analizează gravitatea situației și subliniază contrastul cu sectorul privat, unde informațiile despre resurse umane sunt disponibile automat și imediat. În sectorul privat, lipsa acestor date ar duce la pierderi financiare și haos operațional, comportamente pe care nu ți le permiți când gestionezi bani privați. Cu toate acestea, în administrația publică, această lipsă de informații pare să fie normalitatea, deși sunt în joc banii contribuabililor.
Raportul relevă și o “bombă demografică” în interiorul administrației publice: 55% dintre angajați au vârste între 45 și 59 de ani, iar estimările arată că aproape 60% din personalul actual de la stat se va pensiona în următorii 15 ani. Această situație ascunde multiple probleme structurale. Mai întâi, problema pensiilor speciale și a pensionării anticipate a oamenilor la vârful capacității lor profesionale rămâne nerezolvată.
O altă problemă conexă gravă este percepția tinerilor că nu poți ajunge să lucrezi într-un post bun în administrația publică decât prin rudenie sau cunoștințe personale, ceea ce descurajează intrarea profesioniștilor și a tinerilor calificați într-un sistem care are nevoie disperată de forțe proaspete. Această problemă a rotației cadrelor și a intrării de resurse umane noi în sistem, deși suspectată anterior, nu fusese identificată atât de clar până la apariția acestui raport. Presiunea pe sistem va crește dramatic în următorii ani, atât din cauza pensionărilor masive, cât și din cauza lipsei de atragere a tinerilor profesioniști, creând o criză potențială în funcționarea administrației publice românești.
Politica zilei, 8 mai 2026
administrație publică, angajați la stat, pensionări, cheltuieli bugetare, reformă administrativă, pensii speciale, bombă demografică, eficiență guvernamentală, sectorul public, PIB, resurse umane, Christian Năsulea