TVR · 11 oct 2026 · Ultima ediție · Criză ...
https://tvr.roRomânia se confruntă la finalul anului 2026 cu o gravă criză bugetară, generată de o proiecție inițială prea optimistă a veniturilor publice. Veniturile colectate efectiv s-au dovedit mult mai mici decât cele estimate, lăsând numeroase instituții publice fără fondurile necesare funcționării normale până la sfârșitul anului. Situația este agravată și de criza politică prelungită, care a împiedicat formarea unui guvern cu puteri depline capabil să efectueze o rectificare bugetară oficială.Una dintre cele mai acute probleme apare în sistemul de sănătate. Unele spitale și servicii de ambulanță se confruntă deja cu lipsa lichidităților, iar deficitul nu se referă doar la salarii. Serviciile de ambulanță semnalează că nu mai dispun de fonduri nici pentru combustibil, ceea ce pune în pericol capacitatea de intervenție în urgențe. Pacienții sunt îngrijorați de posibila lipsă a medicamentelor, iar experții avertizează că, dacă situația persistă, există riscul unui colaps în sistemul sanitar. Sistemul medical are nevoie de aproape 980 de milioane de lei pentru a traversa finalul de an.Ca soluție temporară, Ministerul Finanțelor a redistribuit în luna octombrie sumele alocate sănătății pentru lunile noiembrie și decembrie. Această măsură nu rezolvă problema de fond, ci doar amână blocajul până la finele anului, când lipsa fondurilor va deveni și mai acută fără o rectificare formală.Problema afectează și administrația locală. Fără o rectificare bugetară rapidă, primăriile riscă să rămână fără bani pentru plata facturilor și a serviciilor esențiale. În pragul sezonului rece, pot apărea blocaje în furnizarea iluminatului public, încălzirii și transportului public, cu impact direct asupra cetățenilor. Singurele capitole de cheltuieli care nu sunt în pericol rămân plata pensiilor și a salariilor bugetarilor.Christian Năsulea, profesor de economie mondială, explică în cadrul emisiunii mecanismul prin care statul român poate continua să se împrumute pe piețele financiare: atât timp cât ratingul de țară a fost menținut, accesul la finanțare externă rămâne deschis. Totuși, Ch. Năsulea subliniază că disponibilitatea banilor nu este suficientă — alocarea lor acolo unde este nevoie urgentă, în special în sănătate, nu poate fi realizată fără parcurgerea procedurii legale a rectificării bugetare. Deficitul bugetar rămâne ridicat, ceea ce înseamnă că împrumuturile continuă, însă redistribuirea internă a fondurilor este blocată din punct de vedere procedural.România nu a realizat nicio rectificare bugetară în 2026. În contrast, în 2025, bugetele instituțiilor au fost ajustate de două ori, ultima dată la sfârșitul lunii noiembrie. Comparativ cu rectificările anterioare, suma care ar trebui ajustată în 2026 este estimată a fi mai mică, însă urgența rămâne maximă. Rezolvarea crizei politice și investirea unui guvern cu drepturi depline sunt considerate condiții esențiale pentru deblocarea situației bugetare și evitarea unui colaps în serviciile publice.Ultima ediție · 11 octombrie 2026rectificare bugetară, criză bugetară România, sistem sanitar, deficit bugetar, Christian Năsulea, finanțe publice, guvern, primării, sănătate publică, rating de țară, împrumuturi stat, criza politică
