Emisiunea „Prim plan” de la TVR analizează deprecierea leului în raport cu euro, care a atins cel mai ridicat curs înregistrat vreodată la Banca Națională a României — 5 lei și 28 de bani — cu o creștere de aproximativ un ban și jumătate față de ziua precedentă. Contextul este unul de incertitudine politică și economică accentuată: România funcționează de peste patru luni cu un guvern interimar, iar investitorii așteaptă constituirea unui executiv cu puteri depline, capabil să adopte bugetul și să continue reducerea deficitului fiscal.
Reportajul introductiv subliniază că orientarea capitalurilor dinspre lei spre valută amplifică presiunea asupra monedei naționale, tendință vizibilă și pe piața datoriei publice. Randamentele obligațiunilor românești pe 10 ani au urcat la 7,2%, în timp ce în Polonia, Cehia și Ungaria acestea au scăzut — un semnal că investitorii solicită o primă de risc mai mare pentru finanțarea României. La presiunile interne se adaugă factori externi: prețul ridicat al petrolului, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, mărește factura importurilor și nevoia de valută, în timp ce economia încetinește într-un context în care inflația rămâne la un nivel ridicat. Banca Națională poate tempera fluctuațiile de curs, dar nu poate rezolva singură dezechilibrele structurale ale economiei. Dobânzile ridicate susțin leul prin atractivitatea plasamentelor, însă scumpesc creditele și frânează consumul și investițiile.
În cadrul intervenției telefonice, Christian Năsulea, profesor de economie mondială, confirmă că mișcările de pe piața valutară și scăderile de pe piața de capital de la București din ultimele zile reprezintă efecte anticipate ale crizei politice prelungite. El precizează că instabilitatea s-a accentuat pe măsură ce se apropie evaluarea importantă a României de către FMI, programată la sfârșitul săptămânii viitoare, care generează în mod natural neliniște în rândul investitorilor. Christian Năsulea atrage atenția că declarațiile unor politicieni care au comunicat public că nu le pasă de FMI sau de agențiile de rating au amplificat îngrijorarea pe piețele de capital, în special în rândul creditorilor care împrumută statul român cu sume considerabile.
Referitor la întâlnirea președintelui Nicușor Dan și a ministrului de finanțe cu reprezentanți ai JPMorgan în Statele Unite, cu o zi înainte de mișcările valutare, Christian Năsulea consideră că nu este o coincidență. El apreciază că investitorii internaționali așteptau informații suplimentare și că, deși ministrul de finanțe putea prezenta cifre favorabile, președintele nu dispunea de o situație politică internă suficient de stabilă pentru a-i liniști pe interlocutorii americani. Ch. Năsulea subliniază că originea exactă a fluctuației valutare rămâne incertă și că există posibilitatea ca neliniștea românilor înșiși să fi contribuit la declanșarea acestor mișcări. Totuși, el precizează că modificările de curs înregistrate nu sunt deocamdată de amploare majoră și că acestea ar putea fi reversibile dacă România reușește să formeze rapid un guvern cu puteri depline, capabil să stabilizeze așteptările piețelor. Discuția se încheie cu o referire la costurile foarte ridicate ale împrumuturilor externe ale României, care se situează la niveluri aproape de cele ale unor state cu risc ridicat.
Prim plan · 23 septembrie 2026
curs valutar leu-euro, instabilitate politică România, dobânzi obligațiuni, deficit bugetar, Banca Națională a României, FMI evaluare România, piața de capital București, Christian Năsulea, guvern interimar, risc suveran, inflație România, JPMorgan România