Christian Năsulea, profesor de economie, a fost invitat la Știrile zilei pe Digi24 pentru a oferi sfaturi practice românilor în contextul deprecierii leului față de euro și al creșterii incertitudinii economice.
Ch. Năsulea abordează mai întâi întrebarea fundamentală pe care și-o pun tot mai mulți români: în ce monedă este mai prudent să îți păstrezi economiile? Răspunsul său este clar — a rămâne exclusiv în lei prezintă un risc semnificativ în contextul actual. Recomandarea sa este diversificarea portofoliului: banii necesari cheltuielilor curente se mențin în monedă națională pentru a asigura lichiditate, în timp ce restul economiilor ar trebui distribuite în alte monede sau alte vehicule financiare, ca măsură de protecție împotriva volatilității cursului valutar.
Pe tema achizițiilor mari — case, terenuri, mașini — Christian Năsulea nuanțează răspunsul în funcție de profilul de risc al fiecărei persoane. Pentru cei cu toleranță ridicată la risc, perioadele de instabilitate economică pot reprezenta oportunități, deoarece șansele de câștig, în caz de pariuri corecte, sunt mai mari decât în perioade de stabilitate și predictibilitate. În schimb, pentru persoanele cu aversiune ridicată la risc, care doresc certitudine în privința evoluției investițiilor, momentul actual nu este recomandat pentru contractarea unui credit ipotecar pe 30 de ani sau pentru alte angajamente financiare majore pe termen lung.
Ch. Năsulea recomandă, de asemenea, o reevaluare a cheltuielilor discreționare. Ieșirile în oraș și cumpărăturile care par nesemnificative pe moment pot deveni o presiune cumulată asupra bugetului personal. Principiul propus este simplu: înainte de orice cheltuială neesențială, fiecare ar trebui să se întrebe dacă satisfacția sau bucuria adusă justifică suma cheltuită și dacă, a doua zi, nu va genera mai multă îngrijorare decât plăcere. Această regulă de bun simț financiar devine cu atât mai importantă cu cât nivelul de incertitudine economică este mai ridicat.
Profesorul subliniază că nu există un răspuns universal valabil pentru toți, deoarece situațiile financiare individuale diferă. Cu toate acestea, există câteva principii general valabile în materie de educație financiară: constituirea unui fond de rezervă, inclusiv prin economisirea unor sume modeste — chiar și câteva sute de lei pe lună —, și eliminarea cât mai rapidă a datoriilor existente, care sunt purtătoare de dobândă și erodează capacitatea financiară pe termen lung.
Christian Năsulea încheie cu o comparație ilustrativă: situația finanțelor statului român — caracterizată prin datorii mari și dificultăți în finanțarea cheltuielilor de bază — ar trebui să servească drept avertisment pentru cetățeni. Dacă statul, cu toate resursele sale, se confruntă cu dificultăți din cauza datoriilor acumulate, cu atât mai mult cetățenii obișnuiți trebuie să adopte un comportament financiar responsabil, să evite îndatorarea excesivă și să-și construiască rezerve solide pentru a-și proteja nivelul de trai.
Știrile zilei, Digi24, 16 octombrie 2026
curs valutar, economii personale, educație financiară, leu euro, inflație, investiții, credit ipotecar, diversificare portofoliu, politică economică, România, risc financiar, buget personal