Daily Archives: 25.09.2026

Digi24 · 25 sep 2026 · Ediție specială · Guvern ...

https://digi24.roEdiție specială de la Digi24 analizează criza politică profundă în care se află România: guvernul propus, condus de Zichvid-Mureșan, nu reușește să strângă cele 233 de voturi necesare pentru învestitură în Parlament, iar scenariul alegerilor anticipate devine tot mai real.Dezbaterea pornește de la situația aritmetică imposibil de ocolit: indiferent de declarațiile optimiste ale unor politicieni, matematica parlamentară nu poate fi ignorată. Profesorul de economie Christian Năsulea subliniază cu fermitate că „dorințele politicienilor nu pot bate aritmetica" — în acest moment, declarațiile publice nu indică șanse reale de atingere a pragului de 233 de voturi necesare pentru ca guvernul să treacă votul de învestitură.Este analizată în detaliu structura matematică a unui potențial vot de învestitură. Senatorul PNL Daniel Fenechiu avansase o teorie conform căreia, dacă toți cei aproximativ 80 de parlamentari PNL votează favorabil, alături de USR și UDMR, plus grupurile parlamentare mici — SOS, POT, grupul lui Ponta, neafiliaţii și reprezentanții minorităților naționale — s-ar putea ajunge teoretic la o majoritate de peste 240 de voturi, adică peste limita necesară de 233. Totuși, analiștii prezenți în studio atrag atenția că această ecuație este extrem de fragilă: există o aripă dizidentă în PNL al cărei comportament este incert, unii parlamentari anunțând că votează, alții că nu se prezintă. În plus, compoziția eterogenă a grupurilor mici — cu figuri precum Dumitru Coarnă sau alte personalități cu traiectorii politice controversate — face ca o astfel de majoritate să fie practic imposibil de consolidat.În paralel, este discutată varianta alegerilor anticipate. Reprezentanții politici prezenți, inclusiv Sorin Grindeanu, președintele PSD și posibil viitor prim-ministru, sunt întrebați direct dacă sunt dispuși să negocieze cu AUR pentru formarea unui guvern. Grindeanu răspunde diplomatic că, dacă va fi desemnat premier, va discuta cu toată lumea, fără a exclude explicit sau a confirma o coaliție PSD-AUR. Președintele Nicuşor Dan fusese deja citat anterior în legătură cu preferințele sale pentru compoziția viitorului guvern.Moderatorii și analiștii subliniază că alegerile anticipate reprezintă un scenariu nedorit atât pentru cetățeni — care trăiesc o stare de insecuritate și instabilitate —, cât și pentru partide, mai ales pentru cele care abia au depășit pragul electoral și care s-ar putea trezi, fără prea mult preaviz, că Parlamentul a fost dizolvat. Totuși, dacă guvernul Zichvid-Mureșan nu obține învestitura, președintele României are dreptul constituțional de a declanșa alegeri anticipate în orice moment, după epuizarea procedurilor prevăzute de lege.Concluzia generală a dezbaterii este că România se află la o răscruce: fie se găsește rapid o majoritate de guvernare funcțională — fie prin coaliția de dreapta extinsă, fie printr-un acord PSD-AUR —, fie țara intră pe calea alegerilor anticipate, cu toate costurile și incertitudinile pe care aceasta le implică pentru stabilitatea economică și politică.Participă: Christian Năsulea (profesor de economie), Ion Meoniță (jurnalist) și Sabin Orcan (director Newsweek România).Ediție specială · 25 septembrie 2026alegeri anticipate, guvern Romania, vot investitura, criza politica, PSD, AUR, PNL, coalitie parlamentara, Christian Năsulea, Sorin Grindeanu, Nicusor Dan, Romania 2026

 in Uncategorized by

TVR · 25 sep 2026 · Pulsul Zilei · Prețul ...

