Daily Archives: 15.10.2026


Euronews România · 15 oct 2026 · Vocile care contează ...

https://euronews.com/romanianÎn această ediție a emisiunii „Vocile care contează" de la Euronews România, jurnalista Paula Rusu discută cu economistul Christian Năsulea, lector universitar și profesor de economie mondială, și cu politologul Marius Gincia, pe marginea programului de guvernare și a listei de miniștri depuse în seara respectivă la Parlament de către premierul desemnat Luca Niculescu.**Programul de guvernare Niculescu: continuitate și condiționări**Christian Năsulea analizează conținutul programului de guvernare, subliniind că, indiferent de cine ajunge la putere, același set de măsuri dificile rămâne inevitabil. Programul nu promite indexarea pensiilor, nu garantează o lege a salarizării echitabile decât condiționat de reducerea cheltuielilor cu personalul și renunță la eliminarea impozitului pe cifra de afaceri de la începutul anului următor. Mesajul central al economistului este că România se confruntă cu aceleași dezechilibre structurale, indiferent de culoarea politică a guvernului.**Reforma sectorului public: reducerea schemelor de personal**Năsulea argumentează că o lege a salarizării unitare corecte este posibilă doar dacă numărul angajaților din sectorul public scade în prealabil, eliberând astfel resursele necesare pentru corectarea inechităților existente. El identifică două zone prioritare pentru reducerea cheltuielilor: companiile de stat, unde reforma a fost în continuare amânată, și administrația publică locală, unde schemele de personal sunt supradimensionate față de nevoile reale ale prezentului. Fără aceste ajustări structurale, corecțiile salariale și cele privind pensiile rămân imposibil de finanțat fără agravarea deficitului bugetar.**Cazul magistraților: 1 miliard de euro drepturi restante**Un al doilea subiect major al ediției îl reprezintă decizia pronunțată chiar în ziua anunțului investirii noului guvern de către Înalta Curte de Casație și Justiție: statul român este obligat să plătească magistraților drepturi salariale restante în valoare de 1 miliard de euro. Năsulea explică mecanismul prin care s-a ajuns la această situație: judecătorii s-au dat în judecată statul în fața altor judecători, obținând sentințe favorabile, iar ÎCCJ a confirmat astăzi obligația de plată. Suma trebuie achitată în 10 zile. Dacă nu este respectat termenul, se aplică penalități de 1% pe zi din întreaga sumă — adică 10 milioane de euro pe zi în penalități. Economistul califică drept „cămătărie" acest mecanism de penalizare, folosind un limbaj intenționat dur pentru a sublinia caracterul excepțional și, în opinia sa, abuziv al schemei financiare rezultate din aceste hotărâri judecătorești. Situația este cu atât mai gravă cu cât vine să greveze un buget deja supus presiunilor de reducere a deficitului.**Context politic**Votul pentru învestirea guvernului Niculescu era așteptat, conform declarațiilor președintelui Nicușor Dan, cel mai probabil marți — posibil chiar la prânz —, urmând ca în aceeași zi să aibă loc și depunerea jurământului.Vocile care contează · Euronews România · 15 octombrie 2026deficit bugetar, program de guvernare, lege salarizare, pensii, magistrati, drepturi restante, administratie publica, companii de stat, Christian Năsulea, Luca Niculescu, ICCJ, reforma fiscala


Digi24 · 15 oct 2026 · Știrile dimineții · Scumpirea ...

