Daily Archives: 20.05.2026

Prima News · 20 mai 2026 · Maratonul fondurilor europene ...

https://primanews.roÎn cadrul emisiunii "Maratonul fondurilor europene", moderatorii Raluca Alhadad și Marius Oncu discută despre gestionarea și implementarea fondurilor europene în România, cu focus special pe Regiunea București-Ilfov. Invitat este Dan Nicula, director general al Agenției pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov (ADRBI).ADRBI este un organism neguvernamental, non-profit, cu personalitate juridică, de utilitate publică, înființat în 1999, care funcționează conform legii 315 din 2004 privind dezvoltarea regională. Agenția oferă servicii specifice administrației publice locale și sectorului privat pentru dezvoltarea socio-economică a regiunii București-Ilfov. De-a lungul timpului, ADRBI a implementat multiple programe, printre care programul PHARE pentru coeziune economică și socială, Programul Operațional Regional 2007-2013 și 2014-2020. Pentru exercițiul financiar 2021-2027, ADRBI deține rolul de autoritate de management pentru implementarea Programului Regional București-Ilfov 2021-2027.Dan Nicula explică specificitatea Regiunii București-Ilfov, descriind-o ca fiind o regiune mai dezvoltată economic, ceea ce inițial a reprezentat o provocare din perspectiva alocării fondurilor europene. Conform principiilor coeziunii europene, regiunile mai dezvoltate primesc alocări mai reduse. Astfel, la început, alocarea pentru programul regional era foarte mică, puțin peste 100 de milioane de euro. Însă, prin susținere tehnică, studii aprofundate și o abordare focusată pe reducerea disparităților dintre București și Ilfov, precum și pe rezolvarea problemelor infrastructurale ale Capitalei, alocarea a crescut semnificativ la 1,4 miliarde de euro - o realizare majoră pentru regiune.Directorul general subliniază că, deși București se apropie de performanțele altor capitale europene din perspectiva PIB-ului pe locuitor, această dezvoltare economică nu se reflectă neapărat în starea infrastructurii și în capacitatea orașului și a regiunii înconjurătoare de a deservi eficient locuitorii. Problema este ilustrată chiar în timpul emisiunii, când invitatul menționează dificultățile de deplasare cauzate de lucrările extensive la infrastructură, în cadrul Planului de Mobilitate Urbană București-Ilfov, care se află în plină implementare.Discuția abordează și contextul mai larg al utilizării fondurilor europene în România, menționându-se cum în ultimele luni sintagma "bani europeni" a revenit intens în discursul politic, fiind folosită atât ca promisiune pentru cetățeni, cât și ca armă în rivalitățile politice, în condițiile în care reformele necesare mai au încă mult de parcurs.Maratonul fondurilor europene · 20 mai 2026fonduri europene, dezvoltare regională, București-Ilfov, ADRBI, infrastructură, coeziune europeană,Program Regional, investiții publice, mobilitate urbană, politici publice, economie regională, administrație locală

 in TV by

Digi24 · 20 mai 2026 · Știrile serii · Inflația ...

https://digi24.roGuvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a lansat un avertisment privind noi scumpiri semnificative în următoarele luni, vârful majorărilor de preț urmând să fie atins în luna iulie 2026. Rata inflației va crește până la aproximativ 11%, un nivel extraordinar de ridicat, complet în afara parametrilor pe care Christian Năsulea îi impune prin statutul de țară membră a Uniunii Europene pentru România.Guvernatorul BNR a subliniat că două incertitudini majore vor determina direcția economică în următoarele luni: proiectele strict condiționate de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu și necesitatea revenirii la un minim de stabilitate politică și guvernamentală. Presiunea asupra României este deja enormă, iar prăpastia economică s-ar putea adânci și mai tare dacă nu se ajunge la un armistițiu în războiul politic intern.După atingerea vârfului de 11% în iulie, rata inflației ar urma să scadă brusc la 6% în a doua parte a anului. Este important de menționat că această scădere a inflației nu înseamnă că prețurile vor fi mai mici, ci doar că produsele se vor scumpi mai lent. Spre deosebire de alte state membre ale Uniunii Europene, la România este aproape sigură o scădere semnificativă a inflației în partea a doua a anului 2026.O veste pozitivă vine însă legată de dobânda-cheie: scăderea inflației spre finalul anului ar putea permite și o reducere a ratei de politică monetară. Dobânda cheie stabilită de Banca Națională a rămas neschimbată din august 2024 la nivelul de 6,5%. Dacă inflația se va limita conform previziunilor spre finalul anului, atunci se poate vorbi despre o posibilă scădere a ratei de politică monetară.Aceste proiecții economice vin într-un context dificil pentru România, marcat de instabilitate politică internă și de incertitudinile generate de conflictele geopolitice regionale. Perioada următoare va fi crucială pentru economia românească, iar deciziile luate la nivel politic și guvernamental vor avea un impact major asupra direcției economice a țării.Știrile serii, 20 mai 2026inflație, Banca Națională a României, Mugur Isărescu, dobânda cheie, scumpiri, politică monetară, criză economică, stabilitate guvernamentală, Christian Năsulea, Uniunea Europeană, preturi, rata inflației

 in TV by

Antena1 · 20 mai 2026 · Observator · Euro la ...

