Daily Archives: 25.10.2026


B1TV · 23 oct 2026 · Politica zilei · Înghețarea ...

https://b1tv.roÎn această ediție a emisiunii Politica zilei de la B1TV, economistul Christian Năsulea, profesor de economie, analizează două subiecte majore de actualitate: decizia PSD de a opri creșterea impozitelor pe locuințe prevăzută pentru 1 ianuarie 2027 și măsurile guvernamentale propuse pentru combaterea violenței în școli.**Înghețarea impozitelor pe locuințe — context și analiză**PSD a anunțat renunțarea la majorarea impozitelor pe locuințe, deși această prevedere fusese inclusă explicit în programul de guvernare al premierului Luca Niculescu. Christian Năsulea apreciază că înghețarea acestei creșteri este „absolut necesară", subliniind că formulele de calcul adoptate au condus la rezultate profund dăunătoare pentru cetățeni.Economistul explică logica inițială din spatele reformei: modernizarea sistemului de taxare a proprietăților prin introducerea unui mecanism algoritmic, în locul tabelelor votate politic. Un sistem bazat pe algoritmi bine construiți ar trebui să asigure predictibilitate, să elimine abuzurile și favoritismele generate de intervenția politică directă în stabilirea taxelor, și să responsabilizeze administrațiile locale prin decuplarea lor de finanțarea de la centru — o direcție corectă din perspectiva bunei guvernanțe a finanțelor publice locale.Problema identificată de Năsulea constă însă în aplicarea practică: valorile de piață estimate pentru proprietăți s-au dovedit a fi mult mai ridicate decât cele luate în calcul inclusiv în analize independente realizate anterior. Consecința directă este că, în anumite cazuri extreme — cum ar fi cel al pensionarilor care locuiesc de o viață în imobile situate în zone centrale ale Bucureștiului, cu valori de piață estimate la 5.000.000 de euro —, impozitul rezultat din aplicarea formulei algoritmice ajunge să crească de până la 27 de ori față de nivelul anterior. Năsulea punctează clar: chiar dacă astfel de cazuri extreme nu sunt numeroase, existența unui singur caz în care un bătrân este obligat practic să-și vândă locuința pentru a-și plăti impozitul este suficientă pentru a demonstra că legea este defectuoasă și necesită reconsiderare. Concluzia sa este că algoritmul trebuie revizuit, iar calculele trebuie regândite pentru a evita situații absurde și inechitabile.**Provocări energetice și costul vieții**Emisiunea abordează și contextul energetic mai larg: venirea sezonului rece aduce cu sine perspective de facturi mari la energie, dar și dificultăți legate de prețul combustibililor, inclusiv probleme de disponibilitate a carburanților la nivel european, reflectând o presiune generalizată asupra costului vieții în România și pe continent.**Violența în școli — măsuri guvernamentale**Pe final de emisiune, moderatorul aduce în discuție măsurile anunțate de guvern pentru stoparea violenței în școli: angajarea de mai mulți paznici, suplimentarea numărului de psihologi școlari și introducerea unor pedepse mai dure pentru elevi violenți. Contextul este dat de două incidente grave petrecute la Bistrița și Pitești, în care elevi cu vârste de 13–15 ani au venit la școală înarmați cu cuțite și macete. Subiectul urmează a fi aprofundat cu invitatul Ciprian Cherciu, rămas în emisiune tocmai pentru a analiza aceste aspecte.Politica zilei, B1TV · 23 octombrie 2026impozite locuințe, PSD, Christian Năsulea, reformă fiscală, taxe proprietăți, algoritm impozitare, violență în școli, energie sezon rece, combustibili, guvern România, politică economică, finanțe publice locale


Aleph · 22 oct 2026 · ŞTIU · Indicele populismului ...

https://alephnews.roEmisiunea ŞTIU de pe Aleph News analizează concluziile unui nou indice al populismului autoritar lansat de think tank-ul suedez Timbră și rețeaua europeană Epicenter, un raport tradus și prezentat în România de Christian Năsulea, directorul Institutului European pentru Studii Economice. Indicele monitorizează partidele populiste, autoritare sau extremiste care contestă mainstream-ul politic în 31 de țări europene, măsurând ponderea voturilor obținute de aceste formațiuni la cele mai recente alegeri parlamentare.Principala concluzie care privește România: la alegerile parlamentare din 2024, peste 50% dintre voturile românilor au mers către partide clasificate drept „contestatare". Acest procent plasează România pe locul 3 în clasamentul european, înaintea ei aflându-se doar Bulgaria și Cehia. Imediat în urma României se regăsesc Italia și Slovacia, ceea ce arată că fenomenul nu este unul izolat sau specific unui singur spațiu cultural.Raportul face o distincție importantă între partidele românești incluse în categorie. AUR, SOS și POT sunt clasificate printre cele 18 partide europene considerate puternic autoritare. PSD este analizat separat, fiind descris drept centru-stânga economic, conservator social și pro-european — o nuanță pe care raportul o subliniază explicit.La nivel european, media voturilor pentru partide contestatare a ajuns la 32,6%, un nivel de peste trei ori mai ridicat față de cel înregistrat în cea mai mare parte a perioadei postbelice. În 26 dintre cele 31 de țări analizate, aceste partide depășesc pragul de 20% din voturi. În vara anului 2026, formațiunile contestatare făceau parte din guvernele a 11 state europene, iar alegerile prezidențiale din Franța urmau să reprezinte un nou test pentru această tendință.Emisiunea subliniază că șapte dintre primele zece țări din clasament sunt foste state comuniste, ceea ce ridică întrebarea dacă există o legătură structurală între moștenirea regimurilor totalitare și receptivitatea față de mesajele populiste sau autoritare. Primele cinci țări din top au deja majorități electorale care votează formațiuni contestatare.Discuția abordează și cauzele acestui fenomen. Raportul evită să atribuie ascensiunea contestatarilor unei singure cauze, dar contextul românesc este relevant: ani de tensiune politică, măsuri economice dure și anularea scrutinului prezidențial anterior au contribuit la erodarea încrederii în partidele tradiționale. Întrebarea pusă în emisiune rămâne deschisă: este vorba despre un eșec al partidelor tradiționale sau despre o revoltă mai profundă a electoratului?Sunt menționate exemple concrete din alte țări: în Cehia, un premier considerat populist coexistă cu un președinte perceput ca moderat, o dinamică similară cu cea din Bulgaria. În Slovacia, figuri precum Robert Fico și Peter Pellegrini domină scena politică, iar originile și influențele acestora sunt comentate în emisiune.Christian Năsulea, directorul Institutului European pentru Studii Economice și cel care a tradus raportul pentru publicul român, a prezentat aceste concluzii în emisiunea ŞTIU, oferind contextul analitic necesar pentru înțelegerea datelor din indice.ŞTIU · 22 octombrie 2026populism autoritar, indice Timbră Epicenter, partide contestatare, România alegeri 2024, AUR SOS POT PSD, Christian Năsulea, Institut European pentru Studii Economice, extremism politic Europa, foste state comuniste, vot protest, Aleph News, ŞTIU