România se află în așteptarea verdictului agenției de rating Standard & Poor’s (S&P) privind ratingul suveran de țară, o decizie cu implicații majore pentru finanțele publice și economia națională. Fitch și Moody’s au decis deja să mențină ratingul suveran al României, însă S&P urmează să publice raportul său în aceeași zi, iar decizia este privită cu îngrijorare de autorități și piețe deopotrivă.
Ministrul interimar al finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat după discuțiile cu reprezentanții S&P că riscul de retrogradare este semnificativ. Cu toate acestea, acesta și-a exprimat un optimism prudent în privința cifrelor macroeconomice, în special în ceea ce privește deficitul bugetar, care a coborât la 2,89% din PIB după primele opt luni ale anului — un rezultat considerat pozitiv în contextul actual.
Agravantă rămâne, însă, criza politică internă. Experții internaționali ai S&P nu evaluează doar performanța economică prezentă, ci și predictibilitatea României în ceea ce privește capacitatea de a implementa reforme pe termen mediu și lung. Votul negativ din Parlament primit de Guvernul Mureșan adaugă incertitudine suplimentară, iar neînțelegerile dintre actorii politici cântăresc greu în ecuația ratingului.
Profesorul de economie Christian Năsulea, invitat în cadrul emisiunii, a analizat situația în detaliu. Acesta a apreciat că, în zilele premergătoare deciziei, au fost transmise mesaje suficient de convingătoare către piețele financiare internaționale. A menționat în mod special declarația premierului desemnat, care a exclus categoric scenariul alegerilor anticipate — un semnal menit să asigure investitorii că România nu se îndreaptă spre un haos politic mai profund decât cel existent. De asemenea, a remarcat că absența unui susținut explicit din partea președintelui Nicușor Dan față de premierul desemnat a reprezentat un element mai puțin favorabil în această comunicare.
Christian Năsulea a explicat că guvernul interimar are, paradoxal, un avantaj în privința disciplinei bugetare: tocmai pentru că nu deține puteri depline, reușește să reducă cheltuielile și să comprime deficitul, fără a putea angaja cheltuieli noi. Această situație oferă, într-un sens tehnic, o anumită predictibilitate a cheltuielilor statului.
Cu toate acestea, a fost subliniată o problemă structurală importantă: un guvern interimar nu poate efectua rectificări bugetare și nu poate adopta un buget pentru anul următor. În absența unui buget aprobat, România ar funcționa pe regula celor 12-imi — adică ar cheltui lunar o doisprezecime din ultimul buget adoptat. Christian Năsulea a nuanțat că, din perspectiva unei agenții de rating preocupate de capacitatea statului de a-și plăti datoriile, această regulă oferă de fapt o structură de cheltuieli previzibilă și relativ sigură.
Un punct esențial subliniat de Christian Năsulea este că o agenție de rating nu evaluează economia României în ansamblu, ci capacitatea statului român de a-și onora obligațiile financiare față de creditori. Această distincție este fundamentală pentru înțelegerea corectă a mizei unui astfel de verdict. O eventuală retrogradare ar antrena costuri de finanțare mai ridicate pentru stat, deprecierea leului și scumpiri ale bunurilor de consum.
Știrile amiezii, Digi24, 2 octombrie 2026
rating suveran Romania, S&P Standard and Poor’s, deficit bugetar, criza politica Romania, guvern interimar, Christian Năsulea, agentie de rating, retrogradare credit, finante publice, predictibilitate economica, Alexandru Nazare