România are peste 10 milioane de vehicule înmatriculate, iar statul încasează impozite și taxe la fiecare etapă a traseului unui litru de carburant — de la extracție și prelucrare, până la transport și vânzare. În cadrul seriei „Legea banilor”, emisiunea Observator de la Antena1 analizează în detaliu mecanismul fiscal aplicat șoferilor și modul în care sunt utilizați banii colectați pentru infrastructura rutieră.
Economistul Christian Năsulea, profesor de economie, explică faptul că un litru de carburant este impozitat de aproximativ 10 ori înainte de a ajunge în rezervorul mașinii. Taxarea începe de la extracție, continuă cu prelucrarea, transportul și forța de muncă, la care se adaugă taxele de mediu, taxele pe profit, taxele pentru stocurile strategice, accizele și TVA. Mai mult, statul aplică TVA inclusiv asupra accizei — adică taxează propria taxă — ceea ce amplifică suplimentar povara fiscală. Christian Năsulea estimează că sectorul energetic și cel al transporturilor contribuie cu peste 15% din PIB-ul României la bugetul de stat, reprezentând una dintre cele mai importante și sigure surse de venituri fiscale.
Un calcul concret ilustrează amploarea acestor încasări: la fiecare alimentare de 50 de litri, înmulțită cu cele peste 10 milioane de vehicule din țară, statul colectează peste 2 miliarde de lei doar din acciză și TVA. Estimările anuale totale ajung la aproximativ 37 de miliarde de lei din aceste două categorii de taxe.
Cu toate acestea, în 30 de ani, România a reușit să construiască doar între 1.000 și 1.200 de kilometri de autostradă — un ritm considerat extrem de lent comparativ cu restul Europei. Christian Năsulea subliniază că, în loc să beneficieze de facilități fiscale proporționale cu contribuțiile plătite, cetățenii se confruntă an de an cu creșteri de taxe, fără transparență reală în gestionarea banilor publici.
Emisiunea ridică și problema lipsei de transparență în colectarea și distribuirea veniturilor rutiere. Rovinieta, impozitul anual pe mașină și taxele de parcare nu sunt raportate public într-o manieră care să permită urmărirea destinației exacte a banilor. Accizele intră în bugetul general al statului și sunt redistribuite fără o alocare clară către infrastructura rutieră. Singura informație publică disponibilă este suma totală colectată din rovinietă — aproximativ 1,54 miliarde de lei anual —, care reprezintă trei sferturi din veniturile totale ale Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Această sumă nu acoperă nici măcar 13% din cheltuielile anuale ale companiei, iar 70% din încasările proprii merg exclusiv la plata salariilor celor peste 7.700 de angajați. Restul cheltuielilor, inclusiv reparațiile și construcțiile de drumuri noi, sunt finanțate de la Ministerul Transporturilor.
CNAIR nu este singura companie de stat cu responsabilități în infrastructura rutieră. În 2016, statul a înființat Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), menită să gestioneze marile proiecte noi. Totuși, opt ani mai târziu, CNIR a primit abia primele contracte semnificative: un tronson din Autostrada Unirii (Ploiești–Brașov), precum și două drumuri expres. Compania numără în prezent 69 de angajați, a raportat anul trecut un profit de aproximativ 30 de lei, dar și datorii de peste 100 de milioane de lei. Reportajul menționează și întârzierile majore pe proiecte precum centura București, autostrada spre Pașcani și autostrada Sibiu–Pitești.
Observator, Antena1 · 16 octombrie 2026
taxe carburanți, acciză, TVA, rovinietă, infrastructură rutieră, CNAIR, CNIR, buget de stat, Christian Năsulea, autostradă România, fiscalitate, transparență bugetară