Daily Archives: 14.10.2026


TVR · 13 oct 2026 · Banii, azi · Recesiunea ...

https://tvr.roEmisiunea „Banii, azi" de pe TVR analizează cele mai recente prognoze ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și ale Băncii Mondiale cu privire la evoluția economiei românești în 2026 și 2027, în contextul unui mediu internațional marcat de incertitudini geopolitice și economice majore.FMI estimează că economia României va intra în recesiune în 2026, cu o contracție de 0,5% — o schimbare semnificativă față de estimările anterioare, care prevedeau o creștere de 0,7%. Aceste cifre sunt confirmate și de Banca Mondială, care și-a revizuit recent în sens negativ previziunile privind creșterea economică a României. Pe lângă prognoza de recesiune, FMI anticipează o inflație medie de 8,2% pentru 2026, urmând ca aceasta să scadă la 4,1% în 2027. La nivel global, Fondul avertizează că economia mondială rămâne vulnerabilă din cauza rezervelor strategice de petrol tot mai reduse, a prețurilor ridicate la energie și a incertitudinilor persistente de pe piețele financiare.FMI identifică două forțe principale care modelează perspectivele economice internaționale: pe de o parte, creșterea prețurilor la energie și la alte mărfuri ca urmare a războiului în curs — un șoc negativ de ofertă la nivel global care comprimă prețurile și frânează activitatea economică; pe de altă parte, avântul tehnologic generat de inteligența artificială — un șoc pozitiv de cerere care stimulează prețurile și activitatea, în special în sectoarele comerțului și investițiilor.În cadrul emisiunii intervine, prin videoconferință, analistul economic Christian Năsulea, profesor de economie mondială. Christian Năsulea confirmă că datele FMI sunt în concordanță cu cele publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS), care arată trei trimestre consecutive de scădere a economiei românești — trimestrul 3 și trimestrul 4 din 2025, urmat de trimestrul 1 din 2026 — chiar dacă aceste scăderi sunt ușoare. Trimestrul următor înregistrează stagnare (0,0% conform INS), ceea ce consolidează tabloul unei recesiuni tehnice moderate.Ch. Năsulea subliniază că o scădere de 0,5% pentru întregul an 2026 nu ar reprezenta o recesiune profundă sau catastrofală, însă reflectă o situație îngrijorătoare. El atrage atenția că România ar fi trebuit să fie mai bine pregătită pentru a face față șocurilor externe, însă criza politică prelungită din țară și o serie de factori interni negativi au împiedicat adoptarea unor măsuri adecvate. În acest context, Ch. Năsulea consideră că prognozele pesimiste ale FMI și Băncii Mondiale sunt pe deplin justificate și greu de contestat.Discuția este completată de intervențiile celorlalți participanți în studio, care subliniază că recesiunea, chiar și una ușoară, trebuie evaluată în corelație cu creșterea zilnică a prețurilor și cu presiunea pe care o exercită asupra puterii de cumpărare a populației — un impact negativ resimțit la nivelul întregii economii, cu efecte care se vor prelungi cel puțin în prima jumătate a anului 2027. Se menționează și contextul geopolitic și geoeconomic complex la nivel internațional ca factor agravant. Pe partea sectorială, datele arată o scădere a comerțului cu amănuntul de 5% în primele șapte luni ale anului, deși luna august a adus un semnal ușor încurajator, cu o creștere de 2,3%.Banii, azi · TVR · 13 octombrie 2026recesiune Romania, FMI prognoze 2026, Banca Mondiala, inflatie Romania, economie romaneasca, Christian Năsulea, politica economica, crestere economica, criza politica Romania, comert cu amanuntul, energie preturi, INS date


Prima News · 13 oct 2026 · România, de Rîpă ...

