
Digi24 · 21 mai 2026 · Ediţie specială · Fonduri ...
https://digi24.roRomânia a pierdut aproape toți banii europeni alocați pentru reabilitarea barajelor și digurilor din țară, reușind să finalizeze doar un baraj din 30 planificate și zero kilometri de diguri din 510 km selectați inițial. Investigația Digi24 din seria "Statul la stat" dezvăluie o situație critică a infrastructurii hidrotehnice naționale.În România există 2.194 de baraje grupate în patru categorii de importanță. Din cele 181 de baraje din categoriile A și B (importanță excepțională și deosebită), și cele 2.013 din categoriile C și D, aproape jumătate - adică 920 de baraje - nu au autorizație de funcționare sau au autorizația expirată. Situația este și mai gravă: există 74 de baraje fără proprietar, dintre care 46 au probleme litigioase în instanță. Pentru cele rămase, primăriile vor trebui să le preia, iar unde acestea refuză, Apele Române va fi nevoită să le administreze cu costuri suplimentare.La capitolul diguri, situația este la fel de critică. Din totalul de 9.580 de kilometri de diguri, aproape toate necesită reabilitare urgentă, fiind construite în urmă cu peste 60 de ani. Apele Române nu mai are personal suficient pentru monitorizare și întreținere - un singur muncitor hidrometru trebuie să supravegheze aproximativ 20 de kilometri de dig, ceea ce duce la neglijarea lucrărilor de întreținere. Cresc plante și arbori pe diguri, ceea ce reprezintă o problemă majoră de siguranță.Barajele mari de importanță excepțională și deosebită, administrate de Apele Române și Hidroelectrica, au fost construite în anii '70 și nu au fost niciodată reabilitate complet. Deși specialiștii asigură că structura barajelor nu prezintă risc de cedare, echipamentele vechi de zeci de ani se defectează frecvent, reprezentând în sine un pericol. Durata normată de funcționare a acestor construcții hidrotehnice este depășită, iar echipamentele electrice, hidraulice și hidromecanice sunt depășite fizic și moral.Exemple concrete prezentate în reportaj: Barajul Buftea, ultima linie de apărare a Bucureștiului împotriva inundațiilor, folosește echipamente din 1936, operate manual de doi angajați. La barajul Budeasa de lângă Pitești, construit în 1978 pentru protecție împotriva inundațiilor și alimentare cu apă, echipamentele originale se defectează frecvent, iar piesele de schimb sunt aproape imposibil de găsit, angajații fiind nevoiți să adapteze soluții moderne la echipamente vechi.Ediţie specială, 21 mai 2026baraje, diguri, fonduri europene, infrastructură hidrotehnic, Apele Române, inundații, reabilitare, siguranță, echipamente vechi, Hidroelectrica, management public, investiții

