Daily Archives: 13.07.2026

B1TV · 13 iul 2026 · Talk B1 · Alegeri ...

https://b1tv.roÎn contextul crizei politice actuale, scenariul alegerilor anticipate devine din ce în ce mai probabil în România, cu posibile scrutine programate în toamna anului 2026. Sorin Grindeanu, singurul lider din fosta coaliție de guvernare care a făcut declarații publice după întâlnirea de la Palatul Cotroceni, confirmă că acest scenariu este pe masă, deși nu se poate materializa de pe o săptămână pe alta. Anticipatele ar arunca scena politică și economică într-o instabilitate continuă, iar PSD anunță că va adopta o poziție de reciprocitate față de USR și PNL, care au declarat că nu vor mai forma majorități cu social-democrații.Pe plan economic, România se confruntă cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, 10,4%, conform cifrelor INSE. Aceasta este a treia lună consecutivă cu inflație de două cifre și a unsprezecea lună de când țara înregistrează inflație record. Această situație economică dificilă se suprapune peste instabilitatea politică, creând un context extrem de incert pentru România.Răzvan Petri, cofondator Politica la Minut, analizează consecințele potențiale ale alegerilor anticipate. Conform sondajelor actuale, se profilează trei blocuri politice care vor rămâne în Parlament. Primul bloc va fi format în jurul PNL condus de Ilie Bolojan, alături de USR și UDMR - acestea fiind avantajate de criză, mai ales Bolojan, care a câștigat semnificativ în cotele de încredere. Al doilea bloc este reprezentat de AUR, care beneficiază de instabilitatea politică, atrăgând alegători nemulțumiți de coaliția actuală și electorat inactiv până acum. PSD nu va dispărea, dar va înregistra probabil un scor istoric de mic.Anticipate înseamnă o perioadă prelungită de incertitudine politică până la formarea unui nou guvern. Indiferent de rezultat, pentru a evita venirea la putere a extremiștilor de la AUR, cel mai probabil USR, PNL, UDMR și PSD vor trebui să colaboreze la guvernare. Această incertitudine afectează negativ creditorii și investitorii, crescând riscul de majorare a dobânzilor și deteriorare a situației economice. Extremismul rămâne o amenințare reală, AUR menținându-și procente semnificative care pot conta în ecuațiile guvernamentale viitoare.Talk B1, 13 iulie 2026alegeri anticipate, inflație România, criză politică, Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, PSD, PNL, USR, AUR, inflație 10,4%, INSE, instabilitate economică

 in Uncategorized by

ANTENA3 · 13 iul 2026 · News Hour with CNN ...

https://antena3.roRomânia se confruntă cu cea mai accelerată rată a inflației din Europa, situându-se pe primul loc în topul scumpirilor la nivel european cu o inflație de peste 10%, de trei ori mai mare decât în alte țări. În ultimul an, viața românilor s-a scumpit în medie cu 10,4%, iar puterea de cumpărare este serios afectată.Cele mai mari creșteri de preț au fost înregistrate la servicii, cu peste 13%, incluzând chirii, întreținere, reparații auto și servicii de înfrumusețare. Facturile la curent electric sunt cu 60% mai mari decât vara trecută, reprezentând una dintre cele mai semnificative poveri pentru bugetele familiilor. Carburanții s-au scumpit dramatic, motorina și benzina înregistrând creșteri de aproape 30%.La alimente, majorările de preț continuă: cafeaua s-a scumpit cu 20% în ultimul an, ouăle costă cu 14% mai mult, iar pâinea a crescut în medie cu 8%. De asemenea, au fost înregistrate scumpiri la lapte și carne de vită. Prețurile piperate, veniturile îngheţate și majorările de taxe au determinat mulți români să reducă lista de cumpărături.Totuși, există și câteva produse care s-au ieftinit: cartofii românești se găsesc acum în piețe la 3,50 lei kilogramul, cu 15% mai puțin decât anul trecut. Fasolea costă mai puțin, iar la fructele proaspete se regăsesc de asemenea ieftiniri. Negustorii din piețe au fost nevoiți să reducă prețurile din cauza lipsei de clienți și a vânzărilor slabe.Oficialii Băncii Naționale a României previzionează că ritmul scumpirilor se va domoli în perioada următoare, odată ce va trece impactul majorărilor de taxe adoptate luna trecută. Christian Năsulea, profesor de economie mondială, estimează că după luna august ar trebui să dispară efectul de fond al acestor creșteri de costuri, iar rata inflației ar putea scădea sub 6%. Cu toate acestea, experții avertizează că și o rată de 5-6% rămâne foarte mare, semnificând o scădere continuă a puterii de cumpărare.Problema este agravată de faptul că salariile nu mai țin pasul cu scumpirile. În timp ce inflația a ajuns la peste 10%, creșterile salariale sunt de trei ori mai mici, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a salariilor și pensiilor românilor scade vizibil.News Hour with CNN, 13 iulie 2026inflație, România, scumpiri, putere de cumpărare, prețuri energie, carburanți, alimente, BNR, taxe, salarii, economie românească, Christian Năsulea

