Emisiunea ŞTIU de pe Aleph News analizează concluziile unui nou indice al populismului autoritar lansat de think tank-ul suedez Timbră și rețeaua europeană Epicenter, un raport tradus și prezentat în România de Christian Năsulea, directorul Institutului European pentru Studii Economice. Indicele monitorizează partidele populiste, autoritare sau extremiste care contestă mainstream-ul politic în 31 de țări europene, măsurând ponderea voturilor obținute de aceste formațiuni la cele mai recente alegeri parlamentare.
Principala concluzie care privește România: la alegerile parlamentare din 2024, peste 50% dintre voturile românilor au mers către partide clasificate drept „contestatare”. Acest procent plasează România pe locul 3 în clasamentul european, înaintea ei aflându-se doar Bulgaria și Cehia. Imediat în urma României se regăsesc Italia și Slovacia, ceea ce arată că fenomenul nu este unul izolat sau specific unui singur spațiu cultural.
Raportul face o distincție importantă între partidele românești incluse în categorie. AUR, SOS și POT sunt clasificate printre cele 18 partide europene considerate puternic autoritare. PSD este analizat separat, fiind descris drept centru-stânga economic, conservator social și pro-european — o nuanță pe care raportul o subliniază explicit.
La nivel european, media voturilor pentru partide contestatare a ajuns la 32,6%, un nivel de peste trei ori mai ridicat față de cel înregistrat în cea mai mare parte a perioadei postbelice. În 26 dintre cele 31 de țări analizate, aceste partide depășesc pragul de 20% din voturi. În vara anului 2026, formațiunile contestatare făceau parte din guvernele a 11 state europene, iar alegerile prezidențiale din Franța urmau să reprezinte un nou test pentru această tendință.
Emisiunea subliniază că șapte dintre primele zece țări din clasament sunt foste state comuniste, ceea ce ridică întrebarea dacă există o legătură structurală între moștenirea regimurilor totalitare și receptivitatea față de mesajele populiste sau autoritare. Primele cinci țări din top au deja majorități electorale care votează formațiuni contestatare.
Discuția abordează și cauzele acestui fenomen. Raportul evită să atribuie ascensiunea contestatarilor unei singure cauze, dar contextul românesc este relevant: ani de tensiune politică, măsuri economice dure și anularea scrutinului prezidențial anterior au contribuit la erodarea încrederii în partidele tradiționale. Întrebarea pusă în emisiune rămâne deschisă: este vorba despre un eșec al partidelor tradiționale sau despre o revoltă mai profundă a electoratului?
Sunt menționate exemple concrete din alte țări: în Cehia, un premier considerat populist coexistă cu un președinte perceput ca moderat, o dinamică similară cu cea din Bulgaria. În Slovacia, figuri precum Robert Fico și Peter Pellegrini domină scena politică, iar originile și influențele acestora sunt comentate în emisiune.
Christian Năsulea, directorul Institutului European pentru Studii Economice și cel care a tradus raportul pentru publicul român, a prezentat aceste concluzii în emisiunea ŞTIU, oferind contextul analitic necesar pentru înțelegerea datelor din indice.
ŞTIU · 22 octombrie 2026
populism autoritar, indice Timbră Epicenter, partide contestatare, România alegeri 2024, AUR SOS POT PSD, Christian Năsulea, Institut European pentru Studii Economice, extremism politic Europa, foste state comuniste, vot protest, Aleph News, ŞTIU