https://tvr.roChristian Năsulea, profesor de Economie Mondială, a fost invitat în direct la emisiunea Pulsul Zilei pe TVR, pentru a analiza evoluția prețurilor la carburanți în contextul crizei din Orientul Mijlociu și al tensiunilor comerciale transatlantice.Discuția a pornit de la scenariul vehiculat în Franța privind un preț de 4 euro pe litru de benzină. Ch. Năsulea a subliniat că, dacă un astfel de scenariu s-ar materializa, efectul imediat nu ar fi neapărat acceptarea acestor prețuri de către consumatori, ci o accelerare dramatică a tranziției spre vehicule electrice și tehnologii alternative. Profesorul a explicat principiul complementarității bunurilor în economie: atunci când prețul unui bun crește foarte mult, cererea pentru bunul complementar scade semnificativ. Astfel, înainte ca benzina să ajungă la 4 euro pe litru, piața ar suferi transformări profunde — consumatorii ar migra spre autovehicule electrice sau alte soluții de mobilitate, făcând acel nivel de preț practic imposibil de atins în condiții normale de piață.În ceea ce privește România, Ch. Năsulea a precizat că țara noastră se confruntă cu aceeași problemă structurală ca Franța, însă cu două diferențe importante: nivelul diferit al accizelor și faptul că România dispune de surse proprii de producție și aprovizionare, diferite de cele de care depind francezii. Prin urmare, prețurile la carburanți din România nu vor atinge, cel mai probabil, nivelurile din Europa de Vest, dar atâta timp cât criza din Orientul Mijlociu nu se atenuează, presiunea ascendentă asupra prețurilor va persista.Un alt subiect abordat a fost solicitarea Comisiei Europene adresată administrației Trump de a menține libera circulație a motorinei către Uniunea Europeană, în contextul în care Comisarul European pentru Energie a avertizat că iarna 2026–2027 ar putea fi cea mai dificilă din 2022 încoace. Ch. Năsulea a explicat că această evaluare se bazează pe prognozele meteorologice, pe prețurile deja ridicate ale energiei și pe riscul unor scumpiri suplimentare. Referitor la posibilitatea ca SUA să restricționeze exporturile de motorină către UE, profesorul a trasat o paralelă cu sancțiunile aplicate Federației Ruse: atâta timp cât există cerere, Europa va găsi întotdeauna furnizori alternativi dispuși să cumpere din SUA și să revândă către piața europeană, indiferent de intențiile administrației americane.Ch. Năsulea a reiterat că o creștere a prețului benzinei până la 3 euro pe litru în Europa de Vest ar declanșa o transformare tehnologică accelerată — spre vehicule electrice, tehnologia hidrogenului și alte alternative — deoarece la acele niveluri de preț, funcționarea economiei pe bază de produse petroliere nu mai este rentabilă și nici sustenabilă.În finalul intervenției, profesorul a fost de acord cu afirmația comisarului european pentru energie conform căreia renunțarea la dependența de combustibili fosili este o necesitate pentru a evita o criză permanentă. Ch. Năsulea a adăugat o perspectivă geopolitică importantă: țările mari exportatoare de petrol, precum Arabia Saudită, nu au alternative economice viabile și, prin urmare, vor exercita presiuni la nivel internațional pentru a menține modelul economic bazat pe petrol, ceea ce complică și mai mult tranziția energetică globală.Pulsul Zilei, TVR · 25 septembrie 2026prețul carburanților, combustibili fosili, tranziție energetică, vehicule electrice, criză energetică, Orientul Mijlociu, politică comercială SUA-UE, economie România, decarbonizare, Christian Năsulea, prețul benzinei, politici energetice

 in Uncategorized by

Antena1 · 25 sep 2026 · Observator · Taxarea excesivă ...

https://a1.roEpisodul din campania „Legea Banilor" difuzat la Observator explorează în detaliu mecanismul prin care statul român colectează taxe și impozite la fiecare etapă a vieții economice a cetățeanului — de la salariu, la consum și până la cheltuielile cotidiene —, punând în lumină povara fiscală reală comparativ cu puterea de cumpărare.Reportajul pornește de la un exemplu concret: dintr-o sută de lei brut, un salariat rămâne cu doar 58 de lei, restul de 42 de lei ducându-se către impozitul pe venit, contribuțiile la pensii și la sănătate. România se află pe locul 7 în Uniunea Europeană la taxarea muncii, însă, raportat la ponderea care cade exclusiv pe angajat, țara noastră este campioană europeană. Un român a muncit în 2026 timp de 171 de zile exclusiv pentru a achita taxe și impozite — pragul simbolic al „Zilei Independenței Fiscale" a fost atins abia după 20 iunie.Un alt indicator îngrijorător: România se situează pe locul 7 mondial ca număr de taxe plătite anual — 109 taxe —, mai multe decât plătesc un elvețian, un britanic sau un ungur. Reportajul subliniază că nu este vorba doar despre o percepție subiectivă, ci despre un fenomen real și documentat: taxele se aplică peste alte taxe.Profesorul de economie Christian Năsulea explică mecanismul „taxei pe taxă", ilustrat cel mai bine prin accize: acciza aplicată carburanților, tutunului și alcoolului este la rândul ei supusă TVA-ului, ceea ce înseamnă că statul își taxează propriile taxe, amplificând astfel povara fiscală. Ch. Năsulea atrage atenția că nivelul de taxare al muncii este ridicat nu doar în termeni absoluți, ci mai ales în raport cu puterea de cumpărare a românilor — comparația cu Franța sau Germania este irelevantă fără a ține cont de acest context.Reportajul analizează și structura detaliată a fiecărui leu cheltuit la magazin: din 100 de lei, 65 de lei merg către furnizori români (care, la rândul lor, plătesc taxe, impozite și salarii impozitate), 16 lei către furnizori internaționali (cu TVA și taxe vamale incluse), 8 lei reprezintă TVA direct, 4 lei sunt profitul magazinului (impozabil), iar angajații magazinului primesc în total doar 7 lei — după care circuitul taxelor reîncepe.În cazul locuinței, impozitul pe proprietate este doar prima contribuție. La plata întreținerii, statul încasează TVA, acciza aferentă energiei electrice din blocuri, dar și contribuțiile salariale ale administratorului, ale femeii de serviciu și ale celui care asigură mentenanța liftului. Facturile la utilități, transportul și lanțul de producție aduc contribuții suplimentare la bugetul de stat.Cetățenii intervievați în reportaj declară că nu simt că banii plătiți ca taxe le revin sub formă de servicii publice de calitate. Nemulțumirile vizează în special educația și sănătatea — domenii în care finanțarea publică este considerată insuficientă sau ineficientă. Christian Năsulea concluzionează că statul român are obligația să justifice transparent în fața cetățenilor și a companiilor modul în care sunt utilizate sumele colectate lunar, întrucât contribuabilii muncesc pentru acești bani și au dreptul să cunoască destinația lor reală.Observator, 25 septembrie 2026taxare, fiscalitate, povara fiscală, impozit pe muncă, accize, TVA, Christian Năsulea, economie România, politică fiscală, buget de stat, libertate economică, transparență fiscală

 in Uncategorized by