https://digi24.roRomânia a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor locuințelor din Europa în anul precedent, cu o medie de 14,4%, conform unui studiu realizat de Deloitte pe 25 de țări europene. Această performanță plasează țara noastră pe primul loc în topul european al creșterii procentuale a prețurilor, depășind Croația, Slovacia și Ungaria, care au înregistrat și ele scumpiri semnificative. Cu toate acestea, dacă ne raportăm la prețul absolut pe metru pătrat, România rămâne în partea de jos a clasamentului european.Pe plan intern, tabloul este îngrijorător mai ales prin prisma raportului dintre prețuri și venituri. În București, rata lunară pentru un apartament de două camere evaluat la aproape 120.000 de euro reprezintă mai mult de jumătate din salariul mediu net pe țară — o cifră care ilustrează presiunea tot mai mare exercitată asupra celor care doresc să acceseze piața imobiliară prin credit bancar. Cluj-Napoca rămâne cea mai scumpă zonă rezidențială din România, urmată de Brașov și București. În toate cele trei orașe majore s-au înregistrat scumpiri în 2025 cuprinse între 10% și aproximativ 15% față de anul anterior.Profesorul de economie mondială Christian Năsulea, invitat în direct la emisiune, a analizat fenomenul din mai multe perspective. El a confirmat că datele INS susțin, la rândul lor, o creștere importantă a prețurilor chiriilor în România, iar studiul Deloitte vine să întărească imaginea unui sector imobiliar în care atât prețul de achiziție, cât și ponderea acestuia în veniturile populației cresc accelerat. Potrivit lui Christian Năsulea, ajungerea la 55% din salariu alocat pentru plata ratei lunare este un semnal de alarmă care nu poate fi ignorat.Ch. Năsulea a subliniat totuși că situația din România, deși serioasă, nu a atins nivelul de criză acută observat în alte țări europene. A dat ca exemplu Spania, unde problema accesului la locuință a generat proteste sociale ample și a contribuit la declanșarea de alegeri anticipate. În acest context, profesorul a avertizat că România nu ar trebui să se mulțumească cu statutul de țară europeană cu cel mai mare procent de proprietari — un indicator care, în sine, nu reflectă accesibilitatea actuală a pieței pentru noile generații.Mesajul central al intervenției lui Christian Năsulea a fost că este nevoie de soluții concrete și bine gândite, care să permită tinerilor din România să-și cumpere o locuință mai ușor decât o pot face în prezent. Fără măsuri adecvate de politică publică și fără o analiză serioasă a cauzelor structurale ale scumpirii, decalajul dintre venituri — în special veniturile tinerilor — și prețurile locuințelor riscă să se adâncească, replicând în România o problemă care macină deja vestul Europei.Știrile dimineții, Digi24 · 15 octombrie 2026piața imobiliară, prețuri locuințe, tineri și locuire, acces la credit, rata la bancă, scumpire imobiliare, România Europa, Christian Năsulea, economie română, politici publice locuințe, chirie România, creștere prețuri


Antena3 · 15 oct 2026 · Newsroom · Datorie externă ...

https://antena3.roProfesorul de economie Christian Năsulea a fost invitat în emisiunea Newsroom de la Antena3 pentru a comenta principalele provocări economice și politice cu care se confruntă România în contextul formării unui nou guvern. Alături de el s-au aflat reprezentanți ai principalelor partide politice: Cezar Drăgoescu (USR), Ciprian Dobre (PNL) și Bogdan Matei (PSD).Discuția a debutat cu o analiză a contextului politic: PNL și USR urmează să intre în opoziție, iar viitorul premier Luca Niculescu este așteptat să prezinte programul de guvernare. Pe fondul acestor schimbări, euro se menține la 5,33 lei, depășind pragul de 5,30 lei, ceea ce reflectă o presiune continuă asupra monedei naționale.Principalele subiecte economice abordate:1. Presiunile bugetare și promisiunile sociale ale PSD. Christian Năsulea a comentat propunerile PSD privind eliminarea contribuțiilor de sănătate pentru mame și restituirea sumelor deja plătite. Deși recunoaște că astfel de măsuri ar fi benefice pentru cetățeni, Ch. Năsulea avertizează că este extrem de incert dacă ele „încap în buget". Subliniază că orice reducere a sarcinii fiscale pentru persoanele cu venituri mici — în special pensionari și alte categorii vulnerabile, care sunt și principalii beneficiari ai sistemului de sănătate — trebuie să fie însoțită de reduceri semnificative ale cheltuielilor în alte domenii. Fără o astfel de compensare, deficitul bugetar nu poate fi ținut sub control.2. Explozia datoriei externe. Un element central al discuției l-a reprezentat creșterea datoriei externe a României cu 7,45 miliarde de euro, aceasta ajungând la 238 de miliarde de euro. Christian Năsulea precizează că această evoluție nu este surprinzătoare pentru economiști: într-un proces de ajustare fiscală, datoria continuă să crească atât timp cât nu se atinge excedentul bugetar. El avertizează că nu se poate vorbi de reducerea datoriei fără a atinge mai întâi echilibrul, și ulterior excedentul, în finanțele publice.3. Prăbușirea investițiilor străine directe. Un alt indicator îngrijorător discutat este scăderea drastică a investițiilor străine directe, de la 5,6 miliarde de euro la 2,1 miliarde de euro în perioada ianuarie–august. Ch. Năsulea explică această evoluție prin trei factori principali: absența unui guvern cu puteri depline, lipsa predictibilității economice și absența unor reforme structurale credibile. În plus, contextul internațional este oricum unul nefavorabil, iar România nu a dat semnale clare că s-a angajat pe calea reformelor necesare pentru a deveni mai atractivă pentru investitori.4. Necesitatea reformelor structurale. Concluzia principală a lui Christian Năsulea este că nu se poate vorbi de redresare economică reală fără măsuri concrete de reducere a cheltuielilor statului. Creșterea veniturilor colectate de stat nu este o perspectivă realistă pe termen scurt, prin urmare singura cale rămâne disciplina bugetară și reformele structurale — care, până în momentul înregistrării emisiunii, nici nu au început. Ch. Năsulea conchide că România trebuie să demonstreze prin acțiuni concrete că se îndreaptă în direcția corectă, altfel nici redresarea economică, nici revenirea investițiilor nu sunt posibile.Newsroom, Antena3 · 15 octombrie 2026Christian Năsulea, economie România, datorie externă, deficit bugetar, investiții străine directe, reformă fiscală, politică economică, guvern România, curs valutar euro leu, cheltuieli publice, ajustare fiscală, PSD PNL USR



