B1TV · 13 sep 2026 · Ştirile B1TV · Impactul ...
https://b1tv.roBanca Centrală Europeană a crescut dobânda de referință la 2,5%, cu un impact direct asupra românilor care au credite în euro. Christian Năsulea, profesor de economie, explică în detaliu consecințele acestei decizii pentru debitorii din România.Creșterea dobânzii BCE cu 0,25 puncte procentuale, de la 2,25% la 2,5%, reprezintă prima majorare din 2023 încoace, după o lungă perioadă de stabilitate. Deși creșterea pare mică, efectele asupra ratelor vor fi resimțite rapid - românii vor plăti rate ajustate cel târziu luna următoare după această decizie.Pentru românii care câștigă salariul în lei dar au credite în euro, există un risc dublu: pe lângă creșterea EURIBOR, aceștia se confruntă și cu un curs valutar leu-euro din ce în ce mai nefavorabil. Christian Năsulea subliniază că volatilitatea cursului de schimb reprezintă cea mai mare problemă pentru această categorie de debitori. Cursul leu-euro a crescut cu aproximativ 5% față de anul trecut, când era sub 5 lei pentru un euro. Adăugând la aceasta creșterea de 10% a dobânzii de referință BCE, românii care trebuie să schimbe lei în euro pentru a-și achita ratele se confruntă cu rate semnificativ mai mari.În ceea ce privește Banca Națională a României, aceasta nu este obligată să urmeze decizia BCE, cele două politici monetare fiind neconectate. Totuși, BNR se confruntă cu probleme mult mai complicate legate de deficitul bugetar și necesitatea de a controla inflația ridicată din România. Christian Năsulea explică că, deși criza energetică internațională are un impact negativ, problema principală rămâne dezechilibrul financiar al statului, unde cheltuielile depășesc cu mult veniturile. O parte din acești bani ajung înapoi în piața românească, accelerând ritmul de creștere a prețurilor.Decizia BNR de a majora sau menține dobânda-cheie devine critică în acest context. O eventuală creștere ar scumpi și creditele în lei și ar amâna reducerea ratelor calculate în funcție de IRCC. Incertitudinea politică, marcată de absența unui guvern stabil, agravează și mai mult situația economică și pune presiune suplimentară asupra deciziilor de politică monetară.Știrile B1TV, 13 septembrie 2026dobânzi BCE, credite euro, EURIBOR, curs valutar, BNR, politică monetară, inflație, deficit bugetar, rate credite, Christian Năsulea, economie România, stabilitate financiară