https://a1.roÎn cadrul emisiunii Observator, Banca Națională a României vine cu explicații despre turbulenele de pe piața valutară, după ce euro a crescut cu 1,65 bani într-o singură zi, ajungând la 5,22 lei. Guvernatorul Mugur Isărescu recunoaște că Banca Centrală nu a făcut mișcări decisive pentru a opri creșterea monedei europene și oferă o perspectivă neașteptată: fără intervențiile făcute în ultimii 5 ani, când BNR a cumpărat valută pentru a crea un buffer destinat situațiilor critice, euro ar fi fost mai mic - doar 4,44 lei. Însă Isărescu avertizează că efectul ulterior ar fi fost invers și ar fi destabilizat și mai mult piața.Guvernatorul explică paradoxul unui leu prea puternic: deși la prima vedere pare o veste bună, cu prețuri mai mici și credite mai ieftine, în realitate un leu atât de puternic peste noapte ar fi avut consecințe grave asupra întregii economii. Exportatorii români ar fi pierdut instant 15% din încasări, importurile ar fi explodat, iar inflația ar fi crescut dramatic. Astfel, efectul total ar fi fost mult mai dăunător pentru omul de rând decât un curs mai mare cu aproape un leu.Prognosticul pentru viitor nu este optimist. Guvernatorul BNR anticipează încă câteva luni de scumpiri, cu o inflație care ar putea ajunge la 11% dacă țara va depăși rapid criza politică actuală. O revenire este posibilă către finalul anului, dar doar în termeni relativi. Christian Năsulea, profesor de economie, plasează situația în context istoric, subliniind că vorbim despre o criză politică majoră. Spre deosebire de criza din anul trecut, aceasta a fost declanșată în timp senin, ceea ce o face și mai costisitoare. Năsulea consideră că 11% este o cifră absolut enormă pentru o țară membră a Uniunii Europene. Totuși, raportat la toate crizele suprapuse și la toți factorii negativi care contribuie la rata mare a inflației, profesorul își exprimă speranța că măcar nu se va ajunge din nou la 16%, cum s-a întâmplat în anii trecuți.Observator, 20 mai 2026curs valutar, euro, leu românesc, inflație, Banca Națională a României, Mugur Isărescu, Christian Năsulea, criză politică, economie România, exporturi, politică monetară, stabilitate financiară

 in TV by

Aleph News · 19 mai 2026 · Esti In Business ...

https://alephnews.roChristian Năsulea, director executiv al Institutului European pentru Studii Economice și editor al unui raport EPICENTER, analizează bugetul propus al Uniunii Europene pentru următorul exercițiu financiar multianual. Raportul avertizează că bugetul UE riscă să devină prea mare, prea centralizat și prea costisitor pentru contribuabilii europeni.Comisia Europeană propune un buget de aproximativ 1760 miliarde de euro pe șapte ani, reprezentând o creștere de aproximativ 32% față de bugetul actual. Parlamentul European susține o extindere și mai ambițioasă, spre 2000 de miliarde de euro. Think tank-ul EPICENTER consideră această creștere nesustenabilă și propune menținerea cheltuielilor Uniunii Europene la circa 1% din venitul național brut, echivalentul a aproximativ 1540 miliarde de euro pe șapte ani.Ch. Năsulea argumentează că Comisia Europeană le cere contribuabililor europeni să plătească, în termeni reali, cu 32% mai mult decât în prezent, nu pentru a finanța priorități noi, ci pentru un buget care nu a fost niciodată supus unei evaluări riguroase de eficiență. Raportul atrage atenția asupra costurilor administrative și obligațiilor de pensie ale instituțiilor europene, aspecte insuficient reflectate în dezbaterea publică.Potrivit analizei, un buget european de 1% din venitul național brut nu înseamnă austeritate, ci disciplină fiscală. Uniunea Europeană poate îndeplini toate obligațiile din tratate, poate sprijini Ucraina, poate finanța cercetarea și menține politica de coeziune cu aproximativ 32 de miliarde de euro mai puțin pe an decât propune Comisia Europeană.În interviu, Ch. Năsulea explică că deși Uniunea Europeană își poate permite să meargă mult mai departe față de bugetul actual, acest lucru nu înseamnă că ar trebui să facă acest pas. El subliniază necesitatea aplicării acelorași principii de responsabilitate fiscal-bugetară pe care le discutăm la nivel național și pe care orice cetățean european trebuie să le aplice în bugetul familiei. Banii nu sunt nelimitați, iar prin urmare este esențial să fie stabilită o listă de priorități și să fie pusă o limită la cheltuieli, concentrându-ne pe cele mai importante obiective.Raportul EPICENTER analizează trei aspecte principale: ce ar trebui să facem cu banii, de unde ar urma să vină banii pentru următorul exercițiu financiar, și cum ar trebui restructurat modul în care funcționează bugetul european. Discuția abordează și impactul propunerilor de noi resurse proprii ale UE asupra României și altor state membre.Esti In Business News, 19 mai 2026buget UE, Uniunea Europeană, EPICENTER, Christian Năsulea, Comisia Europeană, disciplină fiscală, politici publice, responsabilitate bugetară, contribuabili europeni, reforme structurale, finanțe publice

