Daily Archives: 17.10.2026

Realitatea Plus · 17 oct 2026 · Prime Time News ...

https://realitateaplus.roÎn această intervenție la emisiunea Prime Time News de pe Realitatea Plus, Christian Năsulea, profesor de macroeconomie, analizează în detaliu propunerea PSD privind indexarea pensiilor cu 7,3% începând din 2027, oferind calcule concrete și avertizând asupra obstacolelor legale și fiscale care stau în calea aplicării acestei măsuri.Christian Năsulea pornește de la rata inflației de 7,3%, care reprezintă baza propusă pentru indexarea pensiilor. Aplicând acest procent la pensia minimă de 1.000 de lei, profesorul calculează în direct că majorarea ar însemna doar 73 de lei, rezultând o pensie minimă netă de aproximativ 1.073 de lei — sau, potrivit unui alt calcul prezentat în emisiune, o pensie minimă care ar putea ajunge la 1.374 de lei net. Christian Năsulea subliniază că suma de 93 de lei rezultată dintr-un calcul similar este „extrem de mică" raportat la realitatea de la rafturile magazinelor și la costul general al vieții. Deși recunoaște că indexarea reprezintă un pas în direcția corectă, Ch. Năsulea îl califică drept „mic" și „cam insuficient".Un punct central al intervenției îl reprezintă conflictul dintre două prevederi legale aflate în vigoare simultan. Pe de o parte, există o lege care obligă statul să indexeze pensiile cel puțin cu rata inflației. Pe de altă parte, o altă lege prevede că, în situația în care datoria publică a scăpat de sub control — situație pe care Christian Năsulea o consideră aplicabilă României în momentul de față —, indexarea pensiilor nu este permisă. Această contradicție legislativă creează o incertitudine juridică și politică majoră, iar Ch. Năsulea atrage atenția că va fi esențial să se clarifice situația la nivelul Parlamentului în perioada imediat următoare.Christian Năsulea comentează și contextul politic: Guvernul Luca Niculescu, aflat în procedura de învestire, poate să aibă cele mai bune intenții în ceea ce privește indexarea pensiilor, însă, în condițiile actuale ale datoriei publice și ale cadrului legal existent, această indexare „nu se poate face" în prezent. Profesorul lasă să se înțeleagă că decizia finală aparține forului legislativ și că pensionarii, alături de întreaga societate, așteaptă cu îngrijorare clarificări urgente.Pe marginea subiectelor secundare prezente în emisiune, se menționează și blocarea în Parlament a plafonării adaosului comercial la motorină, precum și un avertisment legat de faptul că prețul motorinei va rămâne ridicat și în anul următor, în ciuda promisiunilor ministrului propus la Energie de a tăia acciza la benzină. Aceste subiecte conturează un tablou economic mai larg în care presiunile asupra puterii de cumpărare a românilor — atât pentru pensionari, cât și pentru consumatorii obișnuiți — rămân semnificative.În ansamblu, intervenția lui Christian Năsulea oferă o perspectivă tehnică și echilibrată asupra uneia dintre cele mai sensibile dezbateri de politică publică din România: în ce măsură statul poate și trebuie să majoreze pensiile într-un context de datorie publică ridicată și inflație persistentă.Prime Time News · Realitatea Plus · 17 octombrie 2026pensii, indexare pensii, inflație România, datorie publică, PSD, politică fiscală, pensie minimă, Guvernul Niculescu, macroeconomie, motorină preț, plafonare adaos, Christian Năsulea

 in Uncategorized by

Digi24 · 16 oct 2026 · Știrile zilei · Cum ...