 in Uncategorized by

Digi24 · 13 iul 2026 · Ştirile zilei · Inflaţia ...

https://digi24.roInflaţia din România rămâne la un nivel alarmant, iunie 2026 fiind a 11-a lună consecutivă cu o rată a inflaţiei în jurul valorii de 10%. Deşi s-a mai temperat uşor datorită producţiei bune de fructe şi legume din agricultură, creşterea TVA-ului din anul trecut, criza politică actuală şi conflictul din Golf au erodat semnificativ puterea de cumpărare a românilor.Cel mai greu în bugetul familiilor cântăresc facturile la utilităţi. În ultimul an, electricitatea s-a scumpit cu aproape 60%, reprezentând cea mai dramatică creştere de preţ. Alimentele costă în medie cu aproape 6% mai mult, iar în topul scumpirilor se situează cafeaua, laptele de vacă şi ouăle. Cetăţenii intervievaţi vorbesc despre cheltuieli de 200 de lei pe zi pentru mâncare şi compară puterea de cumpărare actuală cu cea din trecut, când aceeaşi sumă permitea achiziţionarea a mult mai multe produse.Conflictul din Golf a avut un impact direct asupra preţurilor carburanţilor: benzina s-a scumpit cu peste 22% în ultimul an, iar motorina cu aproape 30%. Un alt factor important care a alimentat inflaţia constă în taxele majorate în ultimele 12 luni.Economia ţării este pusă la încercare de perioada de guvern interimar. Christian Năsulea, profesor de economie, avertizează că această situaţie ne aruncă într-o zonă de criză, instabilitate şi incertitudine care va costa foarte direct în buzunarele cetăţenilor. Economiștii avertizează că lucrurile se vor scumpi şi mai rapid dacă politicienii continuă să pună propriile interese înaintea celor ale populaţiei. Ch. Năsulea subliniază că ar fi extrem de greşit să se mai crească vreo taxă în acest moment şi că echilibrarea bugetului ar trebui să se facă exclusiv prin reforme şi ajustări structurale importante.Există totuşi şi veşti pozitive: comparativ cu luna trecută, rata inflaţiei a coborât cu o jumătate de punct procentual. Dacă în iunie doar 4 produse aveau un preţ mai mic, acum lista conţine 11 produse. Cel mai vizibile ieftiniri se observă la cartofi, care sunt mai ieftini cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, şi la fructele proaspete, care costă cu 10% mai puţin. Specialiştii explică că în perioada iulie-15 august consumurile sunt mai reduse din cauza concediilor, ceea ce duce la scăderea preţurilor la produsele perisabile. Un exemplu elocvent este castravetele, care săptămâna trecută avea un preţ prohibitiv, dar acum costă 3,54 lei la producători.Economiştii estimează că iulie 2026 va fi ultima lună cu inflaţie de două cifre a anului, iar în următoarele luni scumpirile se vor domoli.Ştirile zilei, 13 iulie 2026inflaţie, România, preţuri, utilităţi, energie electrică, carburanţi, criză politică, conflictul din Golf, Christian Năsulea, reforme economice, putere de cumpărare

 in Uncategorized by

Digi24 · 12 iul 2026 · Ştirile zilei · Creșterea ...

