Daily Archives: 04.10.2026

Antena1 · 2 oct 2026 · Observator · Cursul leu-euro ...

https://a1.roChristian Năsulea, profesor de economie mondială, explică în cadrul emisiunii Observator de pe Antena1 mecanismele care au dus la volatilitatea cursului de schimb leu-euro pe piața interbancară și rolul Băncii Naționale a României (BNR) în gestionarea acestei situații.Ch. Năsulea pornește de la contextul de fragilitate în care se află România: absența unui guvern cu puteri depline și incertitudinea legată de decizia agenției de rating S&P, așteptată cu îngrijorare, deși semnalele preliminare par mai degrabă favorabile — un downgrade nefiind considerat cel mai probabil scenariu, dat fiind profilul indicatorilor macroeconomici actuali. În acest context de risc, economistul consideră că mișcările recente ale cursului, inclusiv posibile atacuri speculative din partea unor persoane sau grupuri care încearcă să profite de vulnerabilitatea leului, reprezintă o consecință naturală și previzibilă a situației structurale a țării.Un punct central al analizei îl constituie motivul pentru care BNR este practic obligată să apere cursul de schimb: de valoarea leu-euro sunt legate perspectivele datoriei publice denominate în lei. Creditorii care au împrumutat statul român prin achiziția de titluri de stat în lei au făcut acest lucru în baza unui anumit curs de conversie față de euro. Dacă leul se depreciază dincolo de un prag critic, acești creditori vor fi tentați să vândă titlurile de stat, declanșând un efect de domino cu consecințe severe asupra finanțelor publice.Ch. Năsulea explică și logica pragului de toleranță al BNR pentru volatilitate, în contextul declarației purtătorului de cuvânt al băncii centrale, Dan Suciu, care a admis că instituția acceptă momentan un anumit nivel de fluctuație. Calculul, spune economistul, nu este extrem de complicat: dobânda la datoria publică în lei trebuie să rămână suficient de atractivă — adică superioară ratei inflației — pentru ca deținătorii de titluri de stat să nu fie stimulați să iasă de pe piață. La momentul intervenției, deprecierea intraday înregistrată era de aproximativ 1,3%, cursul ajungând spre 5,35 lei/euro față de nivelul anterior de 5,2775 lei/euro. Ch. Năsulea apreciază că o depreciere de 1,3% se situează la limita acceptabilului, dar nu exclude nici posibilitatea unui nivel ușor mai ridicat, și anticipează totodată o posibilă intervenție fermă a BNR la deschiderea următoarei zile de tranzacționare, pentru a coborî cursul de deschidere.Referitor la întrebarea moderatoarei privind dacă leul se va mai întoarce vreodată la cursuri anterioare (de exemplu 4,5 lei/euro față de actualul nivel de peste 5 lei/euro), Ch. Năsulea este categoric: nu. Deprecierea istorică este ireversibilă. Ceea ce contează acum, subliniază el, este ca deprecierea să fie suficient de lentă și graduală, astfel încât randamentul real al titlurilor de stat în lei să rămână pozitiv pentru creditorii statului — aceasta fiind condiția esențială pentru stabilitatea finanțării datoriei publice.În finalul intervenției, se ridică și întrebarea despre destinația celor aproximativ 5 miliarde de euro care au dispărut din rezerva valutară a BNR în efortul de apărare a cursului, Ch. Năsulea mărturisind că nu deține date precise pentru a estima distribuția acestor intervenții.Observator, Antena1 · 2 octombrie 2026curs de schimb, leu euro, BNR, Banca Națională a României, datorie publică, titluri de stat, rating S&P, depreciere leu, politică monetară, rezervă valutară, Christian Năsulea, economie România

 in Uncategorized by

Antena3 · 4 oct 2026 · Știri · Șoc valutar: ...

