Daily Archives: 21.05.2026


Digi24 · 21 mai 2026 · Ediţie specială · Fonduri ...

https://digi24.roRomânia a pierdut aproape toți banii europeni alocați pentru reabilitarea barajelor și digurilor din țară, reușind să finalizeze doar un baraj din 30 planificate și zero kilometri de diguri din 510 km selectați inițial. Investigația Digi24 din seria "Statul la stat" dezvăluie o situație critică a infrastructurii hidrotehnice naționale.În România există 2.194 de baraje grupate în patru categorii de importanță. Din cele 181 de baraje din categoriile A și B (importanță excepțională și deosebită), și cele 2.013 din categoriile C și D, aproape jumătate - adică 920 de baraje - nu au autorizație de funcționare sau au autorizația expirată. Situația este și mai gravă: există 74 de baraje fără proprietar, dintre care 46 au probleme litigioase în instanță. Pentru cele rămase, primăriile vor trebui să le preia, iar unde acestea refuză, Apele Române va fi nevoită să le administreze cu costuri suplimentare.La capitolul diguri, situația este la fel de critică. Din totalul de 9.580 de kilometri de diguri, aproape toate necesită reabilitare urgentă, fiind construite în urmă cu peste 60 de ani. Apele Române nu mai are personal suficient pentru monitorizare și întreținere - un singur muncitor hidrometru trebuie să supravegheze aproximativ 20 de kilometri de dig, ceea ce duce la neglijarea lucrărilor de întreținere. Cresc plante și arbori pe diguri, ceea ce reprezintă o problemă majoră de siguranță.Barajele mari de importanță excepțională și deosebită, administrate de Apele Române și Hidroelectrica, au fost construite în anii '70 și nu au fost niciodată reabilitate complet. Deși specialiștii asigură că structura barajelor nu prezintă risc de cedare, echipamentele vechi de zeci de ani se defectează frecvent, reprezentând în sine un pericol. Durata normată de funcționare a acestor construcții hidrotehnice este depășită, iar echipamentele electrice, hidraulice și hidromecanice sunt depășite fizic și moral.Exemple concrete prezentate în reportaj: Barajul Buftea, ultima linie de apărare a Bucureștiului împotriva inundațiilor, folosește echipamente din 1936, operate manual de doi angajați. La barajul Budeasa de lângă Pitești, construit în 1978 pentru protecție împotriva inundațiilor și alimentare cu apă, echipamentele originale se defectează frecvent, iar piesele de schimb sunt aproape imposibil de găsit, angajații fiind nevoiți să adapteze soluții moderne la echipamente vechi.Ediţie specială, 21 mai 2026baraje, diguri, fonduri europene, infrastructură hidrotehnic, Apele Române, inundații, reabilitare, siguranță, echipamente vechi, Hidroelectrica, management public, investiții


Antena1 · 21 mai 2026 · Observator · Românii cumpără ...

https://a1.roÎn contextul creșterii prețurilor la alimente și facturi, românii își schimbă radical obiceiurile de consum, orientându-se spre achiziții în volum pentru a obține reduceri semnificative. Coșul de cumpărături se gândește acum la volum, nu la bucată, aceasta fiind noua formulă de supraviețuire la raft.Radu, un ambulanțier, exemplifică această tendință prin schimbarea locului de cumpărături. În loc de supermarketul de cartier, acesta merge la magazine de tip cash and carry, reușind să economisească aproximativ 20% - adică în loc de 1000 de lei, cheltuiește doar 800 de lei. Cumpără toate produsele în cantități mari: alimente, produse pentru casă, detergenți, hârtie igienică, apă, ulei, conserve și congelate.Diferențele de preț sunt substanțiale. La detergent, o singură sticlă costă 112 lei, dar dacă se cumpără 3 bucăți, prețul scade la 76 lei per bucată. La brânză, cumpărarea unui pachet de 4 kg reduce prețul cu 4 lei per kilogram. Peste 5000 de produse beneficiază de acest sistem: mai mult înseamnă mai ieftin, cu reduceri de 20%, 30%, chiar 40% la bucată pentru cantități mari.Comparația directă între tipurile de magazine este edificatoare. Un coș cu produse standard - fasole galbenă, fructe congelate, apă, conserve și detergent - costă 450 de lei într-un magazin cash and carry, dar urcă la 580 de lei într-un supermarket obișnuit, o diferență de 130 de lei.Christian Năsulea, profesor de economie, analizează această schimbare comportamentală: consumatorii trec de la achiziții punctuale, când au nevoie de un produs, de la magazine din apropiere cu prețuri mai mari pe unitate, la un comportament de consum unde produsele se cumpără în bloc, în pachete mai mari.Datele recente arată și o schimbare în ritmul de consum: vinerea este ziua cu cele mai mari cumpărături, sâmbăta aduce cel mai mare trafic în retail, iar marțea, miercurea și joia înregistrează cele mai mari bonuri medii la produsele premium. Retailerii observă creșteri ale volumelor de vânzări pe anumite tipuri de produse în funcție de sezonalitate.Observator, 21 mai 2026consum, retail, economii, inflație, prețuri, cash and carry, pachete XXL, comportament consumator, România, magazine, cumpărături, reduceri