Europa traversează un moment critic: partidele populiste, autoritare și extremiste câștigă tot mai mult teren electoral pe continent, atingând cel mai ridicat nivel de susținere înregistrat vreodată. Aproape unul din patru alegători europeni votează în prezent cu astfel de partide, un fenomen care ridică semne serioase de întrebare cu privire la viitorul democrației liberale.
România se află în top 3 state europene după ponderea voturilor acordate partidelor care contestă sistemul. Alegerile parlamentare din 2024 au arătat că jumătate din voturile exprimate au mers către partide antisistem, populiste sau autoritare — o cifră alarmantă care plasează țara noastră printre cele mai afectate democrații de pe continent.
În emisiune, prezentatoarea discută aceste date cu Christian Năsulea, profesor de economie, pe marginea Indicelui Populismului Autoritar publicat de Timbro, un think tank din Suedia. Indicele este realizat o dată la doi ani și clasifică partidele politice europene după mai multe criterii: poziționare economică (stânga–dreapta), atitudine față de temele sociale, grad de euroscepticism și nivel de autoritarism. IES Europe a realizat traducerea în limba română a acestui raport. Christian Năsulea subliniază valoarea metodologică a indicelui: fiind o analiză externă, realizată de cercetători din afara țării, oferă o „oglindă” obiectivă asupra modului în care România este percepută în context european.
Printre partidele românești analizate se numără Partidul Social Democrat (PSD), AUR și partidul lansat de Diana Șoșoacă. Includerea PSD în acest indice poate părea surprinzătoare pentru unii, întrucât partidul rămâne pro-european și nu este considerat eurosceptic. Totuși, analiza Timbro îl plasează la un nivel mediu de autoritarism, cu politici economice de stânga și o atitudine conservatoare pe teme sociale. La capitolul populism, PSD bifează mai multe criterii clare care justifică prezența sa în indice de mult timp.
AUR este clasificat cu un nivel ridicat de autoritarism, politici economice de centru, teme sociale conservatoare și euroscepticism moderat. Partidul Șoșoacă este evaluat ca fiind și mai problematic din punctul de vedere al autoritarismului, plasându-se mai la dreapta decât AUR și cu un risc ridicat în această privință.
Christian Năsulea explică și conceptul de populism: tendința de a promova propuneri politice care sună bine pentru electorat și sunt populare, indiferent dacă rezultatele lor economice și sociale sunt bune sau nu. Acesta este tocmai punctul de plecare al indicelui Timbro, lansat cu mulți ani în urmă, când populismul era principala preocupare a analiștilor. Între timp, fenomenul s-a extins și s-a diversificat, cuprinzând atât extrema dreaptă, cât și extrema stângă, iar dificultatea clasificării a crescut — mai ales că unele partide, odinioară considerate pur antisistem, au ajuns să participe sau chiar să conducă guverne în diverse state europene.
Discuția oferă un cadru analitic riguros pentru înțelegerea transformărilor politice din România și din Europa, subliniind riscurile pe termen lung ale ascensiunii populismului și autoritarismului pentru statul de drept, pentru politicile economice sănătoase și pentru valorile liberale.
Știrile zilei · Digi24 · 22 octombrie 2026
populism, autoritarism, extremism, partide politice, România, Europa, indice Timbro, liberalism, democrație, alegeri parlamentare, AUR, PSD