https://antena3.roLeul românesc a traversat joi, 4 octombrie 2026, o zi de turbulențe valutare severe, euro depășind pragul de 5,34 lei la cursul oficial BNR și ajungând la peste 5,40 lei la casele de schimb valutar — cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată de moneda europeană față de leu. Știrile zilei prezintă contextul acestui șoc economic, reacțiile specialiștilor și impactul direct resimțit de cetățenii de rând.Analiștii economici oferă previziuni sumbre cu privire la evoluția cursului de schimb. Printre ipotezele avansate pentru deprecierea accelerată a leului se numără temerile din piață legate de o posibilă retrogradare a ratingului de credit al României — ipoteză pe care BNR a precizat că nu s-a confirmat. Un alt factor important invocat este instabilitatea politică prelungită: în emisiune se face referire directă la eșecul trecerii Guvernului Mureșan, moment anticipat de specialiști ca un potențial catalizator al fluctuațiilor valutare.Christian Năsulea, profesor de economie mondială, explică mecanismul prin care criza politică alimentează presiunea pe curs: momentele de slăbiciune instituțională și politică sunt adesea speculate de jucătorii de pe piața valutară, amplificând mișcările cursului dincolo de fundamentele economice imediate. Retragerea capitalului investițional din țară, determinată de incertitudinea politică și de scăderea accelerată a rezervelor valutare ale României, adâncește presiunea de depreciere asupra leului.BNR intervine în dezbatere cu un mesaj de temperare a panicii, susținând că nu este vorba despre o prăbușire a monedei naționale și că scenariile de retrogradare a țării nu au fost confirmate oficial. Cu toate acestea, evoluția cursului rămâne îngrijorătoare, iar semnalele din piețele financiare continuă să fie negative.Efectele deprecierii leului se resimt concret în viața de zi cu zi a românilor. Reporterii au ieșit pe teren pentru a culege reacții directe ale cetățenilor cu privire la modul în care gestionează finanțele personale în această perioadă. Răspunsurile reflectă o presiune crescândă: oamenii declară că își administrează banii „cu multă grijă" și „cu drămuire", adaptându-se unui context economic tot mai dificil. Printre scumpirile resimțite cel mai acut se numără facturile la gaze, curentul electric, carburanții (motorina), rovinieta, asigurările auto și, în final, alimentele. Familiile cu copii sunt menționate explicit ca fiind în situații deosebit de dificile, nevoite să facă față cheltuielilor crescute cu resurse limitate.Tabloul general conturat de emisiune este cel al unui dublu șoc — economic și politic — care se alimentează reciproc: instabilitatea guvernamentală generează incertitudine în piețele financiare, care se traduce în deprecierea leului, care la rândul ei erodează puterea de cumpărare a populației și amplifică scumpirile la bunurile și serviciile esențiale. Concluzia implicită a analizei este că stabilizarea cursului de schimb depinde în mod direct de restabilirea unui cadru politic funcțional și de recuperarea încrederii investitorilor în economia românească.Știri · 4 octombrie 2026curs valutar, depreciere leu, euro, BNR, retrogradare rating, criză politică România, scumpiri, rezerve valutare, instabilitate politică, economie românească, Christian Năsulea, inflație

 in Uncategorized by

Kanal D · 3 oct 2026 · Știrile Kanal D ...

https://kanald.roUn covrig de 12 lei vândut în Aeroportul Henri Coandă (Otopeni) a declanșat un val de indignare în rândul pasagerilor și a aprins dezbaterile pe rețelele sociale. Comparativ cu prețul aceluiași produs cumpărat din oraș — circa 2,50 lei — diferența este de aproape 5 ori, un raport care a pus sub semnul întrebării nivelul general al prețurilor practicate în aeroporturile din România.Reportajul Știrilor Kanal D surprinde reacțiile spontane ale pasagerilor care tranzitează Otopeni. Aceștia compară situația cu experiențe din alte țări europene: un pasager menționează că în Italia, pentru echivalentul prețului unui covrig de la Otopeni, ar putea cumpăra două sandvișuri calde cu salată, brânză și prosciutto. Alți călători semnalează și prețul unei felii de pizza — în jur de 56 de lei — considerând că aeroportul bucureștean găzduiește „cea mai scumpă pizza din lume". Revolta este unanimă: pasagerii descriu prețurile drept „scoase din comun" și greu de justificat.Un context macroeconomic agravant vine să amplifice nemulțumirile. Datele Eurostat citate în material arată că România a înregistrat în 2025 una dintre cele mai mari creșteri ale prețurilor la alimente din Uniunea Europeană — de aproape trei ori peste media europeană. Astfel, prețurile ridicate din aeroport nu sunt un fenomen izolat, ci se suprapun peste o inflație alimentară deja severă la nivel național, România situându-se printre „campionii scumpirilor" în UE.În fața acestei realități, mulți pasageri au ales soluția pragmatică: pachetul de acasă. Un călător intervievat calculează că a pregătit patru sandvișuri pentru aproximativ 10 lei în total — față de suma mult mai mare pe care ar fi plătit-o în aeroport pentru același număr de porții — și apreciază economia drept semnificativă, întrebându-se totodată ce anume justifică o diferență de șase ori față de prețul din comerțul obișnuit.Explicația tehnică vine din partea economistului Christian Năsulea, intervievat în cadrul reportajului. Ch. Năsulea explică faptul că structura de costuri specifică aeroporturilor este considerabil mai complexă decât în comerțul tradițional. Chiriile spațiilor comerciale din interiorul aeroporturilor sunt ridicate, iar opțiunile pentru pasageri sunt limitate, ceea ce elimină presiunea concurențială care ar putea tempera prețurile. În plus, orice materie primă care intră în aeroport — inclusiv ingredientele necesare fabricării unui covrig — trebuie să treacă prin verificări de securitate suplimentare, care generează costuri adiționale ce se reflectă în prețul final. Christian Năsulea plasează România printre puținele țări europene cu cele mai mari prețuri în aeroporturi, menționând că inclusiv în Regatul Unit există tendința ca prețurile din aeroporturi să fie similare cu cele din magazinele obișnuite — un standard pe care România nu îl atinge.Reportajul se încheie cu o cifră relevantă pentru amploarea fenomenului: circa 42.000 de persoane au tranzitat zilnic Aeroportul Otopeni în primele șase luni ale anului 2026, ceea ce înseamnă că impactul acestor prețuri ridicate se resimte la scară largă, afectând un număr considerabil de călători în fiecare zi.Știrile Kanal D · 3 octombrie 2026aeroport Otopeni, prețuri alimente, inflație România, covrig 12 lei, Christian Năsulea, economist, Eurostat, costuri aeroport, pizza scumpă, pachet de acasă, piață liberă, politică economică

