În 2020, Uniunea Europeană a împrumutat 750 miliarde de euro de pe piețele de capital, pentru prima dată în istoria sa, pentru a finanța redresarea post-COVID. S-a spus că este o măsură excepțională, s-a spus că nu se va mai repeta niciodată. Noua propunere de buget include 150 miliarde de euro pentru rambursarea datoriei.
Acești bani sunt incluși în bugetul UE, finanțat din noile resurse proprii, cu rambursări până în 2058. România a primit fonduri semnificative prin PNRR, o parte din această sumă împrumutată. Acum urmează să contribuie la rambursarea datoriei comune, prin intermediul bugetului UE.
Există în economie o problemă bine documentată. Atunci când mai mulți actori împart costul împrumutului, dar fiecare captează individual beneficiile, stimulentul de a împrumuta mai mult este mai puternic decât cel de a rambursa disciplinat. Prin utilizarea acestor instrumente, UE a trecut un prag.
Instrumentele introduse ca răspuns excepțional la crize extraordinare, tind să devină trăsături permanente ale arhitecturii instituționale. Asta se întâmplă acum și trebuie să ne gândim foarte bine ce ne dorim în viitor de la Uniunea Europeană.
Citește mai multe în studiul Institutului European pentru Studii Economice, intitulat “Un buget alternativ al UE”, și învață cum să înțelegi deciziile care sunt luate la Bruxelles și care te afectează și pe tine.
Studiul este disponibil aici:
https://ies-europe.ro/un-buget-alternativ-al-ue/