Christian Năsulea, profesor de economie, analizează criza legată de proiectul legii salarizării din sectorul public, în contextul în care România are la dispoziție doar 6-7 zile pentru aprobarea și promulgarea legii, pentru a evita pierderea a aproape 800 de milioane de euro din fonduri europene. Sindicatele protestează și cer salarii mai mari pentru anul viitor, însă ministrul interimar al muncii a transmis că nu poate depăși anvelopa salarială de 12 miliarde de lei, altfel România riscă să fie retrogradată de agențiile de rating internaționale.
Christian Năsulea explică faptul că banii necesari pentru majorările salariale solicitate de sindicate pur și simplu nu există în acest moment. Profesorul subliniază că lipsa fondurilor se datorează faptului că nu au fost realizate reformele necesare în aparatul de stat, care ar fi trebuit să vizeze reducerea masivă a risipei și a cheltuielilor nejustificate din alte domenii. Aceste economii ar fi permis redirecționarea banilor spre o reechilibrare corectă a schemei de salarizare din sectorul public.
În opinia lui Ch. Năsulea, sindicatele fac exact ceea ce trebuie să facă – încearcă să obțină cât mai multe beneficii și avantaje pentru membrii lor. Responsabilitatea nu este a sindicatelor să determine de unde va găsi statul resursele financiare necesare. Această responsabilitate revine exclusiv clasei politice, care trebuia să gestioneze cu prudență resursele publice și să evite risipa. Statul ar fi trebuit să aibă deja un plan coerent de reajustare salarială cu mult timp înainte, iar salariile din sectorul public trebuiau aduse la un nivel satisfăcător fără să se ajungă în această situație de criză.
Discuția abordează și absența reformelor administrative care ar fi trebuit să preceadă legea salarizării – reforma aparatului de stat, comasarea primăriilor foarte mici (unele cu sub 1000 de locuitori), reducerea companiilor de stat neperformante. Christian Năsulea remarcă că problema legii salarizării nu este nouă – se află pe agenda politicienilor români de mai bine de un deceniu, cu mult înainte de crizele suprapuse actuale și înainte ca aceasta să devină jalon PNRR.
Profesorul identifică cauza principală a inacțiunii: costurile politice asociate tuturor acestor reforme necesare. Închiderea companiilor de stat nerentabile, comasarea primăriilor și reducerea aparatului bugetar ar genera nemulțumire în rândul populației, iar clasa politică românească nu a demonstrat până acum curajul necesar pentru a implementa aceste măsuri esențiale, preferând să amâne deciziile dificile.
Ştirile dimineţii, 24 august 2026
legea salarizării, reforme administrative, sector public, sindicate, fonduri europene, PNRR, Christian Năsulea, buget de stat, cheltuieli publice, comasare primării, deficitul bugetar, agențiile de rating