
Euronews Romania · 2 oct 2026 · Euronews Prime-Time · ...
https://euronews.com/romanianÎn această ediție a emisiunii Euronews Prime-Time, subiectul central îl reprezintă așteptata decizie a agenției de rating Standard & Poor's privind evaluarea creditului suveran al României — o noapte decisivă pentru finanțele publice ale țării.România se afla în seara transmisiei la granița dintre categoria investițională și cea speculativă, cu un rating de BBB-minus și perspectivă negativă — ultima treaptă din zona recomandată investitorilor. Experții consultați de Euronews nu anticipau o retrogradare imediată, invocând îmbunătățirea unor indicatori macroeconomici față de anul precedent: reducerea deficitului bugetar și scăderea inflației sunt prezentate ca argumente în favoarea menținerii calificativului actual.Cu toate acestea, riscurile nu lipsesc. Instabilitatea politică persistentă este identificată drept o vulnerabilitate majoră, iar efectele sale s-au resimțit deja pe piața valutară. Într-o singură zi de tranzacționare, leul a pierdut 7 bani față de euro la cursul oficial, pe fondul unei deprecieri semnificative pe piața interbancară. Oficialii Băncii Naționale a României (BNR) au atribuit această volatilitate unui cumul de crize simultane: criza politică prelungită, dificultățile economice interne și volatilitatea ridicată a piețelor financiare internaționale.Un element important de context îl constituie schimbarea de politică valutară a BNR, anunțată în august de guvernatorul Mugur Isărescu: banca centrală a adoptat o abordare mai flexibilă față de cursul de schimb, renunțând la intervențiile masive din rezervele valutare care au caracterizat anul anterior. Isărescu a confirmat că intervențiile din 2026 au fost „mult mai mici" decât cele din 2025, lăsând leul să „plutească" mai liber. Această politică reduce presiunea pe rezervele valutare, dar amplifică expunerea economiei la variațiile cursului.Implicațiile unui leu mai slab sunt directe pentru cetățeni: produsele și serviciile care depind de importuri se scumpesc rapid, alimentând presiuni inflaționiste. Pe de altă parte, o eventuală retrogradare la categoria „junk" (nerecomandată investițiilor) ar antrena consecințe sistemice: fondurile de investiții cu mandate restrictive ar putea fi obligate să vândă sau să nu mai cumpere obligațiuni românești, forțând statul să ofere dobânzi mai mari pentru a-și finanța datoria. Costurile suplimentare cu dobânzile ar reduce resursele disponibile pentru cheltuieli publice, iar efectele s-ar transmite treptat în economia reală și asupra veniturilor și serviciilor de care beneficiază cetățenii.Christian Năsulea, profesor de economie mondială, a oferit o analiză echilibrată a situației. Acesta a apreciat că probabilitatea unei retrogradări este „relativ mică", că șansele sunt mai mari pentru menținerea ratingului și a perspectivei actuale, tocmai datorită evoluției favorabile a indicatorilor macroeconomici — deficit în scădere, inflație cu tendință pozitivă. Ch. Năsulea a subliniat totuși că agenția de rating are și întrebări legate de perspectivele viitoare ale României, la care speră că a găsit răspunsuri parțiale în întâlnirile avute la București înaintea deciziei.Concluzia generală a materialului este că, deși România se află într-o poziție fragilă și nu lipsită de riscuri, semnalele dinspre piețe și analiști sunt mai degrabă optimiste în privința deciziei Standard & Poor's din acea seară.Euronews Prime-Time · 2 octombrie 2026rating Romania, Standard and Poor's, BBB-minus, retrogradare, deficit bugetar, inflatie, curs de schimb, leu, BNR, Mugur Isarescu, Christian Năsulea, politica monetara