https://digi24.roChristian Năsulea, profesor de economie, a fost invitat la Știrile zilei pe Digi24 pentru a oferi sfaturi practice românilor în contextul deprecierii leului față de euro și al creșterii incertitudinii economice.Ch. Năsulea abordează mai întâi întrebarea fundamentală pe care și-o pun tot mai mulți români: în ce monedă este mai prudent să îți păstrezi economiile? Răspunsul său este clar — a rămâne exclusiv în lei prezintă un risc semnificativ în contextul actual. Recomandarea sa este diversificarea portofoliului: banii necesari cheltuielilor curente se mențin în monedă națională pentru a asigura lichiditate, în timp ce restul economiilor ar trebui distribuite în alte monede sau alte vehicule financiare, ca măsură de protecție împotriva volatilității cursului valutar.Pe tema achizițiilor mari — case, terenuri, mașini — Christian Năsulea nuanțează răspunsul în funcție de profilul de risc al fiecărei persoane. Pentru cei cu toleranță ridicată la risc, perioadele de instabilitate economică pot reprezenta oportunități, deoarece șansele de câștig, în caz de pariuri corecte, sunt mai mari decât în perioade de stabilitate și predictibilitate. În schimb, pentru persoanele cu aversiune ridicată la risc, care doresc certitudine în privința evoluției investițiilor, momentul actual nu este recomandat pentru contractarea unui credit ipotecar pe 30 de ani sau pentru alte angajamente financiare majore pe termen lung.Ch. Năsulea recomandă, de asemenea, o reevaluare a cheltuielilor discreționare. Ieșirile în oraș și cumpărăturile care par nesemnificative pe moment pot deveni o presiune cumulată asupra bugetului personal. Principiul propus este simplu: înainte de orice cheltuială neesențială, fiecare ar trebui să se întrebe dacă satisfacția sau bucuria adusă justifică suma cheltuită și dacă, a doua zi, nu va genera mai multă îngrijorare decât plăcere. Această regulă de bun simț financiar devine cu atât mai importantă cu cât nivelul de incertitudine economică este mai ridicat.Profesorul subliniază că nu există un răspuns universal valabil pentru toți, deoarece situațiile financiare individuale diferă. Cu toate acestea, există câteva principii general valabile în materie de educație financiară: constituirea unui fond de rezervă, inclusiv prin economisirea unor sume modeste — chiar și câteva sute de lei pe lună —, și eliminarea cât mai rapidă a datoriilor existente, care sunt purtătoare de dobândă și erodează capacitatea financiară pe termen lung.Christian Năsulea încheie cu o comparație ilustrativă: situația finanțelor statului român — caracterizată prin datorii mari și dificultăți în finanțarea cheltuielilor de bază — ar trebui să servească drept avertisment pentru cetățeni. Dacă statul, cu toate resursele sale, se confruntă cu dificultăți din cauza datoriilor acumulate, cu atât mai mult cetățenii obișnuiți trebuie să adopte un comportament financiar responsabil, să evite îndatorarea excesivă și să-și construiască rezerve solide pentru a-și proteja nivelul de trai.Știrile zilei, Digi24, 16 octombrie 2026curs valutar, economii personale, educație financiară, leu euro, inflație, investiții, credit ipotecar, diversificare portofoliu, politică economică, România, risc financiar, buget personal

 in Uncategorized by

Antena1 · 16 oct 2026 · Observator · Taxele pe ...

https://a1.roRomânia are peste 10 milioane de vehicule înmatriculate, iar statul încasează impozite și taxe la fiecare etapă a traseului unui litru de carburant — de la extracție și prelucrare, până la transport și vânzare. În cadrul seriei „Legea banilor", emisiunea Observator de la Antena1 analizează în detaliu mecanismul fiscal aplicat șoferilor și modul în care sunt utilizați banii colectați pentru infrastructura rutieră.Economistul Christian Năsulea, profesor de economie, explică faptul că un litru de carburant este impozitat de aproximativ 10 ori înainte de a ajunge în rezervorul mașinii. Taxarea începe de la extracție, continuă cu prelucrarea, transportul și forța de muncă, la care se adaugă taxele de mediu, taxele pe profit, taxele pentru stocurile strategice, accizele și TVA. Mai mult, statul aplică TVA inclusiv asupra accizei — adică taxează propria taxă — ceea ce amplifică suplimentar povara fiscală. Christian Năsulea estimează că sectorul energetic și cel al transporturilor contribuie cu peste 15% din PIB-ul României la bugetul de stat, reprezentând una dintre cele mai importante și sigure surse de venituri fiscale.Un calcul concret ilustrează amploarea acestor încasări: la fiecare alimentare de 50 de litri, înmulțită cu cele peste 10 milioane de vehicule din țară, statul colectează peste 2 miliarde de lei doar din acciză și TVA. Estimările anuale totale ajung la aproximativ 37 de miliarde de lei din aceste două categorii de taxe.Cu toate acestea, în 30 de ani, România a reușit să construiască doar între 1.000 și 1.200 de kilometri de autostradă — un ritm considerat extrem de lent comparativ cu restul Europei. Christian Năsulea subliniază că, în loc să beneficieze de facilități fiscale proporționale cu contribuțiile plătite, cetățenii se confruntă an de an cu creșteri de taxe, fără transparență reală în gestionarea banilor publici.Emisiunea ridică și problema lipsei de transparență în colectarea și distribuirea veniturilor rutiere. Rovinieta, impozitul anual pe mașină și taxele de parcare nu sunt raportate public într-o manieră care să permită urmărirea destinației exacte a banilor. Accizele intră în bugetul general al statului și sunt redistribuite fără o alocare clară către infrastructura rutieră. Singura informație publică disponibilă este suma totală colectată din rovinietă — aproximativ 1,54 miliarde de lei anual —, care reprezintă trei sferturi din veniturile totale ale Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Această sumă nu acoperă nici măcar 13% din cheltuielile anuale ale companiei, iar 70% din încasările proprii merg exclusiv la plata salariilor celor peste 7.700 de angajați. Restul cheltuielilor, inclusiv reparațiile și construcțiile de drumuri noi, sunt finanțate de la Ministerul Transporturilor.CNAIR nu este singura companie de stat cu responsabilități în infrastructura rutieră. În 2016, statul a înființat Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), menită să gestioneze marile proiecte noi. Totuși, opt ani mai târziu, CNIR a primit abia primele contracte semnificative: un tronson din Autostrada Unirii (Ploiești–Brașov), precum și două drumuri expres. Compania numără în prezent 69 de angajați, a raportat anul trecut un profit de aproximativ 30 de lei, dar și datorii de peste 100 de milioane de lei. Reportajul menționează și întârzierile majore pe proiecte precum centura București, autostrada spre Pașcani și autostrada Sibiu–Pitești.Observator, Antena1 · 16 octombrie 2026taxe carburanți, acciză, TVA, rovinietă, infrastructură rutieră, CNAIR, CNIR, buget de stat, Christian Năsulea, autostradă România, fiscalitate, transparență bugetară

