România se confruntă cu o criză energetică majoră după închiderea centralei nucleare de la Cernavodă, ceea ce va duce la creșteri semnificative ale facturilor de energie. Conform reprezentanților Ministerului Energiei, tarifele pentru electricitate și gaz ar putea crește cu 5%, dar alți experți avertizează asupra unor majorări de până la 20%. În cazul consumatorilor casnici, factura pentru electricitate ar putea să crească cu până la 20%, iar comercianții s-ar putea confrunta cu costuri dublate pentru gazele naturale, având în vedere că doar consumatorii casnici beneficiază de tarife plafonate.
Pe piața liberă, situația este dramatică: la orele serii, când România importă masiv energie, prețurile sunt uneori de patru ori mai mari față de valorile la care țara exportă în mijlocul zilei. Furnizorii plătesc în prezent prețuri mai mari decât în 2025, iar aceste costuri vor fi recuperate din ofertele viitoare către consumatori. Efectul va fi resimțit și la raft, unde prețurile produselor vor crește datorită factorilor mai mari pentru energie.
Pe Bursa Internațională, gazul se tranzacționează la tarife duble față de anul trecut – de la puțin peste 30 de dolari pentru un megawatt oră în 2025, la peste 65 de dolari în prezent. Presiunile pe piața globală sunt intense, însă România rămâne într-o poziție relativ protejată datorită producției domestice de gaz și regimului de plafonare pentru consumatorii casnici. Cei mai expuși sunt consumatorii din zona comercială, care plătesc prețul pieței libere.
Comparativ cu Germania, unde un consumator plătește aproximativ 80 de euro pe lună pentru energie electrică din salarii de 1800-2200 euro, în România situația este disproporționat mai dificilă raportat la salariul minim pe economie de 2500 lei. Consumatorii sunt nevoiți să reducă cheltuielile și să stabilească alte priorități.
Christian Năsulea, profesor de economie și analist invitat în emisiune, subliniază că nu ne putem aștepta la schimbări radicale în politica statului într-o perioadă atât de scurtă. Inerția în zona politică este uriașă, fiind nevoie de obicei de mai multe crize pentru ca politicienii să adopte cauza restructurării și reformării sistemului energetic național. În plus, sectorul energetic necesită investiții care durează ani de zile. Năsulea trage speranța că până anul viitor situația se va îmbunătăți parțial, iar în 2-3 ani se vor observa rezultate în capacitățile de producție și stocare.
Dezbaterea evidențiază nepregătirea sistemului român: lipsa amenajărilor pentru răcirea reactoarelor nucleare, absența spațiilor de stocare pentru baterii și energia solară, în ciuda existenței producției de energie solară.
Ediţie specială · 25 august 2026
energie, criză energetică, Cernavodă, facturi electricitate, preț energie, gaz natural, piață liberă, plafonare preț, sistem energetic, reforma energetică, Christian Năsulea, Digi24