Daily Archives: 24.09.2026


Euronews România · 23 sep 2026 · Euronews Acum · ...

https://euronews.com/romanianCursul leu-euro a depășit pe 23 septembrie 2026 maximul istoric înregistrat la cursul oficial al Băncii Naționale a României (BNR), atingând pe piața interbancară valoarea de 5,2788 lei pentru un euro — foarte aproape de nivelul de 5,28 lei semnalat anterior în cursul aceleiași zile. Precedentul record oficial fusese stabilit pe 6 mai, când un euro era cotat la 5,26 lei, într-un context marcat de căderea Guvernului Bolojan în urma adoptării unei moțiuni de cenzură în Parlamentul României.Christian Năsulea, profesor de economie mondială, analizează cauzele și contextul acestei noi deprecieri a leului. El subliniază că evoluția nu reprezintă o surpriză: episoadele repetate de destabilizare politică din ultimii ani au demonstrat în mod constant că incertitudinea politică se reflectă direct în cursul de schimb. Ch. Năsulea atrage atenția că există în continuare partide politice care, prin opoziția față de instalarea unui nou guvern, riscă să compromită perspectivele pe termen lung ale României. În opinia sa, guvernul aflat în discuție ar fi putut cel puțin să câștige timp prețios pentru implementarea reformelor structurale de care țara are stringentă nevoie.Referitor la perspectivele pe termen scurt, Christian Năsulea explică că scenariile sunt duale: deprecierea poate continua dacă instabilitatea politică persistă, însă o revenire a leului la un curs mai favorabil rămâne posibilă în cazul în care situația politică se stabilizează și se transmite un semnal clar de angajament față de reformă și față de corectarea deficitelor multiple — inclusiv a deficitelor gemene — cu care se confruntă statul român.Ch. Năsulea detaliază și modul în care piețele reacționează la negocierile politice în curs, în contextul în care Guvernul Mureșan pare să nu aibă, cel puțin la nivel declarativ, șanse mari de a dobândi puteri depline. Piața valutară este, potrivit analistului, extrem de atentă la direcția pe care o va lua guvernarea României — și nu este singura afectată. Efectele se propagă la nivelul întregii economii.Sunt identificate mai multe categorii de actori economici afectați: în primul rând, cetățenii români care, în urma crizelor anterioare, și-au convertit deja economiile în monedă străină și care probabil vor repeta acest comportament dacă presiunile continuă. În al doilea rând, companiile care operează în România și care și-au repatriat deja profiturile către societățile-mamă sau către entități din grup aflate în alte țări — nu neapărat din lipsă de interes față de piața românească sau din refuzul de a reinvesti, ci pur și simplu din prudență față de un mediu politic impredictibil, în care direcția pe termen mediu și lung nu este suficient de clară. Christian Năsulea menționează, de asemenea, că România se confruntă deja cu o inflație ridicată și cu presiuni în creștere asupra prețurilor la carburanți, elemente care amplifică efectele negative ale deprecierii monedei naționale asupra puterii de cumpărare a populației și asupra costurilor de operare ale companiilor.Euronews Acum · 23 septembrie 2026curs leu euro, depreciere leu, BNR curs de schimb, instabilitate politică România, piața interbancară, inflație România, Christian Năsulea, economie România, deficit bugetar, guvern România, piață valutară, reformă economică


TVR · 23 sep 2026 · Prim plan · Deprecierea ...

https://tvr.roEmisiunea „Prim plan" de la TVR analizează deprecierea leului în raport cu euro, care a atins cel mai ridicat curs înregistrat vreodată la Banca Națională a României — 5 lei și 28 de bani — cu o creștere de aproximativ un ban și jumătate față de ziua precedentă. Contextul este unul de incertitudine politică și economică accentuată: România funcționează de peste patru luni cu un guvern interimar, iar investitorii așteaptă constituirea unui executiv cu puteri depline, capabil să adopte bugetul și să continue reducerea deficitului fiscal.Reportajul introductiv subliniază că orientarea capitalurilor dinspre lei spre valută amplifică presiunea asupra monedei naționale, tendință vizibilă și pe piața datoriei publice. Randamentele obligațiunilor românești pe 10 ani au urcat la 7,2%, în timp ce în Polonia, Cehia și Ungaria acestea au scăzut — un semnal că investitorii solicită o primă de risc mai mare pentru finanțarea României. La presiunile interne se adaugă factori externi: prețul ridicat al petrolului, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, mărește factura importurilor și nevoia de valută, în timp ce economia încetinește într-un context în care inflația rămâne la un nivel ridicat. Banca Națională poate tempera fluctuațiile de curs, dar nu poate rezolva singură dezechilibrele structurale ale economiei. Dobânzile ridicate susțin leul prin atractivitatea plasamentelor, însă scumpesc creditele și frânează consumul și investițiile.În cadrul intervenției telefonice, Christian Năsulea, profesor de economie mondială, confirmă că mișcările de pe piața valutară și scăderile de pe piața de capital de la București din ultimele zile reprezintă efecte anticipate ale crizei politice prelungite. El precizează că instabilitatea s-a accentuat pe măsură ce se apropie evaluarea importantă a României de către FMI, programată la sfârșitul săptămânii viitoare, care generează în mod natural neliniște în rândul investitorilor. Christian Năsulea atrage atenția că declarațiile unor politicieni care au comunicat public că nu le pasă de FMI sau de agențiile de rating au amplificat îngrijorarea pe piețele de capital, în special în rândul creditorilor care împrumută statul român cu sume considerabile.Referitor la întâlnirea președintelui Nicușor Dan și a ministrului de finanțe cu reprezentanți ai JPMorgan în Statele Unite, cu o zi înainte de mișcările valutare, Christian Năsulea consideră că nu este o coincidență. El apreciază că investitorii internaționali așteptau informații suplimentare și că, deși ministrul de finanțe putea prezenta cifre favorabile, președintele nu dispunea de o situație politică internă suficient de stabilă pentru a-i liniști pe interlocutorii americani. Ch. Năsulea subliniază că originea exactă a fluctuației valutare rămâne incertă și că există posibilitatea ca neliniștea românilor înșiși să fi contribuit la declanșarea acestor mișcări. Totuși, el precizează că modificările de curs înregistrate nu sunt deocamdată de amploare majoră și că acestea ar putea fi reversibile dacă România reușește să formeze rapid un guvern cu puteri depline, capabil să stabilizeze așteptările piețelor. Discuția se încheie cu o referire la costurile foarte ridicate ale împrumuturilor externe ale României, care se situează la niveluri aproape de cele ale unor state cu risc ridicat.Prim plan · 23 septembrie 2026curs valutar leu-euro, instabilitate politică România, dobânzi obligațiuni, deficit bugetar, Banca Națională a României, FMI evaluare România, piața de capital București, Christian Năsulea, guvern interimar, risc suveran, inflație România, JPMorgan România