 in Uncategorized by

ProTV · 3 oct 2026 · Știrile Pro TV · ...

https://stirileprotv.roRomânia a evitat retrogradarea ratingului de țară după ce agenția americană Standard & Poor's a reconfirmat calificativul BBB-minus cu perspectivă negativă — ultima treaptă din categoria investițională. Decizia, publicată de Ministerul Finanțelor aproape de miezul nopții, a venit după două zile tensionate pe piața valutară, în care cursul BNR înregistrase un record al deprecierii leului față de euro: 5 lei și 34 de bani pentru un euro, vineri. În urma anunțului, leul s-a apreciat ușor, cu un ban față de nivelul record.Standard & Poor's motivează menținerea ratingului prin două argumente principale: continuarea demersurilor României pentru reducerea deficitului bugetar conform planului agreat și absorbția fondurilor europene care a depășit 90% până în septembrie. Aceeași decizie de reconfirmare fusese luată anterior și de celelalte două mari agenții internaționale de rating — Fitch și Moody's — plasând România în aceeași poziție: ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, la egalitate cu Ungaria, dar sub Bulgaria, care beneficiază de o perspectivă pozitivă în clasamentul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.Christian Năsulea, profesor de economie mondială, a comentat evoluția cursului de schimb în contextul deciziei. Ch. Năsulea a explicat că, dacă se menține modelul de intervenție al Băncii Naționale a României observat în episoade similare anterioare — mai 2025 sau iunie 2024 — este de așteptat ca, după vârful de curs înregistrat vineri, să urmeze o reașezare la un nivel ușor inferior celui record, dar totuși superior nivelului anterior tensiunilor din săptămâna precedentă. Economistul a subliniat că reconfirmările succesive ale ratingului erau absolut necesare pentru menținerea perspectivelor economice ale României pentru 2027 și 2028, iar orice accident la oricare dintre cele trei agenții ar fi generat efecte negative semnificative pe termen mediu și lung.Președintele Nicușor Dan a reacționat pe rețeaua X, apreciind că decizia Standard & Poor's confirmă statutul României ca partener de încredere pentru investiții și că economia națională dă semnale de stabilitate, avertizând însă că nu este un moment de relaxare. La rândul său, premierul interimar Ilie Bolojan a scris pe Facebook că prelungirea blocajului politic va face imposibilă convingerea finanțatorilor că România rămâne o destinație creditabilă, riscând astfel să irosească toate eforturile de consolidare fiscală realizate până acum.Subiectul central care planează asupra perspectivelor economice rămâne criza politică prelungită — cinci luni fără un guvern deplin învestit. Agenția Standard & Poor's avertizează explicit că, în absența instalării unui nou guvern, pericolul retrogradării la următoarea evaluare este uriaș. Misiunile urgente ale viitorului executiv includ realizarea rectificării bugetare și demararea elaborării bugetului pentru 2027, cu atât mai mult cu cât reprezentanții Fitch, Moody's și S&P urmează să revină la București la începutul anului viitor pentru o nouă rundă de revizuire a ratingului de țară. Partidele politice sunt îndemnate să convină urgent asupra unei formule de guvernare, în cadrul consultărilor de la Palatul Cotroceni și în Parlament.Știrile Pro TV · 3 octombrie 2026rating Romania, Standard and Poors, BBB-minus, agentii de rating, deficit bugetar, curs de schimb leu euro, criza politica Romania, guvern Romania, fonduri europene, stabilitate economica, Banca Nationala Romania, investitii Romania

 in Uncategorized by