https://primanews.roEpisodul din această seară al emisiunii „România, de Rîpă" de la Prima News este dedicat uneia dintre temele dominante ale agendei publice românești: starea relației dintre România și Statele Unite ale Americii, evoluția ei recentă și perspectivele imediate și pe termen lung.Moderatorul deschide discuția cu o analiză a momentului în care relația bilaterală a început să se deterioreze — sfârșitul mandatului lui Klaus Iohannis — atunci când fostul președinte a anunțat candidatura la funcția de secretar general al NATO într-un moment în care competiția era deja tranșată în favoarea lui Mark Rutte. Gestul este interpretat ca o tentativă de șantaj la adresa aliaților euroatlantici, cu speranța obținerii unei sinecuri europene sau euroatlantice în schimbul retragerii candidaturii. Această mișcare a contribuit semnificativ la răcirea relației politice cu Washingtonul.Se subliniază că relația româno-americană a atins un minim politico-diplomatic în perioada 2024–2025, după ce fusese construită preponderent pe canalele serviciilor de informații și ale cooperării militare. Venirea administrației Trump la Casa Albă a schimbat fundamental paradigma: noua administrație a pus componenta politică pe primul plan, iar România nu era pregătită pentru acest tip de interacțiune.Un alt punct critic vizează componența guvernului român: premierul și ministrul de externe numiți în 2025 sunt descriși ca lipsiți de experiență, expertiză și studii în relații internaționale. Christian Năsulea și ceilalți invitați discută responsabilitatea președintelui Nicușor Dan, care — în opinia analiștilor prezenți — ar fi trebuit să insiste pentru numirea unor persoane competente la portofoliile-cheie de Externe și Apărare.Referitor la anul 2026, se apreciază că România a continuat pe aceeași linie: a încercat să restabilească relațiile cu administrația americană. A existat promisiunea unei vizite bilaterale a președintelui Nicușor Dan la Washington, anunțată încă de la sfârșitul anului 2025, însă aceasta nu s-a materializat. Se amintește episodul participării lui Nicușor Dan la „Consiliul Păcii" inițiat de Donald Trump — un gest diplomatic calculat, prin care România s-a înscris în inițiativă fără a angaja însă miliardul de dolari solicitat de administrația americană.Christian Năsulea, prezent în platou, oferă o perspectivă analitică sobră: situația este dificil de evaluat tocmai pentru că există haos atât în politica internă românească, cât și în cea americană. Instabilitatea dublă face ca orice evaluare a poziției României față de administrația Trump să fie deosebit de dificilă. Discuția continuă cu Andi Lăzescu (din România) și Petre Iancu (din Germania), completând tabloul cu perspective din interiorul și exteriorul țării.România, de Rîpă · Prima News · 13 octombrie 2026relația românia sua, politică externă, administrația trump, Nicușor Dan, Klaus Iohannis, Marco Rubio, Christian Năsulea, diplomație română, NATO, politică internațională, Washington, Prima News


Prima TV · 13 oct 2026 · Focus · Concedieri ...

https://primatv.roFabrica de mașini de la Mioveni se confruntă cu o nouă rundă de restructurare: aproximativ 200 de angajați urmează să plece voluntar, în contextul reducerii semnificative a producției de autovehicule. Aceasta este a treia tranșă de disponibilizări din cursul anului 2026, după ce, de la începutul anului, circa 1.400 de salariați au părăsit deja uzina. Fabrica, care numără aproximativ 10.000 de angajați, a înregistrat două scăderi majore de producție în acest an: ritmul zilnic a coborât de la aproximativ 1.380 de vehicule la 1.160, iar în prezent se fabrică în jur de 1.060 de vehicule pe zi.Compensațiile oferite angajaților care aleg să plece voluntar vor fi calculate în funcție de vechime și vor porni de la 45.000 de lei net, putând depăși 200.000 de lei net. Termenul-limită pentru această tranșă de plecări voluntare este 1 noiembrie.Uzina și-a întrerupt temporar activitatea timp de patru zile din cauza evoluției nefavorabile a pieței auto și a volumului mic de comenzi, după care și-a reluat producția. Unul dintre managerii fabricii a cerut public reducerea costului de producție cu minimum 20%, subliniind că o reducere de 30% este realizabilă, invocând precedente din Spania și Franța. În Franța, aplicarea unui astfel de plan de flexibilitate a condus la o creștere a producției de mașini electrice cu 25% în cursul anului curent. Managerul a solicitat, de asemenea, autorităților române un plan de flexibilitate similar cu cele implementate în alte state europene.Un element central al crizei îl reprezintă costul ridicat al energiei electrice în România, semnalat ca fiind cel mai ridicat din întreaga Europă. Managerul uzinei a cerut explicit sprijinul guvernului român pentru a ajuta industria autohtonă în fața acestor prețuri. Se discută despre o reducere a costurilor de aproximativ 20%, care ar urma să fie realizată pe parcursul următorilor cinci ani, perioadă în care se anticipează și o diminuare suplimentară a personalului, precum și accelerarea proceselor de robotizare și automatizare deja demarate în uzină.Economistul Christian Năsulea a comentat situația în cadrul emisiunii, atrăgând atenția că problema nu este izolată la Mioveni, ci reflectă o criză la nivelul întregii industrii auto europene. Christian Năsulea a subliniat că atât timp cât Europa nu reușește să asigure un cost al energiei competitiv pe piața internațională, marii producători industriali nu au motive să rămână pe continent. Contextul negativ al industriei auto europene afectează toți producătorii și generează decizii de reașezare a producției la nivel global.Situația de la Mioveni are, potrivit experților, un impact direct asupra economiei naționale, uzina fiind una dintre cele mai mari platforme industriale din România. Reducerea personalului, scumpirea energiei și scăderea comenzilor configurează un tablou îngrijorător pentru viitorul industriei auto românești în contextul tranziției spre vehiculele electrice și al presiunilor competitive globale.Focus, Prima TV · 13 octombrie 2026industria auto, Mioveni, Dacia, energie electrică, restructurare, concedieri, economie România, piața auto europeană, costuri de producție, Christian Năsulea, vehicule electrice, competitivitate