Antena1 · 12 oct 2026 · Observator · Scumpirea serviciilor ...
https://a1.roReportajul Observator analizează o schimbare semnificativă în comportamentul consumatorilor români în ceea ce privește serviciile de înfrumusețare, marcând o ruptură față de un fenomen economic bine cunoscut: efectul rujului (lipstick effect). Conform acestui principiu, în perioadele de criză economică, femeile renunță la cheltuieli mari, dar continuă să-și permită mici plăceri accesibile — precum produsele cosmetice sau vizitele la coafor. Reportajul arată că, în România anului 2026, această regulă nu mai funcționează.Serviciile de înfrumusețare s-au scumpit cu 80% în ultimii cinci ani — de trei ori mai mult decât media europeană. Câteva repere de preț ilustrează această realitate: un tuns costă 100 de lei, tuns și coafat împreună ajung la 180 de lei, un vopsit de păr mediu costă aproximativ 340 de lei, o manichiură semipermanentă se ridică la 140 de lei, iar tratamentele faciale pornesc de la 300 de lei. Aceste creșteri de prețuri determină clientele să-și restructureze radical obiceiurile de consum.Dintr-un salon din Popești-Leordeni, reportajul ilustrează concret efectele: dacă înainte soseau zilnic cel puțin 50 de cliente, acum aglomerația se concentrează doar spre finalul săptămânii. Proprietarii de saloane recunosc că vopsitul de rădăcină, care se realiza lunar, este acum amânat de unele cliente până la două luni. Manichiura, făcută anterior la trei săptămâni, este reprogramată la cinci săptămâni. Unele saloane au ales să absoarbă o parte din costuri, limitând scumpirile la maximum 10%, tocmai pentru a nu transfera integral povara financiară asupra clientelor.Economistul Christian Năsulea, profesor de economie, oferă cadrul analitic al acestor schimbări de comportament. El explică că atunci când o parte semnificativă a populației întâmpină dificultăți în acoperirea nevoilor de bază, produsele și serviciile considerate neesențiale sunt primele eliminate din buget — inclusiv cele care oferă confort psihic, nu doar bunăstare materială. Dispariția efectului rujului în România este, în viziunea sa, un semnal că presiunea economică a depășit pragul la care micile plăceri mai puteau fi menținute.Consumatoarele intervievate în reportaj descriu strategii variate de adaptare: unele vin la salon o dată pe lună doar pentru spălat și coafat, efectuând restul procedurilor acasă; altele au redus frecvența vizitelor la unghii la interval de trei-patru săptămâni sau la tratamente mai rare, o dată la șase luni. O altă strategie frecventă este migrarea de la saloanele de lux către saloane de cartier cu prețuri mai accesibile — unele situate în zone precum Pipera sau Tunari, ale căror cliente se reorientează spre locații mai ieftine.Tinerii au adoptat o altă soluție: au învățat să se machieze singuri, evitând astfel costul unui machiaj profesional care pornește de la 300 de lei. Această tendință reflectă o schimbare mai largă: nu doar că vizitele la salon se răresc, dar și achizițiile de produse cosmetice scad. Datele prezentate în reportaj arată că în prima jumătate a anului, magazinele online au vândut cu 20% mai puține produse de înfrumusețare față de aceeași perioadă a anului anterior.Concluzia reportajului este clară: presiunea economică din România a erodat inclusiv ultima linie de rezistență a consumului feminin, transformând serviciile de înfrumusețare dintr-o cheltuială de bază psihologică într-un lux amânat sau eliminat.Observator · 12 octombrie 2026efectul rujului, servicii de înfrumusețare, scumpiri România, comportament consumatori, Christian Năsulea, coafor, cosmetice, criză economică, buget gospodărie, inflație servicii, lipstick effect, economie românească
