La încheierea programului PNRR, doar un sfert din cele aproape 25.000 de proiecte finanțate au fost finalizate efectiv, restul fiind în diverse faze de implementare, suspendate sau anulate. Din datele oficiale ale Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene de la 1 septembrie, doar 6.084 de proiecte din totalul de 24.847 figurau ca finalizate, reprezentând doar 24,49%, în timp ce 18.670 rămâneau în stadii variate de execuție.
Cu doar câteve luni înainte de expirarea termenului limită, guvernanții au modificat legislația pentru a evita pierderea fondurilor europene. În iulie au schimbat legea astfel încât lucrările să poată fi recepționate chiar dacă nu sunt complet finalizate, introducând conceptul de recepționare a “lucrărilor esențiale” dacă sunt gata în proporție de minimum 95%, lăsând lucrările auxiliare să fie terminate după 31 august. Această modificare legislativă a permis deconta toate plățile certificate până la data limită, chiar dacă investițiile nu erau integral terminate.
Investigația de teren dezvăluie discrepanțe majore între documentele oficiale și realitatea din șantiere. În orașul Pogoanele, județul Buzău, un proiect de construcție de locuințe pentru tineri figura cu progres fizic de doar 65% la 1 septembrie, deși primăria susține că s-a făcut recepția în termen. Pe șantier însă, muncitorii încă montau cărămizi, lucrau la scările exterioare și montau gresie – lucrări considerate esențiale care teoretic ar fi trebuit finalizate înainte de recepție.
În orașul Lehliu Gară, județul Călărași, situația este și mai problematică. Proiectele de reabilitare termică a clădirilor publice – sediul primăriei, liceul, școala gimnazială, spitalul și Casa de Cultură – figurează pe site-ul ministerului cu grad de execuție fizică între 32% și 43%. Administratorul public susține că toate lucrările au fost recepționate și se mai execută doar retușuri minore. Realitatea de pe teren contrazice această afirmație: la Liceul Alexandru Odobescu se lucrează încă la tencuirea fațadei și dărâmarea unei structuri de beton de la intrare, deși lucrarea apare ca recepționată și gata în proporție conformă cu legea.
Aceste exemple ilustrează modul în care autoritățile locale și centrale au folosit artificii legislative pentru a evita pierderea fondurilor europene, creând o discrepanță majoră între documentația oficială și stadiul real al proiectelor pe teren.
Focus România, 13 septembrie 2026
PNRR, fonduri europene, proiecte nefinalizate, administrație locală, modificare legislativă, recepție lucrări, Ministerul Investițiilor, implementare proiecte, bani europeni, eficiență guvernamentală, infrastructură publică, transparență