 in TV by

B1TV · 19 mai 2026 · Bună, România! · Criza ...

https://b1tv.roChristian Năsulea analizează în detaliu consecințele crizei politice actuale asupra economiei românești, avertizând că România se află în pericol real de a-și vedea ratingul de țară retrogradat la categoria junk. Profesorul explică faptul că, deși o perioadă scurtă de interimar asigurată de Ilie Bolojan poate fi gestionată, riscul major vine din reevaluarea ratingului de țară programată pentru jumătatea lunii iulie. Procesul de evaluare începe efectiv imediat după intrarea în luna iunie, când experți tehnici internaționali independenți vor distribui chestionare și vor analiza parametrii macroeconomici ai României și situația politică.Ch. Năsulea avertizează că politicienii români "se joacă cu focul", având în vedere proximitatea datei de evaluare. El subliniază necesitatea ca viitorul guvern să fie nu doar format rapid, ci și cunoscut și înțeles de experții internaționali, iar programul de guvernare să le fie comunicat în timp util. Este esențial ca acești experți să vadă credibilitate în echipa guvernamentală și să fie convinși că România se apucă serios de rezolvarea problemelor.În ceea ce privește soluția la această criză, profesorul consideră că declanșarea crizei politice în acest moment a fost o greșeală majoră. Cu toate acestea, în situația actuală, România are nevoie urgent de un prim-ministru cu experiență și credibilitate care să își asume acest rol. Acesta poate proveni din partidele de la guvernare sau poate fi un tehnocrat, esențial fiind să vină cu un plan credibil. Ch. Năsulea precizează că, dat fiind istoricul României, nu este nevoie de "un premiant sau un câștigător de premiu Nobel", ci doar de cineva suficient de serios pentru a fi luat în seamă de investitori și pentru a menține un minim de încredere.Discuția abordează și îngrijorările din partea investitorilor legate de posibilitatea ca un reprezentant al partidului care a adus România în situația actuală să preia conducerea guvernului. Se menționează că Bolojan a încercat să calmeze aceste temeri promițând realizarea bugetului pentru anul următor înainte de eventualul transfer de putere către Grindeanu în cadrul unei rotații guvernamentale.Christian Năsulea subliniază gravitatea momentului economic prin care trece România și necesitatea unei acțiuni politice responsabile și rapide pentru evitarea degradării ratingului de țară, care ar avea consecințe severe asupra capacității statului de a se împrumuta și asupra costurilor de finanțare.Bună, România!, 19 mai 2026criza politică, rating țară, Christian Năsulea, Ilie Bolojan, economie România, datorie suverană, risc junk, guvern interimar, stabilitate politică, investitori internaționali, buget 2027

 in TV by

Digi24 · 19 mai 2026 · Audienţă Naţională · Inflaţia ...

