Daily Archives: 15.05.2026

B1TV · 14 mai 2026 · Talk B1 · Un ...

https://b1tv.roÎn emisiunea Talk B1 sunt analizate cele mai recente scandaluri politice care afectează România în contextul crizei de guvernare. Episodul se concentrează pe scandalul de la Autoritatea Vamală, unde șeful instituției, Mihai Savin, a fost reținut de procurori pentru emiterea unui ordin retroactiv. Ordinul falsifica situația unui angajat căruia îi fusese ridicat permisul de conducere de poliția rutieră, prezentându-l ca fiind în misiune oficială, deși acesta nu se afla efectiv în nicio misiune. Partidul Social Democrat reacționează în acest dosar și cere ca Ilie Bolojan, premierul interimar, să răspundă politic pentru decizia de a numi la conducerea ANAF Vamală o persoană cercetată pentru infracțiuni asimilate faptelor de corupție. Social-democrații susțin că Bolojan trebuie să înceteze imediat exercitarea funcției de conducere a guvernului interimar și să desemneze un alt membru al executivului.Discuțiile abordează și alte scandaluri din guvern, inclusiv cerințele de demisie ale vicepremierului Ioana Gheorghiu. Invitații Bogdan Ivănel, fondator, și profesorul de economie mondială Ch. Năsulea analizează impasul politic actual. Bogdan Ivănel subliniază că România se află într-un limbu politic fără precedent, unde aproape 10 zile au trecut de la căderea guvernului până la consultările oficiale, o perioadă neobișnuit de lungă care afectează negativ țara.Președintele României, Nicușor Dan, conduce negocieri informale la Palatul Cotroceni cu liderii partidelor politice, dar formarea guvernului este blocată de liniile roșii trasate de toate partidele, fără ca vreuna să propună soluții concrete. Analiștii identifică contradicțiile majore: președintele a stabilit două condiții - excluderea partidelor extremiste precum AUR din guvern și formarea unei majorități parlamentare (nu guvern minoritar). Problema este că aceste cerințe ale președintelui se contrazic cu poziția PNL, care refuză să participe la o coaliție cu PSD. Matematic, este imposibil să se formeze o majoritate parlamentară fără AUR dacă PSD și PNL nu colaborează.În deschiderea emisiunii, Bogdan Ivănel aduce o notă pozitivă, menționând salvarea unui copil de către Departamentul pentru Situații de Urgență, exemplu că există zone funcționale ale statului român unde profesioniștii își fac treaba corect.Talk B1, 14 mai 2026MFF, Cadru Financiar Multianual, UE, exercitiu financiar

 in TV by

Un buget alternativ al UE: CORE – Corporate Own Resource ...

CORE sau Corporate Own Resource for Europe este o propunere pentru viitorul cadru financiar multianual al UE. În baza căreia, companiile cu o cifră de afacere anuală de peste 100 de milioane de euro ar urma să plătească o contribuție fixă direct la bugetul UE, colectată de administrațiile fiscale naționale în numele Bruxelles. Suma variază între 500 de mii de euro pentru firmele mai mici, eligibile, și 100 de milioane pentru cele mai mari.Problema nu este că marile companii nu ar trebui să contribuie la finanțele publice. Problema reală, CORE se calculează pe cifra de afaceri, nu pe profit. Asta înseamnă că o firmă cu 100 de milioane de euro venituri și 2 milioane profit plătește la fel ca una cu 100 de milioane venituri și 40 de milioane profit.Este o inechitate fundamentală de proiectare, semnalată inclusiv de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European. Pentru România, miza este concretă. Companiile românești care activează pe piețe cu marje mici: sectorul agricol, industria ușoară, comerțul, ar fi afectate disproporționat față de marile corporații vest-europene cu structuri optimizate fiscale.CORE este, de asemenea, un pas spre fiscalitate corporativă europeană, fără mandat în tratate. Nu e un detaliu tehnic, e o întrebare despre cine are autoritatea democratică de a taxa întreprinderile europene.Citește mai multe în studiul Institutului European pentru Studii Economice, intitulat "Un buget alternativ al UE", și învață cum să înțelegi deciziile care sunt luate la Bruxelles și care te afectează și pe tine.Studiul este disponibil aici: https://ies-europe.ro/un-buget-alternativ-al-ue/

 in TV by

Un buget alternativ al UE: Datoria publică a UE

În 2020, Uniunea Europeană a împrumutat 750 miliarde de euro de pe piețele de capital, pentru prima dată în istoria sa, pentru a finanța redresarea post-COVID. S-a spus că este o măsură excepțională, s-a spus că nu se va mai repeta niciodată. Noua propunere de buget include 150 miliarde de euro pentru rambursarea datoriei.Acești bani sunt incluși în bugetul UE, finanțat din noile resurse proprii, cu rambursări până în 2058. România a primit fonduri semnificative prin PNRR, o parte din această sumă împrumutată. Acum urmează să contribuie la rambursarea datoriei comune, prin intermediul bugetului UE.Există în economie o problemă bine documentată. Atunci când mai mulți actori împart costul împrumutului, dar fiecare captează individual beneficiile, stimulentul de a împrumuta mai mult este mai puternic decât cel de a rambursa disciplinat. Prin utilizarea acestor instrumente, UE a trecut un prag.Instrumentele introduse ca răspuns excepțional la crize extraordinare, tind să devină trăsături permanente ale arhitecturii instituționale. Asta se întâmplă acum și trebuie să ne gândim foarte bine ce ne dorim în viitor de la Uniunea Europeană.Citește mai multe în studiul Institutului European pentru Studii Economice, intitulat "Un buget alternativ al UE", și învață cum să înțelegi deciziile care sunt luate la Bruxelles și care te afectează și pe tine.Studiul este disponibil aici: https://ies-europe.ro/un-buget-alternativ-al-ue/

 in TV by

Un buget alternativ al UE: Taxarea deșeurilor electrice și electronice ...

Comisia Europeană propune o taxă de 2 euro pe kilogram de deșeuri electrice și electronice necolectate. Telefoane vechi, electrocasnice defecte, echipamente aruncate. Această taxă urmează să devină o sursă permanentă de venit pentru bugetul UE.Care e problema? Taxa nu este plătită de cei care produc deșeurile. O plătesc statele membre pe bază a unei estimări statistice a volumului de deșeuri electronice pe care nu l-au colectat. Cu cât infrastructura de reciclare a unei țări este mai slab dezvoltată, cu atât aceasta plătește mai mult.România se numără printre statele cu rate de colectarea deșeurilor electrice și electronice sub media europeană. Ceea ce înseamnă că și România va fi afectată ca alte țări care vor fi lovite tocmai pentru că au nevoie de investiții în infrastructură de reciclare, nu de penalități financiare. Taxa nu rezolvă problema.Trimite banii la Bruxelles și lasă lucrurile nerezolvate. Un instrument de mediu trebuie să schimbe comportamentul. Acesta schimbă doar aritmetica bugetară.Citește mai multe în studiul Institutului European pentru Studii Economice intitulat Un buget alternativ al UE și învață cum să înțelegi deciziile care sunt luate la Bruxelles și care te afectează și pe tine.Studiul este disponibil aici: https://ies-europe.ro/un-buget-alternativ-al-ue/

 in TV by