 in Uncategorized by

ProTV · 16 oct 2026 · Știrile Pro TV · ...

https://stirileprotv.roMaterialul difuzat în cadrul Știrilor Pro TV analizează principalele măsuri cuprinse în programul de guvernare al premierului desemnat, susținut de un cabinet format din 12 miniștri PSD și 6 independenți, urmând ca votul de învestire în Parlament să aibă loc marți de la ora 14, după audierile miniștrilor din luni și marți dimineață.Un subiect central îl reprezintă reforma impozitării proprietăților imobiliare. Deși impozitele pe locuințe au crescut deja din ianuarie 2026, noul program de guvernare propune ca acestea să fie calculate în funcție de valoarea de piață a proprietăților, nu după criterii administrative uniforme. Aceasta înseamnă că proprietarii apartamentelor situate în zone considerate scumpe ar putea plăti impozite semnificativ mai mari decât proprietarii unor locuințe similare din cartiere mai ieftine. Economiștii subliniază că această măsură era deja prevăzută de mai mulți ani și a fost amânată în repetate rânduri, fiind și un jalon asumat în cadrul PNRR. Christian Năsulea, profesor de economie la Universitatea din București, explică faptul că un sistem progresiv de impozitare a proprietăților este norma în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană — cu un procent mai mic pentru prima locuință — și că implementarea sa necesită o grilă clară, evaluări riguroase și un mecanism transparent și corect.Programul de guvernare include și măsuri privind companiile de stat cu pierderi: acestea ar putea fi restructurate, deschise investitorilor privați sau chiar lichidate. Se permite și listarea unor pachete minoritare de acțiuni la bursa de valori, măsură similară celei propuse anterior de Ilie Bolojan și criticate de PSD. Social-democrații declară că se opun vânzării companiilor de stat profitabile, precum Hidroelectrica și Romgaz, dar acceptă atragerea de investitori în companiile cu pierderi — o schimbare notabilă de poziție față de discursul anterior al partidului.Pe partea de venituri și protecție socială, programul promite creșteri ale pensiilor începând din 2027, fără a preciza însă procentul exact, acesta urmând să depindă de evoluția bugetului și de reducerea deficitului fiscal. Salariul minim va fi revizuit anual, iar pentru bugetari este promisă o nouă lege a salarizării, gata în 2027, axată pe corectarea inechităților între salarii și revizuirea sporurilor, nu pe majorări generalizate.Sunt prevăzute și ajutoare pentru categoriile vulnerabile afectate de scumpiri și de facturile mari la energie: familii cu venituri mici, părinți singuri, familii cu cel puțin trei copii și persoane cu dizabilități. Părinții care se întorc la serviciu mai devreme ar putea păstra indemnizația de creștere a copilului încă șase luni (dacă revin când copilul are între 6 luni și un an) sau trei luni (dacă revin după ce copilul împlinește un an). Elevii ar putea beneficia de burse sociale și în perioada vacanțelor, iar dacă resursele bugetare permit, sunt planuite vouchere europene pentru 500.000 de copii anual, destinate rechizitelor, hainelor și altor nevoi de bază.Fermierii afectați de seceta din 2025 ar putea primi compensații de până la 200 de euro pe hectar începând din 2027, însă 3% din subvențiile directe ar urma să fie reținute pentru constituirea unui fond de asigurare împotriva secetei. Reportajul concluzionează că toate aceste angajamente rămân, deocamdată, pe hârtie, condiționat de obținerea votului de învestire.Știrile Pro TV · 16 octombrie 2026program de guvernare, impozit locuințe valoare de piață, companii de stat, reforme fiscale România, PNRR, pensii 2027, salarizare bugetari, Christian Năsulea, politică economică, PSD, investitori privați, ajutoare sociale

 in Uncategorized by