Antena1 · 13 oct 2026 · Observator · Inflația reală ...

https://a1.roReportajul Observator analizează în detaliu fenomenul inflației reale resimțite de români în cumpărăturile zilnice, comparând datele oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS) cu evoluția concretă a prețurilor din magazine. Deși INS raportează o inflație de aproximativ 6,6%, un experiment realizat de echipa Observator arată că prețurile acelorași produse cumpărate din același lanț de magazine sunt cu 25% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut.Printre cele mai afectate categorii de produse se numără cafeaua, care s-a scumpit cu 25% — o pungă de 500 de grame ajungând la 49 de lei față de 39 de lei anul trecut. Pe locul al doilea se află peștele și ouăle, cu creșteri de 20%: dorada a urcat de la 48 la 58 de lei pe kilogram, iar un pachet de 30 de ouă costă acum cu 5 lei mai mult. Berea s-a scumpit cu 10%, în timp ce carnea de pui, brânza și apa minerală înregistrează creșteri de cel puțin 5%, depășind astfel indicatorii calculați de INS. Motorina costă cu 40% mai mult față de anul trecut, ceea ce alimentează scumpirile în lanț.Reportajul include și perspectiva unui român stabilit de 20 de ani în Franța, care a revenit în țară pentru o vacanță scurtă și a fost surprins de nivelul prețurilor din magazine. Acesta compară prețurile din România cu cele dintr-un restaurant parizian cu vedere la Arcul de Triumf, remarcând că și apa minerală — sub un euro în Franța — ajunge la 6 lei în România. Cetățenii intervievați în magazine confirmă că observă creșteri de prețuri la fiecare vizită, în special la ouă, carne și cafea.Economistul Christian Năsulea, profesor de economie, explică în cadrul emisiunii diferența dintre inflația statistică și cea percepută. El subliniază că procentul INS reprezintă media creșterii prețurilor pentru întregul coș de consum, în timp ce românii simt zilnic prețurile din categoriile lor curente de cheltuieli. Ch. Năsulea atrage atenția că inflația nu este uniformă: persoanele cu venituri mai mici, care cheltuiesc jumătate sau mai mult din venituri pe transport, energie și alimente, sunt lovite disproporționat de scumpiri. Mai mult, inflația variază în funcție de vârstă, stare de sănătate și situație financiară (chiriaș sau proprietar cu credit).Christian Năsulea evidențiază caracterul predominant energetic al inflației actuale — România importă o mare parte din inflație prin combustibil și energie, acesta fiind un tip de inflație care nu răspunde eficient la instrumentele clasice ale politicii monetare ale băncii centrale. Banca Națională a României estimează că inflația ar putea scădea sub pragul de 5% abia la sfârșitul anului următor.Reportajul conturează astfel o imagine îngrijorătoare: decalajul dintre inflația oficială și cea trăită efectiv de consumatori este semnificativ, iar categoriile vulnerabile suportă o presiune economică mult mai acută decât sugerează statisticile agregate.Observator · 13 octombrie 2026inflație România, prețuri magazine 2026, Christian Năsulea economist, INS statistică inflație, scumpiri alimente, inflație energetică, motorină prețuri, cafea ouă pește scumpiri, Banca Națională România, politică monetară, cost of living România, inflație reală vs. oficială