Ediția Focus de pe Prima TV analizează motivele pentru care România deține cea mai scumpă motorină din regiune, în pofida reducerilor de accize. Aproximativ 7000 de companii din România activează în domeniul energiei, fiind implicate în producție, extracție, transport, distribuție, rafinare, comercializare a carburanților sau furnizare de energie electrică. Cifra lor de afaceri totală a ajuns la 75 de miliarde de euro, iar profiturile anuale sunt de circa 5 miliarde de euro.
Cele mai profitabile companii din sectorul energetic în 2025 au fost Hidroelectrica cu un profit de 3,33 miliarde lei, urmată de Romgaz și OMV Petrom, ambele cu profituri peste 3 miliarde lei, apoi Nuclearelectrica cu 2,3 miliarde lei și BSOG Holding cu 1,7 miliarde lei. Christian Năsulea, profesor universitar de economie, explică faptul că aceste companii au anticipat taxele suplimentare și le-au integrat în politica de costuri, consumatorii fiind constrânși să accepte prețurile ridicate indiferent de nivel.
Pentru a profita de cifrele de afaceri mari și câștigurile excepționale, statul a impus companiilor din domeniul petrolului, gazelor și carburanților o taxă de 0,5% din cifra de afaceri. Pe durata stării de criză pe piața carburanților, companiile mai plătesc și o suprataxă de solidaritate pentru profituri excepționale. Aceste taxe cresc indirect prețul produselor petroliere, fără ca consumatorii să conștientizeze impactul real.
Datele Eurostat arată că România a înregistrat cea mai mare creștere a prețului la carburanți din întreaga Uniune Europeană în iulie – 24%. Un litru de motorină ajunge să coste 10 lei și 14 bani, chiar și după reducerea accizei cu 70 de bani. Anterior, în luna mai, în ciuda plafonării adaosului comercial și a reducerii accizei, prețul carburanților a crescut în loc să scadă.
O analiză profit.ro demonstrează că România, Ungaria și Bulgaria au prețuri similare ale motorinei fără taxe, doar Ungaria beneficiind de un preț mai mic datorită țițeiului rusesc procesat de Mol. Diferența critică o fac taxele percepute de stat – în România acestea sunt cele mai mari, aproape un euro pe litrul de carburant. Din fiecare litru de motorină vândut, statul încasează 60,2% – adică 6 lei și 20 de bani din 10 lei. Existența acestui interes fiscal major explică de ce nu există intervenții pentru reducerea prețurilor care depășesc nivelul normal al pieței. Astfel, chiar și după reducerea accizei, România menține cea mai scumpă motorină din regiune.
Focus, 24 august 2026
energie, taxe, carburanți, motorină, accize, prețuri, Hidroelectrica, Christian Năsulea, politică fiscală, suprataxă solidaritate, piața carburanților, companii petroliere