Christian Năsulea, profesor de Economie Mondială, a fost invitat în direct la emisiunea Pulsul Zilei pe TVR, pentru a analiza evoluția prețurilor la carburanți în contextul crizei din Orientul Mijlociu și al tensiunilor comerciale transatlantice.
Discuția a pornit de la scenariul vehiculat în Franța privind un preț de 4 euro pe litru de benzină. Ch. Năsulea a subliniat că, dacă un astfel de scenariu s-ar materializa, efectul imediat nu ar fi neapărat acceptarea acestor prețuri de către consumatori, ci o accelerare dramatică a tranziției spre vehicule electrice și tehnologii alternative. Profesorul a explicat principiul complementarității bunurilor în economie: atunci când prețul unui bun crește foarte mult, cererea pentru bunul complementar scade semnificativ. Astfel, înainte ca benzina să ajungă la 4 euro pe litru, piața ar suferi transformări profunde — consumatorii ar migra spre autovehicule electrice sau alte soluții de mobilitate, făcând acel nivel de preț practic imposibil de atins în condiții normale de piață.
În ceea ce privește România, Ch. Năsulea a precizat că țara noastră se confruntă cu aceeași problemă structurală ca Franța, însă cu două diferențe importante: nivelul diferit al accizelor și faptul că România dispune de surse proprii de producție și aprovizionare, diferite de cele de care depind francezii. Prin urmare, prețurile la carburanți din România nu vor atinge, cel mai probabil, nivelurile din Europa de Vest, dar atâta timp cât criza din Orientul Mijlociu nu se atenuează, presiunea ascendentă asupra prețurilor va persista.
Un alt subiect abordat a fost solicitarea Comisiei Europene adresată administrației Trump de a menține libera circulație a motorinei către Uniunea Europeană, în contextul în care Comisarul European pentru Energie a avertizat că iarna 2026–2027 ar putea fi cea mai dificilă din 2022 încoace. Ch. Năsulea a explicat că această evaluare se bazează pe prognozele meteorologice, pe prețurile deja ridicate ale energiei și pe riscul unor scumpiri suplimentare. Referitor la posibilitatea ca SUA să restricționeze exporturile de motorină către UE, profesorul a trasat o paralelă cu sancțiunile aplicate Federației Ruse: atâta timp cât există cerere, Europa va găsi întotdeauna furnizori alternativi dispuși să cumpere din SUA și să revândă către piața europeană, indiferent de intențiile administrației americane.
Ch. Năsulea a reiterat că o creștere a prețului benzinei până la 3 euro pe litru în Europa de Vest ar declanșa o transformare tehnologică accelerată — spre vehicule electrice, tehnologia hidrogenului și alte alternative — deoarece la acele niveluri de preț, funcționarea economiei pe bază de produse petroliere nu mai este rentabilă și nici sustenabilă.
În finalul intervenției, profesorul a fost de acord cu afirmația comisarului european pentru energie conform căreia renunțarea la dependența de combustibili fosili este o necesitate pentru a evita o criză permanentă. Ch. Năsulea a adăugat o perspectivă geopolitică importantă: țările mari exportatoare de petrol, precum Arabia Saudită, nu au alternative economice viabile și, prin urmare, vor exercita presiuni la nivel internațional pentru a menține modelul economic bazat pe petrol, ceea ce complică și mai mult tranziția energetică globală.
Pulsul Zilei, TVR · 25 septembrie 2026
prețul carburanților, combustibili fosili, tranziție energetică, vehicule electrice, criză energetică, Orientul Mijlociu, politică comercială SUA-UE, economie România, decarbonizare, Christian Năsulea, prețul benzinei, politici energetice