https://digi24.roRomânia se confruntă cu un risc major de concedieri în lanț din cauza creșterii semnificative a numărului de firme care intră în insolvență. În primele patru luni ale anului 2026, numărul companiilor care au început procedura de insolvență a crescut cu peste 5-10% față de aceeași perioadă a anului trecut. Experții avertizează că până la finalul lui 2026, numărul total de firme închise ar putea depăși numărul celor nou înființate, continuând o tendință negativă observată deja în 2025.Peste 25.000 de firme și-au închis porțile de la începutul anului prin deschiderea procedurii de insolvență. Sectoarele cele mai expuse acestui risc sunt transporturile, comerțul și producția. Constructorii sunt cei mai afectați, având în vedere că s-au bazat până acum pe fondurile europene. Problema se agravează pe măsură ce fluxul de bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se apropie de final. Întrebarea critică este dacă statul dispune de buget suficient pentru cofinanțare, astfel încât proiectele pe fonduri europene să continue și să compenseze încetarea proiectelor pe PNRR.Firmele mici sunt cele mai vulnerabile în acest context. Închiderea unei companii produce efecte în lanț în întreaga economie. În cazul constructorilor afectați, și dezvoltatorii imobiliari suferă, întâmpinând dificultăți în găsirea unor firme de construcții serioase, motivate și care dispun de forța de muncă necesară pentru a duce proiectele la bun sfârșit.Datoriile rămase în urma insolvențelor pot frâna întreaga economie. Christian Năsulea, economist, explică că "cu siguranță, companiile care au furnizat produse și care așteaptă plata facturilor din partea acestor companii care intră în insolvență vor avea la rândul lor o perioadă dificilă în față, în care vor trebui să găsească soluții pentru a acoperi pierderile".Ch. Năsulea subliniază că tendința actuală este aceea de a închide firme, de a le suspenda sau de a le introduce în diverse tipuri de proceduri, nu doar procedura de insolvență. Cauzele includ perioada dificilă economică, costurile ridicate cu care antreprenorii nu mai fac față, lipsa competitivității și, în mod special, absența instrumentelor de sprijin pentru antreprenoriat.Fenomenul se amplifică: doar în luna iunie 2026, 900 de firme și-au declarat insolvența, cu 26% mai multe comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.Știrile zilei, 12 iulie 2026insolvență, faliment firme, concedieri, economie România, PNRR, fonduri europene, construcții, Christian Năsulea, antreprenoriat, criză economică, dezvoltatori imobiliari

 in Uncategorized by

B1TV · 12 iul 2026 · News Pass · Sindicatele ...

https://b1tv.roÎn această ediție a emisiunii News Pass, profesorul de economie Christian Năsulea analizează probabilitatea unor proteste de stradă organizate de sindicate în contextul crizei guvernamentale declanșate de demiterea guvernului Grindeanu. Christian Năsulea argumentează că nu este probabil să asistăm la proteste de amploare în perioada estivală, deoarece sindicatele își trimit membrii în concedii cu bilete și beneficii, ceea ce reduce efectivele disponibile pentru mobilizare. Protestele de amploare sunt mai probabile în lunile octombrie-noiembrie, când membrii sindicatelor sunt activi.Economistul subliniază că puterea de cumpărare a fost erodată treptat, dar percepția acestei deteriorări nu este suficient de puternică în rândul lucrătorilor din sectorul public pentru a genera o mobilizare masivă. Ch. Năsulea remarcă că mulți angajați din sectorul public înțeleg necesitatea măsurilor de austeritate, recunoscând că nivelul de consum anterior a fost susținut artificial prin împrumuturi guvernamentale contractate pe seama tuturor cetățenilor. Această înțelegere a situației fiscale reale diminuează motivația pentru proteste.Un aspect crucial evidențiat de Christian Năsulea este responsabilitatea domnului Grindeanu în declanșarea crizei actuale. Profesorul consideră incredibil că Grindeanu pare să uite că a demis propriul guvern fără să aibă un plan alternativ pregătit. Întâlnirea programată de Grindeanu cu sindicatele este discutată în contextul consultărilor de la Cotroceni cu președintele și liderii de partide.Discuția abordează și limitările unui guvern demis în negocierea cu sindicatele. În lipsa unei baze de negociere și execuție, sindicatele nu pot reclama drepturi salariale suplimentare, ceea ce amână practic orice protest până la formarea unui guvern cu puteri depline. Această situație este prezentată ca fiind favorabilă atât pentru Parlament, care poate legifera, cât și pentru guvern, care scapă temporar de presiunea revendicărilor salariale.Mai este subliniat că eficiența unei mișcări de protest sindicală depinde esențial de susținerea societății civile, nu doar de mobilizarea propriilor membri. Analiza oferă o perspectivă realistă asupra dinamicii politice și sociale din România în contextul crizei guvernamentale din vara anului 2026.

 in Uncategorized by