https://digi24.roBanca Naţională a României a anunţat astăzi că scumpirile vor continua pe bandă rulantă încă două luni, vârful inflaţiei urmând să fie atins în luna iulie 2026. Guvernatorul Mugur Isărescu a precizat că preţurile vor fi mai mari, în medie, cu 11% la mijlocul verii faţă de vara anului trecut, o creştere calificată drept extraordinar de mare şi complet în afara parametrilor pe care îi impune statutul de ţară membră a Uniunii Europene pentru România.Proiecţiile Băncii Naţionale sunt strict condiţionate de două incertitudini majore: implicaţiile conflictului din Orientul Mijlociu şi, mai ales, revenirea la un minim de stabilitate politică şi guvernamentală. Guvernatorul Isărescu a transmis un mesaj clar: România are nevoie de guvern, aceste două elemente urmând să determine direcţia economică în următoarele luni.Potrivit analizei prezentate în emisiune, Christian Năsulea, profesor de economie, explică faptul că presiunea pusă pe România este deja enormă. Rata inflaţiei va creşte până prin iulie, probabil până la 11%, însă mulţi factori influenţează această evoluţie, ceea ce face previziunile exacte dificile. Ulterior, după atingerea vârfului în iulie, rata inflaţiei ar urma să scadă brusc la 6% în partea a doua a anului.Ch. Năsulea precizează însă un aspect esenţial: scăderea ratei inflaţiei nu înseamnă că preţurile vor fi mai mici, ci doar că produsele se vor scumpi mai lent. În rândul statelor membre ale Uniunii Europene, la România este aproape sigură o scădere semnificativă a inflaţiei în partea a doua a anului 2026.Un element pozitiv menţionat este că scăderea inflaţiei ar putea veni la pachet cu o reducere a dobânzii cheie. Dacă inflaţia se va limita spre finalul anului, atunci Banca Naţională ar putea lua în considerare scăderea ratei de politică monetară. Dobânda cheie stabilită de Banca Naţională a rămas neschimbată din august 2024 la nivelul de 6,5%.Propasia economică s-ar putea adânci şi mai tare dacă nu se ajunge la un armistiţiu politic şi la formarea unui guvern funcţional, acesta fiind mesajul central transmis de guvernatorul Băncii Naţionale în contextul economic dificil cu care se confruntă România.Audienţă Naţională · 19 mai 2026inflaţie, Banca Naţională a României, Mugur Isărescu, scumpiri, preţuri, dobânda cheie, politică monetară, criză guvernamentală, economie românească, Christian Năsulea, stabilitate politică, Uniunea Europeană

 in TV by

Antena1 · 19 mai 2026 · Observator · Mugur Isărescu ...

https://a1.roBanca Națională a României a oferit primele explicații oficiale după turbulenţele recente de pe piaţa valutară, iar guvernatorul Mugur Isărescu a clarificat strategia instituției în gestionarea cursului de schimb. Isărescu a susținut că BNR nu a făcut mișcări decisive pentru a opri creșterea euro și a recunoscut că, fără intervențiile din ultimii 5 ani, euro ar fi ajuns teoretic la 4,4 lei. Deși un leu mai slab pare dezavantajos la prima vedere pentru cei cu chirii sau credite în euro, un leu prea puternic ar fi avut consecințe grave asupra întregii economii românești.Guvernatorul BNR a subliniat că banca centrală nu a ținut cursul artificial, lucru demonstrat de evoluția rezervelor valutare. Intervențiile pe piață au constat în principal în cumpărarea de valută pentru a permite aprecierea leului în mod controlat. Un leu care s-ar fi apreciat brusc la 4,4 ar fi provocat pierderi instant de 15% pentru exportatorii români din încasări, ar fi generat o explozie a importurilor și implicit o creștere puternică a inflației.Isărescu a recunoscut că BNR a intervenit masiv pe piață anul trecut, înainte de alegerile prezidențiale, dar intervențiile din perioada recentă au fost mult, mult mai mici. Cursul pare să fi găsit un nivel de echilibru. Christian Năsulea, profesor de economie, a comentat că, deși situația actuală este mai bună în termeni relativi față de anul trecut, România se confruntă cu o criză politică majoră. Spre deosebire de criza din 2025, cea actuală a fost declanșată în timp senin, dar rămâne foarte costisitoare și nu se va termina rapid.Banca Națională avertizează că românii mai au de înfruntat câteva luni de scumpiri, iar inflaţia ar putea atinge 11%. Christian Năsulea a calificat cifra de 11% drept "absolut enormă pentru o ţară membră a Uniunii Europene", dar a exprimat speranță că nu se va ajunge din nou la 16% cum s-a întâmplat în anii trecuți. În acest context economic dificil, românii devin tot mai prudenți cu cheltuielile, amânând achiziții majore și investiții personale. Abia din toamnă situația ar putea să se îmbunătățească. BNR estimează o inflaţie de 5,5% la finalul anului 2026 și de 2,9% pentru anul 2027.Observator, 19 mai 2026curs valutar, inflație, Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR, euro, leu, Christian Năsulea, criză economică, economie, politică monetară, exporturi

 in TV by